Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Peste 600 de elevi și studenți au participat, în perioada 4-8 noiembrie, la evenimentul de educație financiară „Drumul banului”, cu prilejul Zilei Internaționale a Economisirii.

Călătoria a început la Banca Națională a Moldovei (BNM), care deține rolul exclusiv de a emite bancnote și monede ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova și a continuat la băncile licențiate - instituțiile care intermediază fluxurile financiare în economie.

La Banca Națională, vizitatorii au avut posibilitatea să vadă colecția de monede comemorative și jubiliare emise de BNM și de alte bănci centrale, dar și cum arată un lingou de aur.  De asemenea, aceștia au  putut vizualiza cu ajutorul unui dispozitiv special elementele de siguranță ale bancnotelor de lei moldovenești. Ulterior, participanții au beneficiat de o lecție de educație financiară la care au aflat despre sistemul financiar național, principalele concepte și produse existente, rolul instituțiilor de supraveghere, dar și riscurile asociate acestui domeniu. Elevii din clasele mai mari și studenții au avut posibilitatea să-și testeze cunoștințele financiare în cadrul unui joc interactiv, iar cei mai ageri au primit câte un set de monetărie.

La băncile licențiate, copiii și tinerii au avut parte de excursii și prezentări utile despre ceea ce reprezintă o bancă, cum funcționează aceasta și care sunt cele mai utilizate produse financiare.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, salută implicarea sinergică instituțională în procesul de educație financiară. „Acest proces oferă avantaje pluridimensionale – formarea capacităţii de creare a bugetului personal şi de economisire, dar și perspectiva dezvoltării competenţelor antreprenoriale şi investiţionale pentru o incluziune financiară eficientă. Banca Națională va continua să ajute populația să își crească nivelul de educație financiară”.

Totodată, economistul Dumitru Pîntea de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” menționează că „un nivel mai înalt de educație financiară în rândul populației este, pe de o parte, un câștig individual pentru fiecare familie, dar și un bun colectiv în sensul eficientizării canalului de transmisie a politicii monetare, pe de altă parte”. 

Evenimentul „Drumul banului” a fost organizat de Banca Națională a Moldovei și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în comun cu băncile licențiate, în cadrul proiectului comun „Învață. Dă sens banilor”,  lansat în primăvara acestui an. 

O galerie de poze din cadrul evenimentului poate fi accesată mai jos.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova au lansat, în cadrul celei de-a șaptea ediții a conferinței internaționale MACRO 2019, Raportul de Stare a Țării – o radiografie cuprinzătoare a situației economice și sociale din țară. Ediția din acest an a adus în discuție impactul inegalităților social-economice asupra stării țării în încercarea de a identifica propuneri cu caracter strategic care să ofere suport categoriilor vulnerabile de populație și să le asigure creșterea veniturilor.

2D2A0023

În deschiderea conferinței MACRO 2019, Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat principalele mesaje din Raportul de Stare a Țării pe anul 2019.

„A crescut decalajul dintre ceea ce se vede în statistici și ceea ce simt oamenii. Indicatorii statistici nu au nicio relevanță pentru că multe grupuri vulnerabile sunt excluse din circuitul economic. Cauza decalajului este modelul defectuos de creștere economică, bazat pe consum, care se perpetuează de ani de zile. Creșterea PIB s-a stabilizat în Republica Moldova în jurul cotei de 4 la sută, dar fără să se producă schimbări structurale. Pentru Republica Moldova 4 la sută nu este o creștere suficientă, pentru că nivelul de la care pornim este foarte scăzut. Pentru economia Republicii Moldova care este cea mai mică economie din regiune, ar fi nevoie de 7-8 la sută pentru o crește economică inclusivă. 80 la sută din PIB-ul Republicii Moldova este generat de consum, mare parte alimentat de remitențe. Iar peste 60 la sută din populație obțin venituri din remitențe și pensii – două categorii care constituie surse nesustenabile și extrem de volatile. În Europa acest indicator este de 40 la sută. Republica Moldova riscă să piardă principalele atuuri pe care miza în atragerea investițiilor – forța de muncă ieftină și remitențe. Forța de muncă ieftină dispare din cauza migrației, a sistemului educațional ineficient și a creșterii salariilor. În plus, rata ocupării informale, adică a muncii la negru sau gri, este în creștere continuă în ultimii ani”.

Ca soluții pentru depășirea acestei situații, Adrian Lupușor sugerează că Republica Moldova are nevoie de acțiuni pentru creșterea competitivității țării. Printre acestea ar fi un sistem educațional care să faciliteze absorbție de inovații, o politică economică și fiscală care să susțină modele de business bazate pe inovații și pe produse de valoare adăugată înaltă. E nevoie de reformarea justiției.

