Concursul desfășurat de către Expert-Grup privind selectarea specialiștilor în audit energetic, s-a încheiat. Compania câștigătoare va analiza starea a 10 blocuri locative pentru asociațiile participante în cadrul proiectului „Primele Rândunele”. Expert-Grup va finanța activitatea specialiștilor în audit energetic în proporție de 100%.

În cadrul proiectului-pilot de modernizare termică, se va realiza un studiu energetic cuprinzător și o evaluare a stării clădirilor rezidențiale, în special a acoperișurilor, pereților, subsolurilor, sistemelor de încălzire, sistemelor de alimentare cu apă, consumului general de energie etc. Totodată, auditorii energetici vor analiza modurile în care blocul locativ pierde cea mai mare parte din energie.

Adrian Lupusor, director executiv Expert-Grup: „Nu este un secret pentru nimeni că majoritatea clădirilor rezidențiale din Moldova sunt într-o stare tehnică extrem de dificilă. Au fost construite cu multe decenii în urmă, atunci când nu se vorbea de eficiență energetică, deoarece se considera că aprovizionarea cu energie este o sursă inepuizabilă. Drept urmare, acum avem o situație în care locuitorii clădirilor înalte consumă căldură maximă pentru a-și încălzi apartamentul la minim, deoarece aceste case vechi pur și simplu pierd cea mai mare parte din energie. În același timp, locuitorii primesc facturi exorbitante, finanțând încălzirea stradală în adevăratul sens al cuvântului, iar statul este încă în dependență energetică. Doar o modernizare termică complexă a blocurilor va contribui la îmbunătățirea situației”.

Fiecare asociație participantă în cadrul proiectului „Primele Rândunele”, în baza unei analize tehnice, va primi o listă cu măsurile recomandate pentru a minimiza pe cât posibil pierderile de energie. Auditorii energetici vor calcula costul estimat al acestor măsuri și economiile în urma implementării acestora. Astfel, proprietarii de apartamente vor putea determina în mod independent care dintre activitățile propuse sunt gata să le desfășoare în locuința lor.

Asociațiile vor primi consultanță cu privire la costul și implementarea măsurilor de eficiență energetică, iar în viitor vor fi selectate 1-3 proiecte, în blocurile cărora vor fi implementate măsurile de eficiență energetică.

Implementarea măsurilor de eficiență energetică va aduce proprietarilor următoarele beneficii:

• îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii;
• reducerea consumului de energie de la 20 la 50%;
• facturi mai mici la utilități (în primul rând pentru încălzire);
• îmbunătățirea stării blocului locativ și a condițiilor de locuit mai confortabile (fără subîncălzire sau supraîncălzire a apartamentelor);
• creșterea valorii de piață a proprietății;
• reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă;
• contribuţia proprie la independenţa energetică a ţării.

Reamintim faptul că anterior Expert-Grup a organizat și o serie de instruiri pentru asociațiile de locatari care s-au înscris în cadrul proiectului „Primele Rândunele”

Proiectul „Primele Rândunele” este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, în cadrul asistenței tehnice pentru îmbunătățirea eficienței și securității energetice în Republica Moldova, pentru perioada 2022-2024.

Detalii despre proiect

Expert-Grup организовала новый тренинг для объединений арендаторов, зарегистрированных в проекте «Первые ласточки» на тему «Реорганизация товариществ в контексте вступления в силу нового закона о кондоминиумах».

В ходе тренинга были представлены: процедура реорганизации, роль АСП, роль администрации кондоминиума, новый устав, выборы органов управления, условия перехода на новые положения и другое. В тренинге приняли участие 26 президентов ассоциаций со всей страны. Мы наслаждаемся огромным интересом со стороны бенефициаров. В рамках проекта последуют другие полезные и практические тренинги для ассоциаций

Напоминаем, что проект «Первые ласточки» помогает укрепить потенциал ассоциаций жильцов, в нем будет проведен бесплатный энергоаудит 10 отобранных кондоминиумов, а позже будут отобраны 1-3 кондоминиума для финансирования и реализации мероприятий по энергоэффективности в здания.

Проект «Первые ласточки» реализуется Независимым аналитическим центром Expert-Grup в партнерстве с Министерством инфраструктуры и регионального развития при поддержке Посольства Королевства Нидерландов в Республике Молдова в рамках технической помощи для повышения энергоэффективности и безопасности в Республике Молдова, на период 2022-2024.

Подробности проекта

Expert Grup a organizat o nouă instruire pentru Asociațiile de locatari înscrise în proiectul „Primele Rândunele” cu tema „Reoganizarea Asociațiilor în contextul intrării în vigoare a noii legi a condominiului”. 

În cadrul training-ului desfășurat au fost prezentate: procedura de reogranizare, rolul ASP, rolul administratiei condominiului, noul statut, alegerea organelor de conducere, conditiile de tranzitie la noile prevederi și altele. La training au participat 26 de președinți de asociații din toată țara. Ne bucurăm de interesul masiv din partea beneficiarilor. În cadrul proiectului vor urma și alte instruiri utile și practice pentru asociații.

Reamintim că proiectul Primele Rândunele ajută la consolidarea capacităților asociațiilor de locatari, va efectua audit energetic cu titlu gratuit pentru 10 condominii selectate, iar ulterior vor fi selectate 1-3 condominii pentru finațarea și implementarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri.

Proiectul „Primele Rândunele” este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, în cadrul asistenței tehnice pentru îmbunătățirea eficienței energetice și securității în Republica Moldova, pentru perioada 2022-2024.

