Project title: Program for supporting 4 LPAs in Launching Municipal Bonds

Project duration: April 2024 – April 2026

Donor: Embassy of the Kingdom of the Netherlands in Moldova

About project:
Through this project we propose to offer support to LPAs in using Local Municipial Bonds as a mean to increase their capacity to collect financial resources for development projects and offer support for an efficient management of this resources. 

Project scope: to empower LPAs to raise funds for local infrastructure projects through issuance of local municipal bonds, as a means to foster the financial local autonomy on the one hand and contribute to capital market development on the other hand. 

Objective 1. Increasing public awareness about municipal bonds as an instrument to local development and capital market development

Objective 2. Supporting 4 LPAs in issuing local municipal bonds

Main activities:

• Evaluation of the 3 municipal bonds previously issued by Chisinau, Sangera and Ceadir-Lunga
• Promoting the municipal bonds in the public and target audience 
• Selecting the beneficiary LPAs
• Supporting 4 LPAs to issue municipal bonds

The programme for Supporting 4 LPAs in Launching Municipal Bonds is implemented by the Independent Analytical Centre "Expert-Grup" with the support of the Embassy of the Kingdom of the Netherlands in Moldova

În acest articol, vă prezentăm cele mai populare mituri privind pericolul integrării a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care sunt vehiculate de unele persoane publice și surse media afiliate politic curentului antieuropean și vă prezentăm motivele de ce sunt false. Aceste mituri acoperă un spectru larg de fobii – încep cu domeniul de afaceri și ajung la migrațiune, cultură și tradiții naționale. Ideea centrală  care traversează toate cazurile de demontare ale acestor falsuri este simplul fapt că Uniunea Europeană, în mare majoritate a reglementărilor sale, nu impune centralizat careva reguli specifice, ci pune în fața statelor membre obiective relativ generale cu termene de implementare și statele membre au la discreție libertatea de a alege metodele pe care le folosesc pentru a atinge aceste obiective. Mai mult de atât, domeniile care sunt în competența exclusivă a Uniunii Europene și care sunt cedate spre reglementare de către statele membre la momentul integrării sunt normele ce țin de faptul că Uniunea Europeană este o uniune vamală și doar reglementarea circulației mărfurilor și serviciilor, concurența liberă, politica comună comercială și politica monetară exclusiv pentru statele membre ale zonei Euro sunt dictate direct de autoritățile europene. Toate domeniile ce rămân sunt zone unde are loc o colaborare și se menține un dialog între state și Uniunea Europeană ce includ recomandări și un schimb de idei permanent și fiecare stat membru alege ce strategii folosesc în aceste domenii, care adesea sunt ignorant incluse în competența Uniunii Europene – protecția mediului ambiant, agricultură, protecția consumatorilor, justiție, politică externă, migrație etc. De asemenea, Uniunea Europeană, este un for de discuții între state cu sisteme legale, culturi foarte variate și interese divergente și aceasta poate fi ușor fi observat atunci când unele state membre pot bloca decizii importante sau refuza să urmeze unele principii democratice.

 

Mitul numărul 1: Producătorii locali vor intra în faliment ca urmare a incapacității de a concura cu producătorii europeni

Acest mit este utilizat adesea pentru a discredita orice formă de cooperare internațională și de obicei este îndreptat împotriva organizațiilor internaționale, care promovează comerțul global și care au ca obiectiv reducerea tarifelor protecționiste aplicate istoric de multiple țări. Se utilizează argumentul lipsei capacității de concurare a companiilor locale moldovenești cu companiile europene, care va duce la o „distrugere a producătorilor locali”, în special a celor mici. În realitate, istoric vorbind, efectul integrării europene a fost invers și numărul de afaceri înregistrate după integrarea în UE a crescut progresiv datorită la 3 factori esențiali:

1. Accesul la finanțare în formă de granturi și creditare cu rate scăzute comparativ cu cele existente astăzi.
2. Accesul la piețe semnificativ mai mari decât cea locală, care este prea mică pentru multiple afaceri în dezvoltare.
3. Fiind parte a UE, micile state-membre, nu sunt în situația când singure negociază acorduri privind comerțul, ci sunt parte a unui bloc gigant, care obține condiții net superioare pentru accesul la piețe non-europene. 

Din punct de vedere al teoriei economice, precum modelul Ricardian și modelul Heckscher - Ohlin, liberalizarea comerțului - o componentă a integrării, permite o alocare mai eficientă a resurselor. Acest lucru, de obicei, duce la o specializare bazată pe avantaje comparative, ceea ce rezultă în creșterea productivității și a producției, mai degrabă decât la distrugere. De asemenea, integrarea facilitează adesea crearea unor lanțuri de aprovizionare complexe, în care diferite etape de producție au loc în diverse țări din cadrul zonei integrate. Acest lucru poate spori competitivitatea producătorilor locali prin asigurarea accesului la inputuri și componente specializate.

Începând cu anul 2014, între Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost creată Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), care în ultimii 10 ani a testat, cu unele limitări desigur, regimul liberalizat de comerț pentru produsele moldovenești. Cei mai mari câștigători a regimului liberalizat de comerț au fost anume cei care erau văzuți fiind cei mai vulnerabili - producătorii din domeniul agricol, indiferent de dimensiunea lor. Creșterea exporturilor spre UE a avut o evoluție de creștere constantă pe durata ultimilor 10 ani și a redus din deficitul comercial cu Uniunea Europeană.

Adevărat, unele sectoare ale economiei se vor confrunta cu o concurență sporită, altele însă deja beneficiază de accesul la o piață mai mare, de economiile de scară și de reducerea barierelor comerciale în cadrul UE. De exemplu, un studiu realizat de Centre for Economic Performance (CEP) de la London School of Economics  a constatat că firmele de producție din Regatul Unit care au exportat în UE au fost mai productive și mai inovatoare decât cele care nu au făcut acest lucru.