Accesează mesajele-cheie ale Raportului de Stare a Țării 2019

Panelul 1: Creșterea economică și inegalitățile veniturilor

2D2A0183

„Dacă e să urmărim cifrele, sistemul de impozitare și de asigurare cu pensii din Republica Moldova este unul egalitar și inclusiv. Cifrele spun că inegalitatea în Republica Moldova a scăzut în ultimii ani, fiind în jur de 25 la sută. Dar la modul real, percepția publică este foarte diferită, iar cei mai bogați sunt avantajați în acest sistem, pentru că nivelul serviciilor este unul destul de jos, iar cei bogați pot plăti niște servicii în plus”, a declarat Sorin Hadârcă, partener în cadrul Centrului de Analize a Politicilor și Soluții Alternative, CAPSA.

„Furtul miliardului și justiția pe care o avem sunt minusuri enorme în dezvoltarea Republica Moldova. De fapt, percepția subiectivă este că 1% dintre cei mai bogați din Republica Moldova consumă mai mult decât toată pătura de mijloc”. Expertul mai adaugă că „statul capturat” creează niște perversiuni și în domeniul economic. Când un grup restrâns de oameni poate controla politicul și adopta legi care le favorizează capitalurile, asta se resimte de populație ca nedreptate, inechitate, apare percepția că „în țara asta nu există dreptate, deci este mai bine să plec. Oamenii care au agonisit averi ilicite și în consecință care își pot permite ceea ce alții nu-și permit trebuie să fie trași la răspundere și atunci lucrurile și percepțiile se vor schimba”.

„Incidența sărăciei în Republica Moldova arată că există o mare diferență dintre localitățile și regiunile țării. Regiunea centrală este cea mai săracă – cu 10-12 puncte în comparație cu alte raioane. La modul general, Republica Moldova nu mai este considerată cea mai săracă țară din Europa, acum cifrele plasează Ucraina pe această poziție. În Republica Moldova în ultimii ani există o anumită atenuare a sărăciei și a inegalității”, a declarat Anna Akhalkatsi, directoarea biroului Băncii Mondiale în Republica Moldova.

Printre factorii cei mai importanți care generează inegalitatea din societatea Republicii Moldova, Anna Akhalkatsi a menționat așa-numita mobilitate dintre generații. E o situație în care nivelul de educație și de venit al copiilor depinde foarte mult de nivelul părinților. În Republica Moldova generația născută în anii 70-80 și care a prins criza economică de după prăbușirea URSS are copii care nu au avut suficiente șanse la educație și, respectiv, acces la venituri mai mari și un nivel de viață mai bun. În plus, sistemul de pensii are multe inegalități, sunt multe pensii privilegiate pe de o parte, iar pe de altă parte sunt grupuri care nu contribuie la sistem și nu vor avea pensii, cum sunt de exemplu agricultorii.

„Guvernul Sandu lucrează asupra unui „buget al solidarității”, care presupune creșteri ale salariilor, creșterea targhetată a nivelului de asistență socială și creșterea autonomiei financiare a autorităților locale. Acestea nu sunt niște măsuri populiste, ci, din contra, este o investiție în dezvoltarea capitalului uman și a țării pe termen lung”, a declarat în cadrul evenimentului Natalia Gavrilița, ministra Finanțelor a Republicii Moldova.

„Nu este doar diferența de salarii cea care favorizează migrația, ci sunt și așteptările oamenilor vizavi de eficiența Guvernului, participarea la luarea deciziilor – sunt factori care au făcut ca în Europa de Est migrația să nu fie atât de mare către Vest după aderarea la UE a țărilor respective. Pentru oameni este foarte important să aibă speranță. Diferența dintre cifre și percepții apare pentru că oamenii simt inechitate”, a mai spus Natalia Gavriliță.

„În Republica Moldova 33 la sută din PIB sunt cheltuieli bugetare, gestionate de Ministerul Finanțelor, iar majoritate cheltuielilor bugetare sunt întreptate către programele sociale. Cred în necesitatea de a investi în capitalul uman. Toate instituțiile și agenții economici vorbesc despre impactul demografiei asupra activității lor”, mai adaugă ministra.

„Necesitatea investițiilor în capital uman nici măcar nu este discutată la nivel global, este tratată ca ceva firesc. Pilonul de bază în care funcționează UE este incluziunea socială – accesul la piața muncii, garantarea unor drepturi sociale devin caracteristici de bază pentru UE, chiar dacă aceasta este o structură mai degrabă liberală”, spune Cristina Raț, lector la Facultatea de sociologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România.