Detalii despre proiect aici

Acordul cu FMI a pus la dispoziție resurse financiare indispensabile pentru a veni cu răspuns crizelor combinate ale anului 2022. În anul 2022 a fost augmentat programul de finanțare până la circa 796 mil. USD

Accesează infograficul integral        Accesează comentariul integral

Infograficul a fost realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Fundației Soros Moldova.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” lansează concurs de selectare a 15 organizații ale societății civile pentru implementarea activităților proiectului de grant ,,OSC reziliente + Bugetare Responsabilă = Implementare accelerată a Acordului de Asociere”, 

finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert” . 

Obiectivul general al proiectului este să crească și să consolideze capacitățile organizațiilor societății civile pentru a susține implementarea condiționalităților aferente procesului de aderare a Republicii Moldova în UE și a agendei Acordului de Asociere, la nivel național și local.

Obiectivul general al prezentei sarcini

Esența primului obiectiv specific al proiectului este de a construi și consolida capacitățile OSC-urilor comunitare de a monitoriza bugetul, și a încuraja implicarea lor în activități de advocacy privind alinierea bugetelor și politicilor la prioritățile agendei de europenizare și AA, contribuind astfel la accelerarea procesul de reformă. În acest sens, în baza unui proces competitiv, vor fi selectate 15 OSC din cele 5 regiuni de dezvoltare: Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia și Transnistria (3 OSC per regiune).

Fiecare OSC selectată va beneficia de un sprijin financiar sub formă de grant în valoare de maxim 20 000 EUR, alocat pe toata durata proiectului pentru a asigura finanțarea activităților prevăzute în proiect. Finanțarea va fi destinată pentru acoperirea costurilor salariale, costurilor administrative relevante și celor aferente tranzacțiilor bancare.

Beneficiarii de grant vor asigura realizare a cinci obiective cheie:

• monitorizarea bugetelor locale și a celui de stat, inclusiv a resurselor financiare primite de la partenerii de dezvoltare, cu un accent deosebit pe proiectele de infrastructură locală și regională, servicii sociale, servicii publice și alte proiecte relevante legate de agenda AA și cea de Europenizare;
• monitorizarea, împreună cu echipa centrală de proiect, a cheltuielilor bugetului de stat pentru proiectele și politicile conexe agendei de Europenizare, în special cele legate de: sectorul justiției și reforma anticorupție; politicile ocupare a forței de muncă; servicii sociale; eficiență energetică și energie regenerabilă; servicii publice; și drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen;
• participarea, împreună cu echipa centrală de proiect, la activitățile de vizibilitate și advocacy la nivel local;  
• să devină centre de resurse locale, capabile să mobilizeze alte OSC și activiști civici la nivel local să se implice în activități de bugetare participativă și monitorizare a proceselor bugetare;
• implicarea în activitățile platformelor OSC (menționate mai sus) prin furnizarea de informații în procesul de elaborare a notelor de poziție, care să reflecte perspectiva locală/regională, dar și participarea la evenimentele și activitățile de advocacy ale platformelor.

Procedura de aplicare 

OSC-urile interesate sunt invitate să depună dosarul de participare, în corespundere cu termenii de referință anexați mai jos, acesta va cuprinde următoarele documente:

• o scrisoare de motivație scurtă, în care se va indica obiectivele și rezultatele ce vor fi obținute în urma utilizării grantului. Scrisoarea va indica de asemenea în care regiune a țării organizația preferă să lucreze (Nord, Centru, Sud, Transnistria, Găgăuzia așa cum sunt acestea definite în Legea privind dezvoltarea regională nr. 438 / 2006);
• o scurtă descriere a organizației (1-2 pagini);
• bugetul propus pentru desfășurarea activităților de proiect;
• lista proiectelor relevante implementate anterior (nicio limită); 
• Certificatul de înregistrare al organizației (extrasul din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice eliberat cu cel puțin 12 luni înainte de data depunerii cererii va fi solicitat în cazul semnării contractului);
• raportul de activitate al organizației pentru cel mai recent an; 
• Statutul organizației;
• situațiile financiare pentru ultimii 3 ani (bilanțul contabil, balanța de profit și pierderi, etc.);
• cel mai recent raport de audit al situațiilor financiare ale organizației (dacă este disponibil).

Aplicația va fi depusă în limba română. Dosarul de aplicație trebuie transmis până la data de 1 martie 2023, ora 18:00, la adresa de email This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Informații adiționale pot fi solicitate prin expedierea unui email la: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. (Ecaterina Rusu, manager de proiect).

Termeni de referință    Ghid de aplicare la programul de grant

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal , în consorțiu cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.

Propuneri pe marginea reformelor necesare în domeniul companiilor de stat, principalele prevederi ale strategiei cu privire la administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale, precum și, modul de funcționare a consiliilor de administrație în calitate de instrument-cheie pentru eficientizarea activității companiilor de stat, au fost discutate în cadrul mesei rotunde „Cum putem reforma sectorul companiilor de stat?, organizată marți, 14 februarie, de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Fundația Soros Moldova, cu suportul organizației National Endowment for Democracy (NED).

Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup a menționat: „Reforma domeniului companiilor de stat este foarte complexă și întâmpină multă rezistență din partea sistemului, din partea celor care doresc perpetuarea ineficienței și corupției. Prin urmare, salutăm angajamentul politic ferm pentru această reforme, iar Expert-Grup rămâne deschis pentru a oferi suport tehnic la consolidarea guvernanței corporative în companiile de stat, transparentizarea domeniului și pregătirea terenului pentru privatizări.”