În cadrul UE există politici de sprijinire a producătorilor locali și de atenuare a potențialelor efecte negative ale integrării, cum ar fi acordarea de subvenții, investiții în infrastructură, sprijinirea cercetării și dezvoltării și punerea în aplicare a măsurilor de apărare comercială atunci când este necesar. În România, spre exemplu, pentru perioada 2021-2027 există următoarele fonduri europene disponibile pentru producătorii români:

• Programul Operațional Educație și Ocupare – 3,97 miliarde Euro;
• Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială – 3,62 miliarde de Euro;
• Programul Operațional Transport – 8,37 miliarde Euro;
• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă – 4,61 miliarde Euro;
• Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare – 1,97 miliarde Euro;
• Programul Operațional Sănătate – 4,07 miliarde Euro;
• Programul Operațional Tranziție Justă – 2,14 miliarde Euro;
• Mecanismul European de Redresare și Reziliență – 29,2 miliarde Euro (până în 2026);
• Programul Operațional Dezvoltare Regională – 11,5 miliarde Euro.

Pentru fermieri și afacerile din agricultură din România pentru perioada 2021 – 2027 sunt alocate următoarele sume ca parte a Politicii Agricole Comune Europene:

• Fondul European de Garantare Agricolă – 13,992 miliarde Euro;
• Fondul European pentru Dezvoltare Rurală – 6,983 miliarde Euro;
• NextGenerationEU – 0,692 miliarde Euro.

Un accent special în cadrul UE este pus pe suportul întreprinderilor mici și mijlocii. Acestea au acces la fonduri suplimentare prin programe europene, precum Horizon (cercetări și inovații), Life (în domeniul mediului înconjurător), Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură, precum și Fondul Social European.Accesul la piețe noi mari oferă vaste oportunități în acest context. E destul să comparăm Moldova cu 3 țări post-sovietice membre UE (Estonia, Lituania si Letonia) și România în calitate de stat cu o cultură foarte similară, pentru a realiza accelerarea dinamicii de dezvoltare după integrarea în UE, chiar dacă procesul de integrare nu e complet pentru unele din ele.

Mit demontat 1:  În general, deși integrarea în UE poate reprezenta o provocare pentru unele afaceri locale, ea oferă, de obicei, oportunități enorme de creștere și de inovare. Accesul la finanțare din fonduri europene, accesul la piețe noi pentru producătorii moldoveni și calitatea de membru al unei din cele mai mari piețe la nivel global va duce la creșterea numărului de afaceri, numărul de angajări și creșteri în cifrele de afaceri ale producătorilor locali. Evident că simpla aderare la UE nu înseamnă în mod inerent accelerarea dezvoltării economice; acest lucru depinde într-un grad ridicat de politicile interne promovate.

Mitul numărul 2: Pierderea piețelor tradiționale de desfacere a produselor moldovenești – CSI și Rusia

Pierderea pieței statelor CSI este un argument care și-a pierdut esența, deoarece CSI este o organizație care își pierde membrii o dată cu creșterea agresivității Federației Ruse față de statele vecine. Odată cu începerea invaziei ruse în Ucraina și problemele logistice de acces la piața rusă face comerțul cu Federația Rusă o misiune practic imposibilă. Republica Moldova la momentul actual este total încercuită de state membre UE și Ucraina, care este într-o relație ostilă cu Federația Rusă și Belarus. 

Mai mult ca atât, ca urmare a politicii agresive a Federației Ruse față de Republica Moldova și riscurile de securitate create ca urmare a acestor politici, autoritățile moldovenești au demarat deja ieșirea din CSI și estimează ca până la sfârșitul anului 2024 procesul de părăsire a acestei organizații va fi finalizată .

Trebuie să remarcăm că calitatea de membru CSI nu a exclus experiențele mai puțin plăcute din trecut când produsele moldovenești au fost interzise pentru import de către autoritățile ruse, ceea ce face comerțul cu Federația Rusă dependentă de interesele geopolitice ale acestei țări.

Putem observa o reorientare a comerțului Republicii Moldova în detrimentul piețelor tradiționale post-sovietice spre alte piețe – în mare parte UE – începând cu momentul apariției statului Republicii Moldova. Cota exporturilor CSI  a scăzut de la 69,6% în anul 1997 la 22,1%, iar cea în statele UE – a crescut de la 21,2% la 65,4% , ceea ce în mod clar arată o inversare a rolurilor a acestor doua piețe. E important să observăm că această tendință a avut loc chiar atunci când produsele din Republica Moldova nu aveau un statut special la importul în UE, adică a fost o evoluție firească a dezvoltării economice a țării. Și unul din principalele motive a acestei reorientări au fost acțiunile neprietenoase și chiar ostile a Rusiei față de statele membre CSI, care a inclus și Republica Moldova. Ca urmare, exporturile pe piața rusă ca urmare s-au prăbușit de la 58% la  în 1997 la doar 3,6% în 2023 . 

Luând în calcul relațiile Ucrainei cu Federația Rusă și CSI și nenumăratele declarații ale autorităților din Ucraina referitor la calea euro integrării este evident că comerțul cu statele CSI a avut o evoluție clar negativă și va continua trend-ul descendent în următorii ani.

Mit demontat 2: Integrarea în UE nu este condiționată de careva ieșiri de pe careva piețe. Situația e total inversă – Federația Rusă condiționează, prin comportamentul său, comerțul pe piața rusă și CSI, fără vreun fundament juridic, cu o exclusivitate unilaterală din partea Republicii Moldova. Tendința de reorientare de la piața CSI spre UE și alte piețe (ex: Turcia) început de mai mult de 10 ani și a fost cauzată de acțiunile autorităților Federației Ruse. Însă, e important să reținem că atât Moldova, cât și majoritatea statelor membre CSI sunt membre a OMC și relațiile cu acestea, chiar și în eventuala lipsă a calității de membru CSI a Republicii Moldova, vor fi reglementate de acordurile existente sub umbrela OMC și în cazul încălcării obligațiunilor asumate de aceste state - va fi aplicată procedura de soluționare a litigiilor comerciale din cadrul OMC. O dată cu finalizarea procesului de integrare UE, Republica Moldova va fi tratată similar altor state UE în relațiile comerciale cu state terțe. Nu în ultimul rând, Ucraina a ales calea similară de părăsire a CSI și integrarea UE, deci piața ucraineană va rămâne accesibilă mărfurilor moldovenești fără participarea CSI.