„Discursul contemporan nici măcar nu contestă necesitatea de investiții în oameni. Subvenționarea activităților economice nu trebuie văzută ca populism, ci ca o necesitate. Dacă nu există un sistem de securitate socială, care să echilibreze crizele economice periodice, vom avea probleme sociale. Politicile egalitare ajung să producă inegalitate, pentru că bunăstarea oamenilor nu se bazează pe procente, ci pe coșul minim zilnic – cantitatea necesară de alimente, servicii, căldură, curent etc. Ajutorul social trebuie în permanență regândit. Mecanismele redistribuite sunt vitale pentru a crea o populație educată și sănătoasă. Efectele investiției extrem de scăzute în educație și sănătate în România în trecut se vad acum. Trebuie văzute nu doar deficitele bugetare create de mecanismele distributive pe termen scurt, dar și de efectele lor benefice pe termen lung”, mai adaugă vorbitoarea primului panel al conferinței Cristina Raț.

Prezentarea lui Sorin Hadârcă poate fi accesată aici.

 

Panelul 2: Implicațiile sociale ale inegalităților economice

2D2A0405

„Tendințele demografice și economice din Republica Moldova din ultimii ani au dus la reducerea decalajelor de venituri și, respectiv, la reducerea pe hârtie a inegalităților. Dar pe termen lung aceste tendințe reprezintă vulnerabilități pentru sectorul social și economic”, spune economistul Iurie Morcotîlo, de la Centrul Analitic „Expert-Grup”.

„În cifre, sărăcia s-a diminuat în ultimii 20 de ani, dar Republica Moldova rămâne mult în urma vecinilor. 44 la sută din familiile din Republica Moldova depind de venituri care nu țin de situația economică, cum sunt pensiile și remitențele. Sectorul agrar au fost perdantul în ultimii ani – decalajul de venituri a devenit enorm: 60 la sută din agricultori sunt în categoria cea mai săracă de populație. Structura forței de muncă arată că ponderea întreprinzătorilor, adică a oamenilor cu venituri mari, este aproape de zero. A crescut în ultimii ani evaziunea fiscală. Al treilea factor care duce la subestimarea inegalităților este faptul că se contabilizează doar veniturile curente, nu și activele mobile și imobile”, adaugă expertul.

„Guvernul își asumă responsabilitatea de a recalcula coșul minim de consum, ceea ce va face să crească imediat și toate contribuțiile sociale. Este o povară bugetară grea, dar necesară, pentru că guvernarea anterioară a evitat intenționat să aducă Coșul minim de consum la nivel real și să publice Indicele sărăciei din Republica Moldova”, a declarat Ala Nemerenco, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Ala Nemerenco spune că pentru a reduce din inegalități, Republica Moldova trebuie să pună accentul pe copiii, pentru a le asigura studii și bunăstare, și pe bătrânii care s-au pomenit într-un sistem absolut inechitabil în care primesc o pensie mult sub limita de subzistență. „400 de mii de oameni din Republica Moldova au venituri sub 1400 de lei, sumă care nu le permite nu doar să trăiască decent, dar chiar și să supraviețuiască”.

„Creșterea economică are un impact foarte mic asupra scăderii sărăciei în Republica Moldova, în comparație cu Georgia, Armenia sau alte țări”, a declarat în cadrul conferinței Lars Johan Lönnback, șeful Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație în Republica Moldova.

„Printre domeniile cele mai inechitabile din Republica Moldova sunt educația, locuința și sănătatea. 24 la sută din populație sunt private de educație, nu au loc de muncă sau/și nu au unde locui”. Situația ingalităților poate fi schimbată prin politici bine gândite ale Guvernului și partenerilor de dezvoltare, investind mai mult în zonele cu sărăcie mai mare, reducând decalajul dintre zonele rurale și cele urbane, și eliminând inegalitățile legate de vârstă. Este importantă și instruirea pe durata vieții, accesul femeilor la deschiderea de noi afaceri, aducerea în zona legalității a migrației, în sensul eliminării de pe piață a firmelor care vin cu oferte dubioase de angajare în străinătate. Nu în ultimul rând, trebuie valorificată experiența oamenilor care revin acasă după ce au muncit în străinătate, inclusiv prin susținerea lor în deschiderea de afaceri”, adaugă Lars Johan Lönnback.

„Este adevărat că veniturile populației au crescut, chiar și a categoriilor celor mai sărace. Dar de facto, pătura celor mai săraci a migrat către categoria celor vulnerabili, adică a celor care abia supraviețuiesc, și acest transfer a fost facilitat de remitențe și de pensii”, spune expertul economic Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

„Lupta cu inegalitățile trebuie asumată politic de factorii de decizii pentru a fi eficientă, în timp ce la noi oamenii pur și simplu și-au luat soarta în mâini și au încercat să-și rezolve problemele singuri. Există 311 mii de salariați în zonele rurale ale Republicii Moldova, dintre care doar 60 de mii sunt oficial angajați în agricultură. Avem și 320 de mii de persoane „ocupate pe cont propriu” în agricultură, oameni care sunt în afara sistemului social. Pentru a fi eficient în combaterea inegalității, statul trebuie să susțină crearea de locuri de muncă pentru cele mai diverse categorii de populație – de la femei la persoane cu nevoi speciale”, adaugă expertul.