Evenimentul a reprezentat un dialog dintre actorii cheie din domeniu, reprezentanții autorităților publice, societății civile și experți în domeniu. Discuția a fost concentrată pe strategia de proprietate a statului și acțiunile imediate pe care guvernul ar trebui să le întreprindă pentru reformarea sectorului companiilor de stat. Printre aceste acțiuni, s-a discutat regulamentul de nominalizare prin concurs a membrilor consiliilor și regulamentul de evaluare a performanței consiliilor companiilor de stat. Invitații au avut intervenții valoroase cu referire la modul prin care poate fi îmbunătățită guvernanța corporativă a companiilor de stat, iar președintele Comisiei Parlamentare „Economie, Buget și Finanțe” și-a manifestat pe deplin suportul pentru implementarea strategiei de proprietate a statului și a dat asigurări că va contribui la prioritizarea reformelor în acest sector.

Radu Marian, Președintele Comisiei Parlamentare „Economie, Buget și Finanțe”: „Reforma întreprinderilor de stat este un angajament cheie în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, la fel, instituțiile de stat conștientizează faptul că avem o mare problemă de ineficiență, ponderea întreprinderilor de stat în PIB este aproximativ o cincime, în condițiile astea productivitatea și valoarea adăugată în economie nu se ridică la un nivel competitiv. La nivel de politică de stat, noi credem că acolo unde există potențial de concurență de piață trebuie să fie lăsat în domeniul privat, suntem extrem de hotărâți să mergem înainte, iar necesitatea reformei este clară. În decembrie, anul trecut, am aprobat „Strategia cu privire la administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritare de stat pentru anii 2022-2030”, iar în anul 2023 urmează una dintre cele mai importante etape, vom începe trierea a tot ce înseamnă întreprindere de stat, sunt câțiva indicatori și clasificări care vor fi puși în aplicare, apoi vom începe nemijlocit restructurarea, va fi un proces îndelungat și extrem complicat din punct de vedere politic, luând în considerație faptul că termenul de privatizare are o conotație destul de negativă în rândul societății și nu doar, prin urmare, va trebui să fim foarte atenți de modul în care argumentăm necesitatea reformării acestui sector.  În acest context, vom avea nevoie de ajutorul și suportul experților, a societății civile ca să ajute Guvernarea să explice nevoia a tot ce înseamnă restructurarea și reformarea întreprinderilor de stat.”

Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova: „Odată cu adoptarea Strategiei privind administrarea proprietății de stat, la finele anului trecut, Moldova face un pas înainte în îndeplinirea uneia din condiționalitățile UE, în contextul obținerii statutului de țară candidată. Este esențial ce se va întâmpla mai departe. Va urma implementarea acestei Strategii sau iarăși vom fi martorii unor oscilări între deziderate nobile și compromisuri temporare.”

Specialiștii din cadrul Expert-Grup au prezentat concluziile și recomandările acestora cu privire la reformarea sectorului prin prisma analizei prevederilor Strategiei privind administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritare de stat pentru anii 2022-2030.

Concluziile și recomandările cheie ale experților sunt:

• Asigurarea implementării plenare a Strategiei privind administrarea proprietății de stat, adoptată în decembrie 2022;
• Restructurarea și consolidarea capacităților Agenției Proprietății Publice;
• Creșterea transparenței privind activitatea companiilor de stat și gestionarea proprietății publice, inclusiv pentru modernizarea sistemului informațional automatizat din acest domeniu;
• Profesionalizarea consiliilor de administrare, inclusiv prin adoptarea Regulamentelor privind nominalizarea și evaluarea membrilor Consiliilor respective;
• Reforma salarizării în sectorul public, dar și în cadrul companiilor de stat pentru a spori atractivitatea companiilor de stat și a instituțiilor publice pentru profesioniști, dar și a exclude practica atribuirii Consiliilor funcționarilor publici din considerent de „supliment salarial”;
• Trierea companiilor de stat pentru a delimita foarte clar cele pasibile și nepasibile de privatizare, precum și definirea planurilor de acțiuni individuale în raport cu fiecare companie. 

Galerie poze

Înregistrarea video a evenimentului:

• Descarcă prezentarea: Evaluarea Consiliilor Companiilor de Stat
• Descarcă prezentarea: Strategia de proprietate a statului 2023-2030. Prevederi conceptuale și prioritățile imediate dereformă a sectorului companiilor de statStrategia de proprietate a statului 2023-2030. Prevederi conceptuale și prioritățile imediate dereformă a sectorului companiilor de stat
• Descarcă prezentarea: Regulamentul de selectare și numire a membrilor consiliului 

Evenimentul a fost organizat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Fundația Soros Moldova, cu suportul organizației NED.

În circumstanțele tendințelor demografice înregistrate în Republica Moldova care indică un trend de reducere a numărului populației în vârstă aptă de muncă, relaxarea condițiilor de admitere a lucrătorilor străini este discutată tot mai frecvent ca o modalitate de depășire a dezechilibrelor de pe piața națională a muncii. În prezentul articol sunt specificate avantajele potențiale și riscurile liberalizării imigrațiunii economice, este evaluată amploarea constrângerilor pe piața muncii din Republica Moldova și potențialul de mobilizare a resurselor interne, sunt propuse recomandări de politici de ocupare și de admitere a lucrătorilor străini bazate pe necesități efective.