Mitul numărul 3: Europenii vor cumpăra tot pământul din Moldova

Mitul conform căruia integrarea în UE duce la vânzarea de terenuri, mai ales agricole, către persoane străine ține în mare parte de lipsa de înțelegere a cadrului regulator din cadrul UE și statelor membre și necesită o examinare a contextelor economice existente în diferite zone. Chiar dacă în cadrul UE unul din pilonii uniunii este libertatea de circulație a capitalului, atunci când e vorba de bunuri imobile, statele membre au libertatea de a-și stabili limite și excepții temporare menite să protejeze accesul la acest tip de proprietăți. Cel mai recent exemplu este cazul Croației, care a limitat posibilitatea de vânzarea a terenurilor pentru o perioadă de 7 ani (ce poate fi extinsă cu încă 3 ani) pentru terenurile cu destinație agricolă .

Din punct de vedere juridic, legislația UE lasă la discreția statelor membre să reglementeze vânzarea de terenuri către străini, adică fiecare stat membru decide asupra legislației naționale ce reglementează acest domeniu. Multe țări din UE au în vigoare reglementări sau restricții specifice privind achiziționarea de terenuri de către nerezidenți sau de către străini. Aceste reglementări sunt menite să protejeze interesele naționale, să protejeze terenurile agricole și să mențină coeziunea socială.

Studiile care examinează impactul integrării UE asupra modelelor de proprietate funciară au prezentat rezultate mixte. În timp ce unele țări au înregistrat o creștere a investițiilor străine în terenuri, altele au menținut reglementări stricte sau au pus în aplicare măsuri de protecție pentru a controla astfel de achiziții. Spectrul proprietății funciare în Europa este larg - de la producători pe scară largă cu terenuri preponderent închiriate, la fermieri familiali cu terenuri în proprietate, sau producători tradiționali la scară mică. Iar măsurile de control al vânzării de terenuri agricole în fiecare stat membru sunt, la fel variate.

Țările din Europa de Est, în special, atunci când au aderat la UE, au insistat să restricționeze accesul străinilor la terenurile arabile, de teamă să nu fie vândute. Am dori să aruncăm o privire asupra legilor care au fost adoptate ulterior, după ce aceste măsuri temporare au expirat. 

De exemplu, țări precum Ungaria și Polonia au impus restricții asupra vânzării de terenuri agricole către cumpărători străini pentru a proteja fermierii locali și pentru a păstra interesele naționale. În România, o nouă lege funciară este în vigoare din octombrie 2020 , care stabilește că vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan sunt supuse regulii de preempțiune obligatorii pentru o perioadă de 45 de zile lucrătoare. Regula acordă dreptul de preempțiune coproprietarilor și rudelor; apoi investitorilor agricoli și/sau arendașilor, proprietarilor și/sau arendașilor terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, apoi tinerilor fermieri; persoanelor fizice domiciliate în localitate și în final statului român și unor instituții de cercetare în domeniul agriculturii. În cazul țărilor baltice există la fel limitări pentru cumpărătorii străini. În Letonia, legea facilitează achiziționarea de terenuri pentru fermierii locali, iar cumpărătorii străini trebuie să cunoască bine limba letonă și sunt limitați la terenuri de 2.000 ha. În Lituania, cerințele pentru străini sunt practicarea agriculturii în Lituania timp de cel puțin trei ani și obligația de asigurare a utilizării agricole a terenului timp de cel puțin cinci ani și există și cerința unui nivel minim de productivitate per hectar stabilit de Ministerul Agriculturii, plus, pot fi cumpărate maximum 500 ha.

Mit demontat 3: Multiple state, mai ales din cele care au aderat relativ recent la UE, păstrează limitări specifice pentru persoanele fizice și juridice străine la cumpărarea terenurilor cu destinație agricolă. Evident, pe termen lung, dezideratul ideii integrării europene este de a reduce la maxim aceste limitări, dar fiecare stat la modul practic stabilește reglementări specifice în acest domeniu.

Mitul numărul 4: Aderarea la UE înseamnă integrare în NATO

Unul din cel mai popular mit promovat despre UE este integrarea obligatorie în NATO în calitate de pre-condiție pentru integrarea europeană. Acest fals este ușor demontat prin faptul că nu există în acquis-ul european vreo prevedere referitor la NATO, care este o organizație separată, ce nici nu este exclusiv europeană pentru că include state cum ar fi Canada și SUA.

NATO este o organizație pur interguvernamentală care funcționează ca o alianță militară, care servește la punerea în aplicare a articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord privind apărarea teritorială colectivă. Pe de altă parte, UE este o entitate separată, parțial supranațională și parțial interguvernamentală, care presupune o integrare economică și politică profundă. Spre deosebire de NATO, UE duce o politică externă de sine stătătoare, bazată pe consens, iar statele membre au dotat-o cu instrumente în domeniul apărării și al gestionării crizelor; structura politicii de securitate și apărare comună (PSAC).

Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește condițiile (articolul 49) și principiile [articolul 6 (1)] pe care trebuie să le îndeplinească orice țară care dorește să devină membră a Uniunii Europene. În vederea aderării, trebuie întrunite anumite criterii. Aceste criterii, cunoscute drept Criteriile de la Copenhaga, au fost stabilite de către Consiliul European de la Copenhaga în 1993 și întărite de Consiliul European de la Madrid în 1995. Acestea sunt:

1. stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectarea și protejarea minorităților;
2. o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței din UE;
3. capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv capacitatea de a implementa în mod eficace normele, standardele și politicile care constituie corpusul legislației UE („acquis-ul”), precum și aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

După cum putem observa, nu există criteriul calității de membru al unei alianțe militare sau oricare altă cerință privind starea militară a unui stat.

Chiar dacă facem abstracție de la prevederile legale și analizăm rata membrilor NATO în cadrul UE, observăm că aceasta este egală cu 85% respectiv 72% din statele membre NATO sunt membre UE, dar e important să menționăm că acest număr este dictat în mare parte de politica agresivă a Federației Ruse, care după declanșarea invaziei militare în Ucraina a constrâns 2 state – Finlanda și Suedia – să solicite calitatea de membru al NATO. Altfel spus, fără riscul expansionismului Federației Ruse, numărul membrilor NATO ar fi cu mult mai mic. 

NATO și UE cooperează în probleme de interes comun și colaborează în gestionarea crizelor, dezvoltarea capacităților, precum și în acordarea de sprijin partenerilor lor comuni. NATO rămâne fundamentul apărării colective pentru aliații săi și este esențial pentru securitatea euroatlantică. NATO și UE prezintă diferențe esențiale în ceea ce privește obiectivele, structura, apartenența și finanțarea lor.

Mit demontat 4: UE și NATO sunt organizații separate și nu stabilesc pre-condiții pentru obținerea calității de membru a unei față de alta. Istoric vorbind, au fost nenumărate incidente internaționale unde pozițiile UE și NATO au fost diametral opuse.

Mitul numărul 5: Drepturile persoanelor LGBTQ+ vor fi forțate asupra societății

Protecția valorilor familiei tradiționale este utilizat în calitate de argument clasic pentru a prezenta UE în calitate de spațiu unde nu există loc pentru cei mai conservativi din punct de vedere social. Dacă privim în detaliu putem ușor observa - chiar dacă UE inechivoc promovează apărarea drepturilor omului, care includ și drepturile persoanelor LGBTQ+, fiecare stat membru a ales calea sa în ceea ce ține reglementarea acestora. 

Uniunea Europeană respectă suveranitatea statelor sale membre și dreptul acestora de a-și stabili propriile politici interne, inclusiv cele legate de drepturile LGBTQ+. Deși UE promovează egalitatea și nediscriminarea ca valori fundamentale, deciziile privind politicile, legile și reglementările specifice legate de drepturile LGBTQ+ rămân în jurisdicția fiecărui stat membru.

UE a adoptat directive menite să combată discriminarea bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen. Aceste măsuri sunt concepute pentru a asigura tratamentul egal și protecția persoanelor LGBTQ+ în domenii precum ocuparea forței de muncă, educația și accesul la bunuri și servicii. Cu toate acestea, punerea în aplicare și asigurarea respectării acestor legi sunt responsabilitatea autorităților naționale, iar statele membre au flexibilitatea de a adopta măsurile care reflectă cel mai bine contextul lor social și cultural.

Integrarea în UE oferă statelor membre oportunități de a se angaja în mod voluntar să promoveze drepturile LGBTQ+ prin diverse mecanisme, cum ar fi semnarea convențiilor internaționale, participarea la proiecte și inițiative finanțate de UE și angajarea în dialogul politic cu alte state membre. Aceste inițiative se bazează pe cooperare și respect reciproc, mai degrabă decât pe impunere sau constrângere.

Atitudinile față de drepturile LGBTQ+ au evoluat în multe țări europene de-a lungul timpului și aceste schimbări au avut loc în mod natural, fără careva influențe externe, reflectând schimbarea normelor sociale, creșterea gradului de conștientizare și schimbare a seturilor de valori sociale. Pentru a înțelege acest lucru putem analiza cel mai sensibil punct al acest subiect și anume regimul juridic al parteneriatelor între persoane de același sex în statele membre UE. Pentru aceasta vom diviza toate statele membre UE în 2 categorii mari:

1) State membre UE care recunosc într-o formă sau alta aceste parteneriate

2) State membre UE care nu recunosc aceste parteneriate din punct de vedere legal

Din datele prezentate mai sus, se poate observa că procesul de acceptare a căsătoriei, cu toate drepturile depline conexe, a durat și este la diverse etape în diferite state și UE nu impune o formulă universală.

Mit demontat 5: Prin recunoașterea principiilor de respectare a suveranității naționale, de nediscriminare și de cooperare voluntară, devine clar că integrarea europeană nu impune statelor membre un model stabilit privind persoanele LGBTQ+, ci oferă timpul necesar pentru fiecare stat membru de a decide desinestătător asupra reglementărilor. Și cel mai important, regimul juridic al uniunilor între aceste persoane nu este o cerință pentru integrarea în UE.

Mitul numărul 6: Migrația în și din Republica Moldova va lăsa țara fără moldoveni și îi va înlocui cu străini

Mitul privind procesele de migrație cauzate de integrarea europeană are 2 elemente: primul ține de faptul că Moldova va fi depopulată și al doilea ține de venirea necontrolată a migranților străini din afara Europei. E bine să le analizăm separat, pentru că, în esență, descriu două procese care au rezultate total opuse – un proces depopulează și al doilea aduce populație într-un anumit teritoriu.