„Dintre țările Uniunii Europene, Cehia are cea mai bună performanță în ceea ce privește incluziunea socială, după care urmează Finlanda, Slovacia, Slovenia, Danemarca și Franța. Iar Suedia are cele mai puțin persoane sărace, adică care au privări materiale grave, după care urmează Austria și Luxemburgul. Pentru ca lucrurile să meargă bine într-o țară, cultură politică modernă este un factor important, la fel ca și integritatea politicienilor”, spune sociologul german Alfred Pfaller, ex-reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova.

„Ce fac aceste țări pentru a menține un nivel bun al incluziunii sociale? În primul rând, au o piață de ocupare a forței de muncă funcțională – locuri de muncă plătite decent, reglementate și protejate rezonabil. Al doilea pilon este sistemul de protecție socială, care acoperă deficiențele pieței de muncă, un sistem de bunăstare care oferă alocații suplimentare celor care nu-și pot permite mai multe lucruri și care asigură un trai decent pentru toți, indiferent de puterea de cumpărare individuală. Iar sistemul de educație și sănătate este inclus în sistemul de bunăstare socială. Spre deosebire de Republica Moldova în țările cu performanță bună fermierii constituie doar un procent mic – 1-2 la sută din forța de muncă. În schimb, este o rată înaltă a industriei prelucrătoare. Al doilea element care explică o piață a forței de muncă funcțională este nu cererea, ci oferta de forță de muncă. În aceste țări, toți adulții sunt bine educați profesional”.

„Dar chiar și țările cu cea mai bună performanță se confruntă cu provocări continui în incluziunea socială – provocările sunt legate de migrație, de îmbătrânirea populației, iar dezvoltarea pieței și limitarea resurselor duce la faptul că persoanele cu venituri mici să locuiască la periferii sau să aibă un acces mai puțin facil la sistemul medical. Iar în țările nordice mai ales o provocare este și singurătatea”, mai adaugă sociologul Alfred Pfaller.

Prezentarea lui Iurie Morcotîlo poate fi accesată aici. 

„Problema inegalităților este subiect de discuție frecvent în societatea noastră, dar aproape că lipsește din discursul public. Cu toate acestea, inechitățile, sunt o caracteristică a societății noastre care împiedică crearea locurilor de munca decente și dezvoltarea economica durabilă”, a declarat la încheierea conferinței MACRO, Ana Mihailov, coordonatoare de programe, Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.

„În Republica Moldova trebuie să fim atenți la politicile publice care se promovează în ultimul timp ca să nu permitem ca acestea să adâncească și mai mult inechitățile existente. Promovând o cauză nobilă cum este crearea condițiilor prielnice pentru mediul de afaceri și atragerea investițiilor, nu trebuie să vitregim oamenii muncii, care, pe de altă parte, trebuie să ofere brațele de muncă atât de necesare mediului de afaceri. Trebuie să găsim acel echilibru dintre interesele angajatorilor și cele ale angajaților pentru a construi o societate justă și echitabilă. Schimbările ample pe piața muncii ar trebui să fie în centrul preocupărilor noastre. Și aici mă refer la proliferarea locurilor de muncă „atipice”, la slăbirea negocierilor colective, la deteriorarea condițiilor de muncă, la creșterea muncii temporare și altele. Pe scurt, piața muncii a încetat să mai fie o sursă stabilă de prosperitate pentru mulți oameni. Și aici dialogul social, care aproape că lipsește în RM, trebuie să-și recapete rolul său crucial în promovarea competitivității și echității, și în îmbunătățirea prosperității economice și a bunăstării sociale”, a mai adăugat Ana Mihailov.

Today, November 7th, in the framework of the 7th Edition of the Annual International Conference MACRO 2019, the Independent Think-Tank Expert-Grup in partnership with the Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova is launching the State of the Country Report 2019 – a comprehensive radiography of the country's economic and social situation. This year's edition focuses on the impact of the social and economic inequalities on the state of the country, attempting at identifying a set of strategic measures that will ensure income convergence and provide support to vulnerable groups of people.