Introducere

Dintre agenții economici chestionați în anul 2022 de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), 17% au raportat că au dus lipsă de forţă de muncă în ultimele 12 luni. Printre principalele motive s-a numărat lipsa personalului calificat cu experiență (menționată de 71% din agenții economici care s-au ciocnit cu lipsa forței de muncă), numărul redus de solicitanţi (60%) și imposibilitatea de a oferi salariul necesar (16%). Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor. Condițiile de imigrare în scop de muncă în Republica Moldova sunt actualmente reglementate de Legea nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova , care stipulează că imigrarea în scop de muncă a străinilor se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale în forţă de muncă calificată, în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone.  Dreptul de ședere se acordă lucrătorului străin pe o perioadă limitată, în baza cererii înaintate de angajator la Biroul Migrație și Azil, iar angajatorul își asumă obligația de a îndeplini procedurile de anunțare și de înregistrare a locurilor de muncă vacante, de a asigura un anumit nivel minimal de salarizare a lucrătorului străin, de a obține dovada existenței unui spațiu de locuit în Republica Moldova ș.a.

Pentru anumite categorii de lucrători străini sunt prevăzute condiții speciale mai concesive (lucrători străini înalt calificaţi, specialiști din domeniul tehnologiei informaţiei, angajații rezidenților zonelor economice libere, străinii angajaţi în proiecte investiţionale de importanţă naţională sau în cadrul proiectelor de asistență externă etc.). De asemenea, conform Dispoziției nr. 4 din 01.03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență, prin derogare de la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, cetățenii ucraineni au dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obținerea permisului de ședere provizorie în scop de muncă. Angajarea cetățenilor ucraineni se face în baza contractului individual de muncă pe durată determinată pentru perioada stării de urgență, cu notificarea ANOFM despre faptul angajării cetățeanului ucrainean . Cu toate concesiile existente, unii angajatori în continuare sunt de părerea că procesul de angajare a lucrătorilor străini este complicat și cer liberalizarea suplimentară a condițiilor (durata mai mare a permiselor de ședere, excluderea unor obligații ale angajatorilor, extinderea admiterii și asupra lucrătorilor necalificați). Deciziile privind eventuala relaxare a angajării lucrătorilor străini în Moldova trebuie să se bazeze pe analiza constrângerilor reale pe piața muncii și a potențialului de mobilizare a forței de muncă locale și să țină cont atât de avantajele, cât și de riscurile posibile.

Avantajele potențiale ale relaxării condițiilor de admitere a lucrătorilor străini

Există un număr mare de cercetări care examinează o gamă largă de efecte pe care imigrația le produce asupra țărilor-gazdă sub aspectul salariilor, șomajului, productivității, prețurilor, finanțelor publice, serviciilor publice, criminalității, bunăstării subiective etc. Cercetările sugerează că imigrația fie are un impact net mic asupra salariilor și ocupării lucrătorilor băștinași, fie nu are niciun impact (dar trebuie de menționat că efectele sunt distribuite neuniform între lucrătorii calificați și necalificați). Bunăoară, studiind efectele migrației în masă din fosta URSS în Israel în prima jumătate a anilor `90, Friedberg (1997)  găsește o legătură nesemnificativă între imigrație și nivelul de ocupare a băștinașilor și un impact ușor negativ asupra salariilor (o creștere cu 10% a ocupării din cauza imigrației este asociată cu o scădere cu 3,8% a câștigurilor salariale reale pe oră). Totodată, autoarea menționează că impactul negativ asupra salariilor medii s-a datorat în întregime efectului compozițional, imigranții intrând în ocupații cu salarii mici și cu creștere salarială lentă, din cauza abilităților lor inferioare de limbă ebraică și transferabilității imperfecte a capitalului uman.

Din punctul de vedere al ofertei forței de muncă, impactul imigrației asupra salariilor și ocupării depinde de faptul dacă abilitățile migranților completează sau substituie abilitățile forței de muncă locale. Atunci când imigranții substituie forța de muncă locală, se poate de așteaptat ca imigrația să crească concurența pentru locurile de muncă existente și să reducă salariile. Dacă însă abilitățile migranților sunt complementare competențelor lucrătorilor băștinași, drept rezultat al sinergiei poate crește productivitatea, conducând la majorarea salariilor. În același timp, în măsura în care lucrătorii străini își cheltuiesc banii câștigați în țara-gazdă, ei măresc cererea de consum pentru bunuri și servicii, majorând astfel și cererea de forță de muncă și contribuind la crearea noilor locuri de muncă. Tot aici trebuie de menționat și faptul că neadmiterea lucrătorilor străini din țări mai puțin dezvoltate din considerentul că aceasta ar putea reduce salariile localnicilor oricum nu împiedică diminuarea salariilor prin alte mecanisme: chiar dacă migranții potențiali rămân în țara de origine producând bunuri cu salarii mici, importul acestor bunuri va reduce salariile în țara importatoare. Teoria egalizării prețurilor factorilor de producție  ne sugerează că salariile se pot diminua prin mecanismul comerțului internațional, chiar dacă în țară nu este niciun lucrător imigrant.