Integrarea europeană, în special prin crearea Spațiului Schengen și prin principiul liberei circulații a persoanelor, permite cetățenilor statelor membre ale UE să călătorească, să locuiască și să lucreze în alte state membre fără a avea nevoie de vize sau permise de muncă. Deși acest lucru poate duce la o mobilitate sporită, nu duce neapărat la o migrație în masă. Libera circulație este un principiu fundamental al UE, care vizează promovarea creșterii economice, a schimburilor culturale și a coeziunii sociale între statele membre. Este bizar cum un deziderat al cetățenilor moldoveni devine o fobie pentru integrarea țării în UE, pentru că dorința de circulație fără vize a fost prezentă din momentul declarării independenței Republicii Moldova. Și acest fapt este reconfirmat prin numărul relativ mare de cetățeni ai Republicii Moldova care au obținut cetățenii ale unor state care sunt membri UE, în mare parte România, dar nu doar, pentru că mulți cetățeni moldoveni s-au naturalizat în țările unde și-au petrecut mulți ani deja. Persoanele care au dorit să imigreze în UE deja au făcut-o și procesul dat este în mare parte trecut de punctul maxim.

Un al doilea argument ține de faptul că nimeni nu poate interzice într-o țară democratică, în secolul XXI, să aleagă locul unde dorește să-și realizeze visurile. Fluxurile de migrație sunt adesea determinate de factori economici, cum ar fi oportunitățile de angajare, diferențele salariale și condițiile de pe piața muncii. Integrarea europeană facilitează mobilitatea forței de muncă, permițând persoanelor să caute un loc de muncă în țări cu economii mai puternice sau în sectoare care se confruntă cu deficit de forță de muncă. Cu toate acestea, modelele de migrație sunt influențate de diverși factori, cum ar fi rețelele sociale existente, de legăturile familiale și de competențele lingvistice. De obicei migranții se mută în țări în care au rude sau prieteni, ceea ce poate contribui la facilitarea integrării lor în societatea gazdă. Libertatea de mișcare mai mare va mări capacitatea multor cetățeni de a reveni mai ușor în țara unde s-au născut, iar sistemul de asigurare socială integrat va crea o realitate unde fiecare moldovean va avea posibilitatea de a alege o țară pentru a învăța, o altă țară pentru a lucra și a treia pentru a se pensiona.

Atunci când vorbim de fobia răspândită cu privire la fluxul de migranți din afara spațiului european, care va invada oricare țară odată cu integrarea sa, cel mai bine sa analizăm două elemente – partea juridică și experiența altor state în integrarea europeană la acest subiect. 

Statele membre ale UE dispun de mecanisme pentru a gestiona fluxurile de migrație și pentru a aborda provocări care pot apărea. Acestea includ politici legate de controlul frontierelor, reglementarea pieței forței de muncă, integrarea socială și sprijinul pentru refugiați și solicitanții de azil. Integrarea europeană oferă un cadru de cooperare și coordonare între statele membre pentru a aborda probleme comune legate de migrație, cum ar fi migrația neregulamentară, traficul de persoane și gestionarea azilului. Fiecare stat păstrează controlul asupra frontierelor sale și de eliberare a permiselor de ședere sau lucru pentru cetățenii străini. Republica Moldova nu se afla pe calea rutelor de migranți din Africa și Asia la moment și din cauza faptului că este un stat fără ieșire la mare și având hotare terestre cu doar 2 state, controlul asupra fluxului de oameni care vin și pleacă este relativ ușor controlabil. Mai mult ca atât, în condițiile existente, unde statul vecin Ucraina împarte același deziderat de integrare europeană - integrarea sa va însemna controlul hotarului exterior non-UE va fi la sute de kilometri distanță.

Dacă examinăm experiența statelor cum este România, sau a țărilor baltice din trecut, putem observa că procesele de imigrație nu au fost influențate de procesul de integrare. Mai mult ca atât, în ultimii ani aceste țări încurajează venirea muncitorilor străini din cauza deficitului de forță de muncă locală și a faptului că forța de muncă din exterior este mai ieftină pentru munci necalificate. Pe termen lung, Republica Moldova va urma aceleași tendințe, deoarece procesele demografice de depopulare (din cauza, în mare parte a natalității scăzute) vor cauza un deficit major de forță de muncă, ceea ce va face autoritățile să lupte pentru migranți calificați. Republica Moldova se află printre lideri între țările care pierd populația aptă de munca la nivel global .

Mit demontat 6: Prin faptul că cetățenii Republicii Moldova călătoresc de ani buni fără necesitatea de a obține o viză  datorită regimului liberalizat de vize sau datorită faptului că dețin deja o cetățenie al unui stat membru UE, mitul  depopulării nu are fundament, pentru că cei care au dorit să lucreze sau să-și relocheze familiile pe teritoriul UE deja au făcut-o. Calitatea de membru deplin al UE din contra, va avea efectul invers, datorită ușurinței de tranzitare a hotarelor țării, care azi ocupă timp semnificativ. Atunci când vorbim de imigranți străini – pe termen lung Republica Moldova va avea nevoie de influx de lucrători calificați, iar pe termen scurt nu există nici un semn că Moldova este interesantă sau atractivă pentru migranții care în mod tradițional văd ca punct final țări dezvoltate din UE, cum ar fi Germania, Italia, Spania sau Franța .

Mitul Nr. 7: Tradițiile naționale, mai ales cele religioase, vor fi înlocuite cu alte valori străine 

Păstrarea tradițiilor naționale nu depinde de procesul de integrare europeană, deoarece viața într-o lume globalizată și extrem de conectată digital, expune cetățenii Republicii Moldova la influențe culturale externe din momentul când gradul de utilizare a Internet-ului a ajuns cote înalte în societatea moldovenească. Integrarea europeană nu poate aduce careva schimbări la acest capitol, cu excepția unor reglementări de nișă ce țin de protecția mediului ambiant sau a securității alimentare prin introducerea de reguli privind sacrificarea animalelor folosite în alimentare. 

În esență, UE promovează diversitatea culturală ca o valoare fundamentală. În cadrul Uniunii Europene se recunoaște bogăția patrimoniului cultural al statelor sale membre și se urmărește promovarea sa prin diverse inițiative, cum ar fi Anul European al Patrimoniului Cultural și programul Europa Creativă. 