 

According to the State of the Country Report, in 2018 – 2019, the annual growth rates of the Gross Domestic Product (GDP) have stabilized at around 4 per cent, without any significant structural changes in the national economy. Thus, the growth paradigm remains the same: household consumption accounts for over 80 per cent of GDP and depends strongly on remittances, which tend to shrink in the long run and lose their capacity of ensuring economic growth and attracting investments.

”Remittances are becoming more uncertain, and tend to shrink in the long-run, and the main factor that has attracted the investments so far – cheap labour force, is undermined by emigration, inefficient education system and wage growth outstripping productivity. The situation is further worsened by the reduction of the labour productivity, the decrease in the formal employment and the increase in the informal economy. Thus, if Moldova does not identify sustainable sources of value added investment and exports in the coming years, the economy will deplete its ability to create jobs, income for the population and revenue for the public budget, and the economic growth will tend to become lower and less certain”, stated Adrian Lupusor, the executive director of the "Expert-Grup" and co-author of the report.

The lack of sustainable economic growth and the high level of the informal economy consequently determine the lack of a large tax base, which puts great pressure on the social protection system, widening the gap between different categories of population. "The level of inequalities remains a major challenge in Moldova and requires economic and fiscal policies to be adapted to this reality. Although the level of inequality is not much higher than that of the countries in the region, the problem derives from the limited capacity of the social protection system to address this challenge. The causes are related to the fiscal and budgetary space, limited by the increased level of the informal economy and the fiscal and budgetary electoral policies in the context of the 2018 Parliamentary elections. In addition, the process of diminishing inequalities might be permanently compromised, in the context of the demographic aging phenomenon, and in the medium and long term, these processes might further exacerbate the level of inequalities, because of the decreasing share of the economically active population and the increasing share of pensioners”, mentions Iurie Morcotîlo, economist at the Independent Think-Tank Expert-Grup and author of several publications in the field of social-economic inequalities.

Experts reiterate that although policies aimed at improving competitiveness must be intense and active, they should not compromise on sustainable development goals.

"Given the acute lack of investment, in recent years, the Moldovan governments have given priority to policies aimed at supporting the business environment and have marginalized a number of important objectives related to sustainable development, especially environmental protection, investment integrity, employee safety and human rights in general", mentions Adrian Lupușor, the executive director of the Independent Think-Tank Expert-Grup, in his opening speech. The expert believes that "the priorities of the Government should not aim at attracting investments at all cost, by granting citizenship to investors without appropriate examination, by means of capital and tax amnesties, by loosening the regulatory framework and that of the institutions of labour or environmental protection, but through a balanced economic policy, which will stimulate by all available means possible investments, that would contribute to the long-term development of the country".

Video registration of the event and a photo gallery can be accessed below.

Download the MACRO 2019 brochure (en)  Download the report (en)

Monday, 04 November 2019 13:51

State of the Country Report 2019

The political transition following the parliamentary elections in 2019 produced a major change of power that created preconditions for boosting the reforms’ agenda, but the fundamental weaknesses of the state of the country were not resolved yet.

The takeover of power by the multi-geopolitical opposition, which entered into a temporary coalition based on joint pro-reform commitments, put an end to the oligarchic governance under the umbrella of the Democratic Party of Moldova (PDM). Most of the reforms were initiated by the parliamentary majority formed of the Party of Socialists of the Republic of Moldova (PSRM) and the ACUM bloc aimed at reviewing and remedying the governance shortcomings of the previous governments, focusing primarily on policies initiated by the PDM. The depoliticization of institutions, judicial reform, and better use of public money and property are the major reform landmarks, equally appreciated by public and external partners (International Monetary Fund (IMF), World Bank, European Union). However, the PSRM-ACUM government, has hesitated repeatedly to carry out real depoliticization, and the initiated de-oligarchizing is strongly focused on the  system previously led by Vladimir Plahotniuc, rather than on establishing a mechanism to prevent and fight the phenomenon of the ‘captured state’ by de-oligarchizing political power in a systemic and permanent manner.

The revival of the internal democratic process has resuscitated, as a ‘chain reaction’, foreign policy with both the West and the East. The rapid unfreezing of European Union (EU) budget support has considerably fostered the dialogue with the EU institutions. Thanks to the return to a proportional voting system, more rigorous investigation of the “billion dollar theft” from the banking system, the prioritization of judicial reform and the fight against political corruption etc., the PSRM-ACUM coalition has quickly gained robust credibility among external partners. At the same time, there is a firm stance towards the importance of restoring the relationship with Russia, mainly in commerce, the energy sector, and in relation to the settlement of the Transnistrian conflict. The Socialists insist on the idea of a ‘balanced foreign policy’, while the ACUM bloc shows no resistance to this. Intelligent, i.e. flexible, conditionality needs to be strictly applied to the governing parties, to discourage deviation from their commitments. At the same time, rebuilding the relationship with Russia must be free of any elements that might reduce Moldovan security, in particular by encouraging ‘hybrid’ activities in the informational space or with regard to the Transnistrian conflict resolution, carried out by the Russian authorities in the region.