Literatura științifică indică și faptul că imigrația ar avea un impact pozitiv asupra inovațiilor și productivității. În timp ce datele privind impactul migrației generale nu sunt complet concludente, studiile sugerează, conform așteptărilor, că imigranții cu calificare înaltă produc un impact pozitiv mai clar. De exemplu, Campo et al. (2018), studiind efectele imigrației în Marea Britanie în perioada 2004-2015, constată că majorarea cu 1 punct procentual a ponderii imigranților în populația ocupată a unei localități pe parcursul unui an este asociată cu o creștere de aproape 3 puncte procentuale a productivității (măsurată ca creșterea valorii adăugate brute per capita) . La dezagregarea imigranților pe niveluri de instruire, rezultatele arată că legătura pozitivă vine de la imigranții cu studii superioare, în timp ce coeficienții pentru ponderea imigranților cu un nivel de instruire mai scăzut sunt negativi.

În ceea ce privește impactul asupra prețurilor în țările-gazdă, există dovezi că imigrația reduce prețurile la servicii personale, aparent prin canalul salariilor scăzute ale lucrătorilor necalificați. De exemplu, Cortes (2008), evaluând efectele imigrației în SUA asupra prețurilor serviciilor, constată că o majorare cu 10% a ponderii imigranților necalificați în forța de muncă este asociată cu o scădere de 2% a prețului serviciilor intensive în munca imigranților, cum ar fi grădinăritul sau ajutorul casnic . O cercetare efectuată în 2018 la comanda Comitetului Consultativ Pentru Migrație al Marii Britanii de asemenea a arătat că majorarea cu 1 punct procentual a ponderii imigranților din noile state-membre ale UE și din țările non-UE reduce cu 0,5% prețul serviciilor personale necalificate sau calificate mediu .

Aceeași cercetare efectuată la comanda Comitetului Consultativ Pentru Migrație al Marii Britanii a constatat și faptul că imigranții au o contribuție fiscală netă pozitivă, plătind în medie impozite mai mari decât prestațiile sociale primite. Comitetul menționează că există, totuși, o mare eterogenitate în ceea ce privește impactul fiscal al diferitelor categorii de imigranți. Contribuția fiscală netă este strâns legată de vârstă și, mai important, de nivelul veniturilor, ceea ce are implicații pentru politica migrațională dacă se dorește îmbunătățirea finanțelor publice. Cercetarea arată, de asemenea, că imigranții contribuie mai mult decât consumă și în cazul serviciilor sociale, așa ca sănătatea și asistența socială (prin resurse financiare și prin contribuții sub formă de muncă în aceste ramuri), fără să reducă din calitatea acestor servicii. Pe lângă aceasta, Comitetul nu a găsit dovezi că imigranții ar majora rata criminalității, ei de fapt fiind mai des victime ale infracțiunilor motivate de ură.

În final, se poate de pledat pentru liberalizarea imigrației din considerente umanitare. Între diferite țări există inegalități economice semnificative și obligarea persoanelor de a munci în țara lor de origine pentru salarii mici doar în baza loteriei la naștere este o nedreptate, mai ales într-o lume în care capitalul și bunurile circulă mult mai liber. Oricine trebuie să aibă libertatea de a-și alege angajatorul și admiterea lucrătorilor străini este o modalitate de a asigura realizarea acestui drept.

Riscurile potențiale ale relaxării condițiilor de admitere a lucrătorilor străini

Cercetările arată că cei care beneficiază de pe urma imigrației sunt predominant business-ul și clasele înstărite, iar cei care au venituri joase câștigă mai puțin sau chiar pierd. După cum a fost menționat mai sus, deși prezența imigranților produce în medie efecte slabe asupra nivelului de ocupare și salariilor băștinașilor, aceste efecte variază pentru lucrătorii calificați și necalificați. Conform studiului Comitetului Consultativ Pentru Migrație al Marii Britanii citat mai sus, o creștere cu 1 punct procentual a ponderii imigranților în populația în vârstă aptă de muncă este asociată cu o scădere de 0,8% a salariilor băștinașilor din a 5-a procentilă (5% din populație cu cele mai mici venituri), o reducere de 0,7% în a 10-a procentilă, o scădere de 0,2% pentru procentila 25, o creștere de 0,2% a salariilor în procentila 50 și de 0,3% în procentila 75 și o majorare de 0,7% și de 0,5% pentru procentilele 90 și 95 (cei cu venituri mai mari decât restul 95% din populație), respectiv.

Imigrația necalificată poate avea efecte adverse asupra investițiilor și productivității. După cum a fost menționat mai sus, admiterea lucrătorilor străini înalt calificați susține inovațiile și adoptarea unor tehnologii mai intensive în cunoștințe. În același timp, imigrația necalificată majorează oferta de forță de muncă, permițând angajatorilor să extindă producția prin angajarea unui număr mai mare de muncitori, în detrimentul investițiilor în tehnologii și echipamente performante pentru a crește productivitatea lucrătorilor existenți.

Cercetările sugerează că în condițiile ofertei rigide pe piața construcțiilor, imigrația poate cauza creșterea prețurilor locuințelor. Comitetul Consultativ Pentru Migrație al Marii Britanii estimează că majorarea cu 1% a numărului populației din cauza migrației duce la o creștere de aproximativ 1% a prețurilor locuințelor. Totuși, Comitetul recunoaște și faptul că muncitorii migranți, lucrând în construcții, contribuie la majorarea ofertei de locuințe, ceea ce atenuează impactul asupra prețurilor.