Similar cu alte domenii discutate deja, deciziile care afectează tradițiile și obiceiurile locale sunt adesea luate la nivel național sau regional, și nu sunt impuse de UE sub nici o formă. Integrarea europeană favorizează schimburile interculturale, ceea ce duce la împărtășirea tradițiilor, obiceiurilor și practicilor între statele membre. Acest schimb îmbogățește culturile locale, expunând oamenii la idei, perspective și experiențe noi. Inițiativele culturale finanțate de UE, cum ar fi programul „Capitalele europene ale culturii”, promovează dialogul și colaborarea interculturală, contribuind la conservarea și revitalizarea tradițiilor locale.

Dacă privim experiența României la acest capitol, care este o țară unde populația se declară în mare parte ortodoxă, similar Republicii Moldova, putem observa că integrarea nu a influențat gradul de spiritualitatea a românilor. Mai mult ca atât, România este mai religioasă comparativ cu Moldova, chiar fiind membră a UE .

În România unul din cele mai răspândite mituri în ajunul aderării la UE, a fost același și anume „odată ce ne vom europeniza, vom fi obligați să renunțăm la diverse tradiții, cum ar fi tăierea porcului de Crăciun” . După aderarea la UE, în România s-au impus câteva reguli pentru sacrificarea porcilor, menite să asigure protecția animalelor și siguranța alimentară. Dar aceste reguli se referă la normele de igienă, care țin de protecția consumatorilor și la minimizarea torturii  animalului în procesul de sacrificare. Cerințele se referă la obținerea certificatelor de siguranță a cărnii ca rezultat al analizelor de laborator. Chiar și în noiembrie 2023 vehicula în spațiu media discuții la tema Legii Porcului, dar scopul acestei legi era împiedicarea răspândirii pestei porcine și nu renunțarea la careva tradiții. Până la urmă, legea s-a modificat și s-a simplificat.

Mit demontat 7: Integrarea europeană nu urmărește să omogenizeze culturile, ci mai degrabă să faciliteze dialogul, schimbul și respectul reciproc între diverse comunități. Integrarea europeană respectă autonomia statelor membre și capacitatea acestora de a-și păstra și promova patrimoniul cultural. UE oferă sprijin și resurse pentru a ajuta statele membre să își protejeze și să își promoveze obiceiurile, limbile și tradițiile locale, încurajând în același timp sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai mare. Uniunea Europeană nu are pârghii legale de a impune careva reguli în acest domeniu și nici nu are vreun interes de a-l reglementa.

Descarcă articolul

Acestă publicație este elaborată de Expert-Grup în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUmembersip implementată în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene. 

The independent think tank Eastern Europe Studies Centre, in collaboration with “Expert-Grup”, is pleased to invite Moldovan state institution representatives to participate in an online workshop dedicated to the topic of combating disinformation in Moldova, as part of the project “Building Strategic Communication to Counter Russian Disinformation in Moldova.”

This online event will take place on May 17, 12.00-14.30 (GMT+3). It is part of a series of six workshops where specialized experts from Moldova, Lithuania, and EU agencies will share their knowledge with journalists, stakeholders, and the expert community on the “Platform for Strategic Communication to Counter Russian Disinformation in Moldova.”

• The first online workshop will consist of a presentation on the research of disinformation in the public space and the organization of educational media literacy campaigns. Additionally, a case study on Lithuania's comprehensive approach to counter disinformation and propaganda will be presented. 
• During the event, Moldovan state institution representatives will have the opportunity to interact with Dr. Nerijus Maliukevičius, a lecturer and research fellow at the Institute of International Relations and Political Science, Vilnius University as well as Mr. Viktoras Daukšas, Head of Debunk.org - Disinformation Analysis Center.
• The workshop discussion will take place in English.

We encourage interested individuals to register for the online event at the following link:https://www.eesc.lt/registration-to-the-online-event-platform-for-strategic-communication-to-counter-russian-disinformation-in-moldova-workshop-2-transferring-expertise-to-moldovan-state-institution-representatives/ https://www.eesc.lt/registration-to-the-online-event-platform-for-strategic-communication-to-counter-russian-disinformation-in-moldova-workshop-2-transferring-expertise-to-moldovan-state-institution-representatives/

A link to the online workshop will be sent by email to participants after registration. If you have acquaintances within other Moldovan state institutions or among your colleagues who might find this session valuable, feel free to share the registration link with them. Registration Deadline: May 16, 18:00 (GMT+3).

Project Details:

The online workshops are part of the project titled “Building Strategic Communication to Counter Russian Disinformation in Moldova.” The project runs from September 2023 to December 2024 and is implemented by “Expert-Grup” in partnership with the Eastern Europe Studies Centre in Vilnius, with financial support from the Ministry of Foreign Affairs of Lithuania.

În acest articol, relatăm despre importanța vectorului european pentru dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova, precum și despre rezistența remarcabilă pe care au manifestat-o relațiile noastre economice cu Uniunea Europeană, în pofida persistenței crizei regionale de securitate. Actualmente, Uniunea Europeană reprezintă nu doar principalul partener comercial al Republicii Moldova, ci și sursa primară de investiții directe în economia moldovenească. Mai mult, atât exportul Moldovei în UE, cât și investițiile și remiterile primite din UE în anul 2023 au înregistrat creșteri, chiar dacă fluxurile economice cu alte țări s-au redus. De asemenea, Uniunea Europeană, pe parcursul anului 2023, a continuat să-i ofere Republicii Moldova suport financiar sub formă de împrumuturi și granturi pentru proiecte de modernizare și reformare, dar și în sprijinul populației vulnerabile.

Comerțul exterior

Comerțul cu bunuri

Crearea, în 2014, a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între Republica Moldova și Uniunea Europeană a impulsionat exporturile Republicii Moldova în UE. Astfel, în pofida persistenței crizei regionale de securitate și a creșterii economice care a eșuat în raport cu așteptările, majorarea exporturilor în UE a continuat și în anul 2023, chiar dacă celelalte destinații au înregistrat scăderi (Figura 1). 