On the economic side, Gross domestic product (GDP) annual growth rates have stabilized at around 4 per cent, without any significant structural changes in the national economy. Although volatility has decreased, this growth plateauing presents some significant risks. First, this level of GDP growth is insufficient to achieve convergence with Central and Eastern Europe. Moreover, such a rate will push back convergence with these countries in terms of GDP per capita by several decades. At the same time, such a slow rate of growth does not allow for a qualitative leap towards a new model of economic development. Thus, the growth paradigm remains the same: household consumption accounts for over 80 per cent of GDP and depends strongly on remittances. Such a model can hardly survive in the long-run, and the inability to accelerate and diversify the economy means that the population will continue to suffer low standards of living. The economic growth above 5% in 2019 is likely to be temporary, being fuelled by the low comparison base and the effects of the tax cuts from 2018 that will rapidly fade aways. 

Some marginal improvements in personal income and welfare have been recorded. Real disposable personal income is on an upward trend. Over the past decade, although with periods of stagnation and decline, the personal income grew by about 3 times in nominal terms, representing a 30% growth in real terms. This growth was also reflected in people’s perceptions of their standard of living. The share of those reporting a ‘bad or very bad’ standard of living has fallen to an historical low – 10 per cent of all households. The majority (75 per cent) believe they have a ‘satisfactory’ standard of living. Despite these positive trends, per capita income and consumption in the Republic of Moldova remain at only 40 per cent of the average in Central and Eastern Europe, without showing signs of rapid convergence. Further income growth, or accelerating the convergence with such countries, is restricted by the income structure in the Republic of Moldova. An increasing number of Moldovan households receive their main income from activities that are not linked directly to the performance of the national economy and labour productivity. In 2017, over 60 per cent of households were receiving either pensions or remittances from abroad as their income. Thus, the demographic and migration limitations create significant challenges for the sustainable and rapid growth of income for a large part of the population.

At the same time, there is a worring level of income inequality, given the sizeable informal economy and narrow tax base that undermine the capacity of the social protection system to address this problem. About 40 per cent of total disposable income is held by quintile V (the richest category) of the population, with the Gini coefficient being estimated at a worrying level of 0.35 points. People working in agricultural are the most vulnerable: more than half of them are part of quintiles I and II (the lowest income), revealing issues with income inequality. These trends indicate that farming households are marginalized from the income growth and convergence process. Only those who have given up farming have joined this process and managed to exit the ‘poverty trap’. However, over the last few years, the level of inequality has been decreasing. More active involvement of low-income groups in migration is a factor that has narrowed inequalities. The share of remittances in the income of these households is now the same as in the high-income groups. The structural change in the social and economic status of households has been another factor that has contributed to income convergence. The number of farmers and agricultural employees has decreased, where the concentration of the poor is higher than 50 per cent of households with this status. Despite this dynamic, the level of inequality remains a major concern, poses risks to the state of the country, and calls for economic and tax policies adapted to this challenge. While the level of inequality compares well with other countries in the region, the low capacity of the social protection system to address inequality is an issue going forward. The reasons are mainly related to high fiscal imbalances, coupled with profligate fiscal and budgetary policy before the Parliamentary elections in 2018, which limits the policy space for Government in fighting inequalities with fiscal and budgetary tools. In addition, the demographic aging process could further hinder inequality narrowing efforts, while in the medium and long-term, these processes could further aggravate inequalities due to the diminishing share of the economically active population and the increasing share of pensioners.

A major challenge for the state of the country and the economic development is related to the deprivation of the main factors that have until recently underpinned economic growth and attracted investments – remittances and cheap labour. Remittances are becoming more volatile and uncertain, and tend to shrink in the long-run, and the main factor that has attracted (the low level of) investment so far – cheap labour – is undermined by emigration, an  inefficient education system, and wage growth outstripping productivity. As a result, the country’s ability to generate added value is diminishing, as revealed by the slowdown in economic growth in recent years, which is expected to worsen in the future. The seriousness of the situation is also revealed by decreasing labour productivity and the stagnation of the employment rate (both being the lowest in Europe), with increasing informal employment. Thus, if Moldova does not identify sustainable sources of value added investment and exports in the coming years, the economy will deplete its ability to create jobs, income for the population and revenue for the public budget, with economic growth tending to become lower and less certain.