Imigrația pune presiune pe balanța de plăți, în măsura în care lucrătorii străini își trimit câștigurile în țara lor de origine sub formă de remiteri, iar întreprinderile care beneficiază de munca lor își distribuie profiturile peste hotare. De exemplu, chiar și cu numărul relativ mic de imigranți prezenți în Republica Moldova, estimat de Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale la 104 mii persoane în anul 2020, volumul anual al ieșirilor de remiteri personale din Moldova constituie 300-400 mil. USD sau 2,5-3% relativ la PIB (Figura 1). O creștere a stocului imigranților cu 35-40 mii persoane ar pune anual presiune suplimentară asupra contului curent în mărime de circa 1 punct procentual din PIB. Desigur, această presiune este atenuată dacă munca lucrătorilor străini contribuie la creșterea exporturilor sau la substituirea importurilor.

Mai multe date accesați din comentariul integral:

Descarcă comentariul

  Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED

Resursele naturale de care dispune Republica Moldova sunt într-o stare precară. Apa este o resursă deficitară, iar gradul de împădurire a țării este extrem de mic. La aceasta se adaugă gestionarea ineficientă a deșeurilor și creșterea poluării determinată de emisiile de la transportul auto. Totodată, Republica Moldova nu reușește să valorifice pe deplin potențialul instrumentelor fiscal-bugetare în soluționarea problemelor de mediu. Pe parcursul mai multor ani, cheltuielile bugetare destinate protecției mediului au fost extrem de mici. De asemenea, o serie de carențe ce țin de reglementarea taxelor de mediu erodează din capacitatea acestora de a stimula un comportament prietenos cu mediul din partea populației și a firmelor. Sistemul taxelor de poluare existent în Republica Moldova este învechit, nu corespunde practicilor din alte state și întârzie în racordarea cu alte reforme efectuate în domeniul protecției mediului. În acest context, prezentul studiu își propune drept scop realizarea unei diagnosticări a practicii naționale în domeniul aplicării taxelor pe poluare. Studiul se finalizează cu un set de propuneri privind eficientizarea aplicării taxelor pe poluare. 

SISTEMUL TAXELOR DE MEDIU ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova are un cadru legal complex care prevede și utilizarea instrumentelor fiscal-bugetare în vederea promovării politicilor de mediu. Viziunea statului privind aplicarea instrumentelor economice este stipulată în „Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 ”. Astfel, obiectivul specific nr. 4 din Strategie prevede reducerea impactului negativ al activității economice asupra mediului și îmbunătățirea măsurilor de prevenire a poluării mediului. Acest obiectiv urmează a fi atins „prin îmbunătățirea și eficientizarea instrumentelor fiscale și economice în domeniul protecției mediului și prin modificarea sistemului de fonduri ecologice”. Principalele 2 documente care reglementează aplicarea taxelor de mediu sunt Codul Fiscal și Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului. Totodată, și în alte acte normative sunt reglementate unele aspecte ce se referă la aplicarea instrumentelor fiscal-bugetare.

Plățile fiscale și cele para-fiscale au un rol important în implementarea politicilor de mediu. În Republica Moldova există următoarele plăți fiscale și para-fiscale:

1. Taxe pentru eliberarea de acte permisive de mediu sunt stabilite în „Nomenclatorul actelor permisive” aferent Legii nr.160/2011 privind reglementarea activității de întreprinzător ;
2. Taxele de mediu sunt reglementate în Codul Fiscal (taxele pe energie, transport și pentru resursele naturale) și în Legea 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (taxele pe poluare);
3. Amenzi pentru încălcarea legislației de mediu sunt aplicate pentru săvârșirea unor acțiuni interzise (ex., braconaj, tăieri ilegale de păduri, infracțiuni ecologice). Cuantumul acestora este prevăzut în legislația contravențională și cea penală;
4. Prejudiciul adus mediului în rezultatul poluării este reglementat printr-o serie de  instrucțiuni, metodologii și legi.

Taxele de mediu sunt împărțite în 4 categorii: taxe pe energie/combustibili, taxe pe transport, taxe pe poluare și taxe pe resurse. Această repartizare este utilizată inclusiv de către EUROSTAT . De altfel, și Republica Moldova tinde spre o abordare similară (Anexa 1). Studiul „Taxe, amenzi și sancțiuni pentru prevenirea activităților dăunătoare pentru biodiversitate”   prezintă aceleași categorii a taxelor de mediu. 

În pofida practicilor internaționale, autoritățile din Republica Moldova au o interpretare îngustă a taxelor de mediu. Astfel, în Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 în calitate de instrumente fiscale sunt abordate doar taxele pentru utilizarea resurselor naturale și plățile pentru poluarea mediului, la care se mai adaugă și plățile para-fiscale, cum ar fi amenzile și prejudiciul. În același timp, taxele pe energie și taxele pe transport nu sunt tratate ca taxe de mediu, fapt ce reduce implicarea instituțiilor publice responsabile de protecția mediului în „modelarea” instrumentelor fiscale destinate îmbunătățirii situației ecologice.