Actualmente, circa două treimi din exporturile de bunuri din Moldova se îndreaptă spre țările Uniunii Europene – 65% în anul 2023. Impulsionarea exportului a contribuit la reducerea deficitului comercial al Republicii Moldova cu UE (de la 14% din PIB în 2013 până la 9% în 2023) (Figura 2).

Cu toate efectele benefice pe care le-a avut ZLSAC asupra exporturilor de bunuri din Republica Moldova, potențialul acesteia rămâne sub-utilizat. Una din principalele vulnerabilități ale comerțului exterior al Republicii Moldova – dependența excesivă de un număr redus de piețe – nu a fost depășită nici în 2023 și continuă să influențeze evoluția exportului moldovenesc de bunuri. Dacă înainte de anul 2006 exportul Moldovei era excesiv de concentrat pe Federația Rusă cu ponderi ce depășeau 30%, atunci actualmente rolul de principală piață de desfacere îi revine României, spre care în anul 2023 au fost direcționate 35% din exportul de bunuri (Figura 3). În cadrul exporturilor Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, România absoarbe mai mult de jumătate din exportul destinat UE, iar peste 80% din exportul de bunuri spre UE este direcționat către doar cinci țări (România, Italia, Germania, Cehia, Polonia), fără îmbunătățiri semnificative din 2014 încoace. Din contra, în ultimii ani exportul de bunuri a devenit mai puțin diversificat din perspectiva geografică, ponderea României crescând în continuare. Aceasta înseamnă că mai rămân rezerve pentru valorificarea deplină a oportunităților de acces pe piața UE.

Accesați mai multe date și informații din articolul integral disponibil mai jos:

Descarcă articolul 

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED.

Так называемые власти приднестровского региона и местные СМИ называют Россию основным партнером и рассказывают об активных экономических отношениях региона и России, умалчивая о том, что около 70% экспорта на самом деле попадает на рынок ЕС. И даже до начала войны в Украине экспорт в ЕС был в несколько раз выше, чем экспорт в РФ. 

Разбираемся, куда больше всего экспортируют предприниматели из приднестровского региона, как повлияли война в Украине и новый Таможенный кодекс Молдовы на экспорт, а также как российский газ де-факто содержит сепаратистский режим. 

Беспошлинная торговля с ЕС

В 2014 году Молдова подписала Соглашение об ассоциации с Европейским союзом. Соглашение устанавливает глубокую и всеобъемлющую зону свободной торговли (DCFTA). С 1 января 2016 года приднестровский регион был включен в DCFTA по разделу V. То есть все возможности беспошлинной торговли распространяются на компании с обоих берегов Днестра, при условии что они зарегистрированы в Агентстве госуслуг Молдовы (ASP) и у них есть счет в одном из молдавских банков для осуществления финансовых операций. То есть компании из региона должны “легализоваться” на правом берегу. 

По данным на 2014 год, в ASP зарегистрировались 1354 экономических агента из приднестровского региона, а к 2023 году их число увеличилось почти вдвое и составило - 2371.

“Это означает, что экономические агенты из приднестровского региона видят большую перспективу в том, чтобы зарегистрироваться в Агентстве госуслуг и получать возможности, которые им предоставляет молдавское законодательство, быть в правовом поле Молдовы”, - считает Иван Цуркан, глава аналитического и информационного отдела Бюро политик по реинтеграции. 

Подробная информация в полной статье:

Скачать статью

Примечание об отказе от ответственности

Данная статья опубликована в рамках проекта «Построение стратегических коммуникаций для борьбы с российской дезинформацией в Молдове», реализуемого «Expert-Grup» в партнерстве с Центром восточноевропейских исследований при финансовой поддержке Министерства иностранных дел Литвы. Автор несет полную ответственность за информацию, представленную в статье.

The Independent Analytical Centre “Expert-Grup”, in partnership with the European Union Delegation in the Republic of Moldova, Soros Moldova Foundation and the Institute for European Policies and Reforms organized today, at April 30, the launching event of the project “Consolidation of Consumers Protection Framework in the Republic of Moldova”. It is a major importance project for our country since this area is indispensable for the assurance of a sound competition and a functional and fair market economy, but also considering the fact that consumers protection is a key-component for the European integration process.

At the opening of the event, Janis MAŽEIKS, the European Union Ambassador in the Republic of Moldova declared: “An efficient policy for consumers protection ensures a correct functioning of the single market. The consumers protection provisions have a potential of stimulating the market results in general. Empowerment of consumers and safeguarding of their interests find themselves among the key objectives of the EU policies. The strengthening of the capacities of Moldovan institutions responsible for the consumers rights’ protection is therefore crucial for the EU enlargement process. In the framework of this project, the EU will support creation of user-friendly digital instruments for the consumers and will contribute to the raising of education level of the consumers from Moldova, leading to better informed purchasing decisions.”

Daniela VIDAICU, the Executive Director of Soros Moldova Foundation, also delivered some welcome remarks, emphasizing the importance of establishing a robust system for consumers protection in the context of the Republic of Moldova’s European integration. “A robust consumers protection system is absolutely necessary for an open society. Implementation of the European acquis in this area will contribute to the alignment to the best European practices as well as to the improvement of multiple aspects of life for Moldovans. The protection of consumer rights does not only contribute to better trust among the consumers and the suppliers, but it also contributes significantly to the increase in quality of life and to the assurance of a fair market competition, which represent the key elements for investment attraction and for the support of sustainable economic development.” 