The slowdown in economic growth becomes even more problematic against the backdrop of a broadening current account deficit, which reveals structural weaknesses in competitiveness. This imbalance is mainly caused by the increasing gap between exports and imports, which ultimately points on competitiveness issues in the Moldovan economy and fuels risks for the long-term macroeconomic stability. It is not the deficit per se that is problematic, but rather the fact that it is determined by imports of energy products, consumption and industrial inputs, and not by machinery, equipment and know-how, which would boost exports in the long-run and balance the current account. In addition, with stagnating foreign investment and the expected decline in remittances, financing the current account deficit will become an increasingly acute problem, putting pressure on the national currency and foreign debt. In this context, enhancing the competitiveness of the national economy must be the fundamental priority for Government.

Competitiveness enhancement should be ensured on three interdependent areas: (i) the labour market; (ii) capital and investment markets; and, (iii) foreign markets for exports. Labour-force competitiveness must be enhanced by improving its quality and relevance, rather than by decreasing labour costs. In this regard, the educational system needs to be reformed so that, on the one hand, it is more flexible and able to respond to the economy’s needs, and, on the other hand, instils a spirit of entrepreneurship, initiative and innovation. These efforts should be also encouraged by tax and economic policy. This will allow the harnessing of people’s potential, especially of the younger generation, and will make Moldova more attractive for talent – a fundamental condition for strengthening the state of the country and its long-term competitiveness. At the same time, this should be the main sustainable factor in terms of increasing the country’s competitiveness at the level of the capital and investment market. Fostering a high-skilled labour force, initiative, and openness to innovation and know-how should be the main factors behind the country’s investment attractiveness and must be supported by pro-business regulation, a free market economy, transparent and non-corrupt institutions, and a rule of law that protects private property rights. This will boost competitiveness at the level of foreign markets for exports, by augmenting the technological sophistication of exports, diversifying them in terms of products/services and sales markets, and adding more value for the economy and the country as a whole.

While policies aimed at competitiveness enhancement should be intense and active, these should not compromise on sustainable development objectives related to environment protection, the integrity of investments (transparency), employees’ security and human rights in general. Given scarce investment, Moldovan governments have traditionally prioritized pro-business policies and marginalized other important objectives related to sustainable development. As a result of this narrow approach to economic policies, Moldova is still lacking investment, while having weak frameworks and institutions dealing with environment protection, employees’ rights and money laundering. The government should not attract investment at all costs (e.g. by granting citizenship to investors without proper screening, by capital and tax amnesties, by weakening the environment and labour protection institutions of control and enforcement). Instead, Moldova needs a balanced economic policy that would stimulate through all possible means (e.g. fiscal, regulatory, financial tools) investments that contribute to the sustainable long-term development of the country. Such investments would meet the following 5 criteria: (i) generate high-value added; (ii) are export-oriented; (iii) create decent jobs; (iv) implement green technologies and contribute to decoupling of economic activity from the use of natural resources; and, (v) comply with the highest standards of transparency and integrity of ownership. The government should deploy  a wide range of investment attraction tools for investments meeting all of the above-mentioned criteria. 

All in all, the state of the country can be fostered by empowering three key elements: (i) government; (ii) private sector; and (iii) households. In a nutshell, the current state of Moldova is undermined by highly corrupt, inefficient and weak public institutions, which in turn represent the main barriers for doing business and, hence, lead to a fragile private sector, undermining the tax base, employment and the wellbeing of the population. It forms a vicious circle, because weak private sector and high poverty undermine further the public institutions by narrowing the tax base and fueling corruption. In order to turn this vicious circle into a virtuous one, Moldova needs a complex and well-coordinated set of reforms that should be anchored in a well-defined national development strategy for the next 10 years. Policies should target the mentioned three elements that define the state of the country: (i) the government has to become more accountable and efficient, by increasing the transparency of public institutions, fostering the integrity framework, reforming the justice system and making the public sector attractive for talented professionals; (ii) the private sector should be supported by implementing balanced pro-business fiscal and economic policies (without undermining the sustainable development objectives mentioned above), providing loan guarantees for SMEs and start-ups that implement innovations, generate added value and jobs, developing business infrastructure for start-ups and easing the bureaucratic procedures (e.g. digitalization, tacit approval mechanisms, one stop shops etc.); (iii) households should be empowered by reforming the educational and health systems – top sectors of systemic and strategic importance where reforms stagnated over the last years and which determine the long-term development of the country. Hence, the structure of this edition of the state of the country report is centred around these three key elements.

Read also: State of the Country Report 2019: social and economic inequalities are decreasing, but there are major risks that in the long term they may diminish

Download report (en)

Thursday, 31 October 2019 11:32

Cere de ofertă - servicii logistice

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” solicită ofertă de preț pentru servicii logistice aferente organizării a 4 ateliere de instruire din cadrul proiectului „Informează, abiliteză și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”

Atelierele de instruire vor avea loc în perioada: 11 - 12 noiembrie 2019;                                18 -19 noiembrie 2019;  25 - 26 noiembrie 2019;  2 - 3 decembrie 2019. 