În Republica Moldova, încasările din taxele de mediu raportate la PIB sunt comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Între 2015 și 2021, încasările din taxele de mediu aproape s-a dublat și au crescut de la aproape 2,8 miliarde lei la peste 5 miliarde lei. La capitolul raportul dintre veniturile din taxele de mediu și PIB, Republica Moldova are o poziție medie față de alte state europene. Astfel, în 2020 în Moldova s-a atestat încasări ce reprezentau 2,5% din PIB, iar în UE acest indicator a fost de 2,24% (Figura 1). În 2021 comparativ cu 2015 încasările din taxele pe energie (accizele la combustibili) s-au majorat de la 1,6 la circa 2,8 miliarde lei. În aspect comparativ, încasările din taxele pe energie raportate la PIB sunt relativ reduse în Republica Moldova comparativ cu alte state europene. De exemplu, în 2020 raportul dintre veniturile din taxele pe energie și PIB atestat în Republica Moldova era cu 0,4 p.p. mai mic decât valoarea medie a indicatorului înregistrat în UE. În ultimii ani taxele pe transport au avut o evoluție oscilatorie. Din 2017 și până în 2021 încasările din taxele pe transport au variat între 1,8 și 2 miliarde lei. Totodată, comparativ cu statele europene, Moldova are unul dintre cele mai înalte nivele ale încasărilor din taxele pe transport în raport cu PIB-ul. În 2020, în țara noastră acest indicator constituia 0,9% și era de 2 ori mai mare decât media UE. Pentru a realiza comparațiile internaționale, taxele pe poluare și cele pe resurse au fost comasate. Această abordare a fost preluată de la EUROSTAT, care prezintă în formă agregată informațiile privind încasările din taxele pe poluare și cele pe resurse. Veniturile din aceste taxe au crescut în perioada anilor 2015 – 2021, de la 250 la aproape 400 milioane lei. Comparativ cu țările europene, în Moldova veniturile din taxele pe resurse și pe poluare raportate la PIB sunt destul de înalte. În 2020, în țara noastră încasările din taxele pe poluare și pe resurse naturale au reprezentat 0,16% din PIB și au fost de 2 ori mai mari decât nivelul mediu înregistra în UE.

În pofida faptului că actualul sistem al taxelor de mediu generează venituri la buget, acesta contribuie marginal la rezolvarea problemelor ecologice. Comparativ cu alte state europene, Republica Moldova utilizează în cel mai ineficient mod instrumentele fiscal-bugetare pentru a ameliora starea mediului . O eficiență mai mare poate fi atinsă și fără sporirea nivelul taxelor de mediu, însă e necesară o creștere substanțială a cheltuielilor guvernamentale destinate protecției mediului . În cazul taxelor de mediu accentul trebuie pus pe aspecte care țin de o mai bună țintire a taxelor.

APLICAREA TAXELOR PE POLUARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova are un sistem complex al taxelor pe poluare. Legea privind plățile pentru poluare a fost adoptată în 1998. Deși, legea a fost modificată de-a lungul timpului conceptul de taxare nu s-a schimbat. Sistemul de taxare este destul de confuz și presupune aplicarea mai multor formule cu diferiți coeficienți și normative. În general, calcularea taxelor pe poluare e complicată și necesită un efort serios din partea agenților economici. Cel mai elocvent exemplu în acest sens sunt plățile pentru emisii și deversări. Astfel, mărimea plății pentru emisii și deversări se determină ca produsul dintre masa normativă a poluantului și normativul plății, care este reprezentat de o sumă fixă. La rândul său, masa normativă se calculează prin înmulțirea masei reale a poluantului cu un coeficient de agresivitate, specific pentru fiecare substanță. Normativul plății este diferențiat în funcție de zona geografică. Normativele aplicate în Chișinău și Bălți sunt mai mari decât cele utilizate în restul țării. Totodată, în cazul emisiilor în atmosferă și a deversărilor cu ape reziduale legea prevede o taxare mai mare pentru depășirea limitelor admisibile. În acest sens se utilizează câteva concepte specifice: (i) concentrația maxim admisibilă - normativ tehnico-ştiinţific care stabilește concentrația maximă ce nu are efecte negative asupra sănătății umane și a mediului; (ii) emisie limitat admisibilă - normativ tehnico-ştiinţific prin care se stabilește concentrația de poluanți emiși în stratul de aer atmosferic de lângă sol, de la o sursă sau de la un grup de surse, care nu depășește normativele concentrației maxim admisibile; și (iii) deversare limitat admisibilă - masa maximă a poluanților în apele reziduale, admisibilă pentru evacuare. În cazul depășirii limitelor admisibile la calcularea valorii taxei se utilizează un coeficient de multiplicare. Și calcularea celorlalte plăți pe poluare presupune utilizarea mai multor parametri, însă nu este atât de complexă ca și în cazul plăților pentru emisii și deversări. Taxele pe ambalaje sunt reprezentate de sume fixe aplicate pe bucată de ambalaj. Ambalajele sunt divizate în 3 categorii: ambalaje din plastic, ambalaje din aluminiu și ambalaje primare compozite. În cazul mărfurilor ce în procesul utilizării cauzează prejudiciul mediului se aplică taxe ad-valorem pe valoarea produselor plasate pe piață, fie la import sau în cazul producerii interne. Această taxă se aplică pentru 15 grupuri de bunuri, indicate în anexa nr. 8 la Legii 1540/1998. Deșeurile sunt repartizate în 5 grupe în funcție de gradul de toxicitate. Pentru fiecare grupă se aplică normative de plată separate, care sunt mai mari, dacă deșeurile au grade mai înalte de toxicitate. Valoarea taxei pentru depozitarea deșeurilor este egal cu produsul dintre normativul de plată, salariul minim pe economie și cantitatea depozitată de deșeuri. 