Cristina CEBAN, State Secretary, Ministry of Economic Development and Digitalization, declared: “As a candidate country with solid aspirations of becoming a member of the European Union family, we acknowledge the importance of consumers protection on the EU market. We are aware that the solid measures for the safeguarding of the consumers and alignment of policies and practices to the EU standards are essential for the welfare of individuals and for the consolidation and integrity of the single market into which we aspire to integrate. In the context when the technologies are rapidly advancing and the trade relations become more complex, the consumers protection is more important than ever before. The consumers face multiple risks and challenges starting with the purchasing of an ordinary product and up to the signing of a loan agreement. In this regard, similar to the realia in the European Union space, the Republic of Moldova strives to ensure a robust legislation and efficient mechanisms for consumers protection, which are essential for the avoidance of fraud, abuse and unfair commercial practices. We thus commit ourselves to make sure that the products entering our market are compliant to strict safety standards according to the EU regulations; to acknowledge and support the fundamental consumers rights; to implement measures for the prevention of unfair commercial practices; to promote the importance of education and awareness-raising among consumers for an informed decision-making thereof and, the last but not the least, we emphasize the importance of transborder cooperation to sustain the efforts of consumers protection.”

“The consumers protection framework in the Republic of Moldova is very much scattered. Besides the Inspectorate, there are also other authorities that in addition to their main mandate also have the role of implementing the consumers protection related legislation. In this context it is crucial to make sure that this mandate does not stay on a secondary position on the agenda of the responsible authorities. Our concern is to be able to ensure a synergy among the institutions in charge with this and to genuinely contribute to the consolidation of the consumers protection framework in the Republic of Moldova”, stated Sergiu DARANUTA, Chief of the State Inspectorate for Non-food Product Supervision and Consumer Protection.

In this context, Adrian LUPUSOR, Executive Director of Expert-Grup stated: “The reform of the consumers protection area is directly related to our country’s commitments in the framework of the European integration process, accounting for a separate chapter (Chapter 28) in the framework of the accession negotiations to be launched soon. In this regard, the project launched today aims at supporting these efforts for the improvement of the regulatory framework in the area of consumers protection, promotion of consumers rights in mass-media and the establishment of the European Consumers Centre that is intended to become the main non-governmental institution focused on the promotion and protection of consumers rights in the Republic of Moldova.”

The general objective of the project is raising the level of awareness and enforcement of consumers rights in the Republic of Moldova, and it is supposed to be attained via the following specific objectives.

The first specific objective refers to the strengthening of the capacities of the Government and of the authorities having competencies in the area of consumers rights’ protection for the enforcement of the relevant legal provisions and assurance of consumers rights’ protection. The attainment of this specific objective will be mainly possible due to the technical assistance provided by the project experts’ team, that will allow the Government and the Ministry of Economic Development and Digitalization (MEDD) to accelerate the process of harmonization to the EU acquis in the area of consumers rights’ protection and to improve the consumers rights’ protection framework. Besides, for the provision of consultancy to the consumers, both at the national level and also in the framework of the transborder conflicts, the project aims at the creation of the European Centre for Consumers Protection.

The second specific objective aims at the increased of the consumers awareness of their rights and of the actions they may take in case of violation thereof. For the accomplishment of this objective, the consortium will support the implementation of an ample awareness-raising campaign on consumers rights. In addition to that, there will be five media organizations identified, that will be offered sub-grants for the production of journalistic investigations, articles, radio and TV programs on topics related to consumers rights and actions to be taken in case of violation thereof. In addition to that, the European Centre for Consumers Protection will be created – an independent non-governmental organization that will promote and help the consumers claim their rights. 

In the framework of the discussion panels dedicated to the reform of the consumers rights’ framework protection in the Republic of Moldova in line with the European standards and practices, the panelists – representatives of the Government, of the authorities with a mandate in the area of consumers rights’ protection, of the European Union Delegation in the Republic of Moldova and of the civil society underlined the need for reform, mentioning that it could bring considerable benefits for the entire society and for the business environment. At the same time, the speakers emphasized the fact that the consumers protection in a balanced manner versus the protection and development of the entrepreneurs is an indispensable element for the promotion of a sound competition and of a functional and fair market economy, as well as the fact that it is one of the priority areas for the harmonization of the European acquis in the context of the European integration process. The project “Consolidation of consumers protection framework in the Republic of Moldova” is implemented by the Independent Analytical Centre Expert-Grup as leader of the consortium, in partnership with the Institute for European Policies and Reforms (IPRE), financed by the European Union and Soros Moldova Foundation, in the time interval January 2024 - June 2026.

For additional details please contact us at the email address: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .
Contact person, Agachi Inga, communication manager, Independent Analytical Centre “Expert-Grup”, phone no.: 069 44 56 07.

1. Participă la recensământ, dacă vrei să ajuți Moldova să fie parte a lumii moderne;

2. Participă la recensământ pentru planificarea corectă a infrastructurii și serviciilor publice;

3. Dacă vrei ca localitatea ta să primească mai mulți bani din buget, participă la recensământ;

4. Participă la recensământ, pentru ca în localitatea ta să fie deschise mai multe întreprinderi cu mai multe locuri de muncă;

5. Dacă faci parte dintr-o minoritate religioasă, etnică sau lingvistică, participă la recensământ pentru ca interesele tale să fie luate în considerație.

Accesează infograficul pentru o analiză mai detaliată a faptului cât de importantă este participarea fiecăruia dintre noi în acest exercițiu de colectare a datelor, care vor scoate în evidență problemele țării și ajută la rezolvarea lor. Recensământul reprezintă un element indispensabil în sistemul de informare al unei societăți moderne furnizând nu doar Guvernului, ci și agenților economici și publicului date despre situația demografică,socială, economică și de mediu:

Accesează infograficul (ro)    Accesează infograficul (ru)

Accesează și publicația: Tot ce trebuie să știm despre recensământul populației și locuințelor 2024

Materialele au fost elaborate în cadrul proiectului „Monitorizarea pilotării Recensământului populației și locuințelor 2024” implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și finanțat de către Delegația Uniunii Europene din Republica Moldova. Conținutul acestuia aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.