În Republica Moldova, taxele pe poluare corespund doar într-o anumită măsură practicilor internaționale. La nivel internațional, în mare parte, taxele de mediu sunt reprezentate de sume fixe plătite pe unitate fizică (de obicei, unități de masă) de ceva ce dăunează mediului. În acest sens, nu toate taxele pe poluare din Republica Moldova sunt conectate direct cu cantitatea efectivă a poluanților. O relație proporțională, însă una destul de complexă, este între valoarea taxei, pe de o parte, și emisiile, deversările de poluanți, și cantitatea deșeurilor depozitate, pe de altă parte. Există o oarecare relație între valoarea taxei și cantitatea de ambalaje și nu există nici o relație dintre taxele pe mărfurile ce în procesul utilizării cauzează poluarea mediului și masa acestor produse. De asemenea, în alte state se practică ajustarea periodică a taxelor pe mediu la inflație. În Republica Moldova, sunt taxe de mediu care nu se indexează. Pe de o parte, accizele la combustibil sunt ajustate anual la rata inflației, iar taxele pe mărfurile ce cauzează poluarea, în mod implicit încorporează dinamica prețurilor, deoarece se aplică pe valoarea produselor. Pe de altă parte, între 2008 și 2022 prețurile s-au majorat de 2,5 ori, iar normativele plăților pentru emisii și deversări au fost majorate doar în 2020 cu 20%. 

Sub aspect structural, cea mai mare parte din veniturile aferente taxelor pe poluare vin din aplicarea taxelor pentru mărfurile ce în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, în timp ce veniturile ce provin din taxele pe emisii, deversări și depozitarea deșeurilor sunt destul de mici. În 2021, 56% din încasările provenite din plățile pentru poluarea mediului au fost determinate de taxarea mărfurilor ce poluează mediul, iar 40% din venituri au rezultat din taxarea ambalajelor. Și doar 4% din acumulările din plățile pentru poluare erau asociate cu aplicarea taxelor pe emisii, deversări și depozitarea deșeurilor. Această structură a încasărilor nu a cunoscut schimbări majore în timp și rămâne relativ constantă.

Pentru mai multe informații accesează analiza integrală:

Descarcă analiza   Download the analysis   Accesează infograficul

Analiza a fost realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Fundației Soros Moldova.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită la masa rotundă dedicată subiectului reformelor necesare în sectorul întreprinderilor de stat, organizată 

în parteneriat cu Fundația Soros Moldova, cu suportul organizației National Endowment for Democracy (NED).

Scopul evenimentului este de a prezenta concluziile și propunerile Expert-Grup pe marginea reformelor necesare în domeniul companiilor de stat și de a dezbate public, alături de reprezentanți ai autorităților publice, societății civile și experți subiectul în cauză, cu accent pe prevederile Strategiei cu privire la administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritare de stat pentru anii 2022-2030, precum și a reformei modului de funcționare a Consiliilor de administrare în calitate de instrument-cheie pentru eficientizarea activității companiilor de stat. 

Evenimentul va avea loc pe data de 14 februarie 2023, cu începere de la ora 10:00 în sala de conferințe din incinta hotelului Jolly Alon, str. Maria Cebotari nr. 37, or. Chișinău și se va desfășura în limba română. Traducerea simultană: română-engleză, engleză-română, va fi disponibilă. La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai organizațiilor de profil, instituțiilor statului și experți în domeniu.

LIVE pe www.privesc.eu și pe pagina de facebook: Expert-Grup și Fundația Soros Moldova

Agenda (ro)         Agenda (en)

Pentru participare în cadrul evenimentului cu prezența fizică vă rugăm să vă înregistrați completând formularul de mai jos, termen limită de înregistrare 12 februarie.*(participarea la eveniment va fi posibilă doar în baza invitației sau înregistrării prealabile de participare). 

În săptămâna care a urmat după invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, toate cele trei state est-europene asociate cu UE – Ucraina, Moldova și Georgia – au depus cereri pentru a adera la UE. Drept răspuns, Comisia Europeană a publicat în iunie „Opinii”, stabilind în fiecare caz condițiile care ar trebui îndeplinite pentru ca aceste aplicații să avanseze pe calea spre aderare. Acest articol raportează primul semestru al muncii întreprinse de cele trei state pentru îndeplinirea acestor condiții. Toate cele trei state au pus în mișcare acțiuni pentru îndeplinirea condițiilor, care privesc în mare măsură criteriile politice fundamentale și ale statului de drept pentru aderare. În toate cazurile, există multă muncă în desfășurare, unele condiții fiind deja îndeplinite, iar altele într-o etapă anterioară. Atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova, este posibil să se constate o mare îndeplinire a condițiilor pe parcursul anului 2023. Pentru Georgia mai sunt încă câteva obstacole politice de bază pentru a fi depășite. Comisia urmează să publice în octombrie 2023 evaluări cuprinzătoare ale nivelului de pregătire a fiecăruia dintre cele trei state, iar în cazurile în care condițiile sunt îndeplinite în mare măsură, UE ar trebui, ca pas următor, să deschidă procesul formal de negociere a aderării. De asemenea, se recomandă ca până la acel moment UE să fi reformat procesul de aderare în sine, în special prin trecerea la votul cu majoritate calificată asupra detaliilor procedurilor și, mai bine, prin adoptarea unui proces de aderare în etape care să asigure stimulente structurate pentru depășirea blocajelor din sistemul actual așa cum se poate observa în Balcanii de Vest.

 Descarcă articolul integral (en)

Mai multe articole privind parcursul Ucrainei, Georgia și Moldovei spre calea de aderare la UE disponible și pe site-ul proiectului: 3dcftas.eu