Furnizorul va trebuie să pună la dispoziție pentru fiecare instruire următoarele servicii:

  • Sală de conferințe (1 sală * 2 zile); 
  • Proiector și ecran pentru cele 2 zile de instruire (1 + 1);
  • Instalație de flipchart și cel puțin 20 foi (1);
  • Pauze de cafea pentru 20 participanți. Câte 2 pauze de cafea pe zi. Fiecare pauză de cafea va  include cel puțin 2 produse de patiserie (20 participanți * 2 pauze/zi * 2 zile);
  • Prânz de tip fourchette pentru 20 persoane (20 participanți * 2 zile * 1 prânz/zi);
  • Apă în ambalaj de sticlă (40 sticle * 2 zile);

Furnizorii pot depune ofertă pentru o singură opțiune sau mai multe opțiuni de desfășurare a atelierelor de instruire.

În vederea reducerii impactului asupra mediului, pe parcursul prestării servicilor furnizorul va evita la maxim folosirea consumabilelor  din hârtie și plastic. Mâncarea și băuturile vor fi servite în vase de ceramic/sticlă/etc destinate folosirii repetate.

Detalii importante: livrarea se va face la cota TVA zero. Expert-Grup va furniza toate documentele de suport necesare.

Furnizorii interesați sunt rugați să depună o ofertă de preț prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la data de 05 noiembrie 2019, ora 19.00.

Wednesday, 30 October 2019 10:48

Lecții publice

Lecție publică cu Andrei Nistor, șeful Diviziei de control și prevenire din cadrul Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului de Afaceri Interne al României

Cover event

Lecție publică cu Cristi Danileț, judecător, România

Cover event 15 noiembriee

On September 1, 2014, the provisional implementation of the Association Agreement between Moldova and the European Union (AA) was initiated, which was signed on June 27, 2014 and was ratified by the Parliament of the Republic of Moldova on July 2, 2014. Several months later, on November 13, 2014, the new Agreement with the Republic of Moldova was also ratified by the European Parliament. Starting January 1, 2016, the provisions of the Association Agreement began to be implemented throughout the country, including in the Transnistrian region. On June 1, 2016, the Association Agreement entered into full force, with the completion of the procedures for its approval by the national Parliaments of the Member States of the European Union.

After five years of implementation of the Association Agreement, today the sectoral cooperation between the European Union and the Republic of Moldova is further strengthened, in particular in the fields of research, innovation and education. The benefits were also enhanced by the visa-free regime with the EU, launched on April 28, 2014. Cooperation in the field of foreign policy and security has been deepened. However, the functioning of democratic institutions, the strengthening of the rule of law and the independence of justice have not undergone clear changes, which has severely affected the quality of the EU-Moldova dialogue, implicitly the full use of European support. Despite these constraints, due to the Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA), the Republic of Moldova has come significantly closer economically to the European Union. The EU has become the country's main economic partner. Today, about 70% of Moldovan exports are directed to the European Union market, and imports represent almost 50%. The net impact of exports to the EU is estimated at over 367 million euros, contributing to the creation of over 15,000 jobs and helping increase the budget revenues by 5% and by 320 million euros in investments in the private sector. However, the potential offered by the Association Agreement and by the Deep and Comprehensive Free Trade Area is yet to be harnessed. The key to progress in this regard remains the existence of a clear and consistent political will in implementing all the provisions of the Association Agreement. And this means that the results of the transformations must contribute to the sustainable development of the country, bring more visible benefits to the citizens and help the continuous integration of the Republic of Moldova with the European Union.

Download report (en)

The present Report was developed within the IPRE Project “Monitoring of the Implementation of the Association Agreement between the Republic of Moldova and the European Union”, implemented with the support of the German Foundation ”Konrad Adenauer” (KAS). The opinions reflected in the report are ofthe authors and do not necessarily reflect the position of KAS. The development of the Report was also possible due to the co-financing from institutional funds of Expert-Grup and IPRE

KAS IMAGE

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul Analitic Independent  „ExpertGrup”, organizează un Eveniment Public de prezentare a Raportului Alternativ: 5 ani de implementarea Acordului de Asociere UE-Moldova (2014-2019) – Progrese, Constrângeri și Priorități.

În cadrul evenimentului, experții IPRE și Expert-Grup vor prezenta principalele constatări ale Raportului. Ulterior va urma o sesiune de dezbateri cu participarea experților din cadrul autorităților publice naționale, partenerilor de dezvoltare, reprezentanților ai societății civile și mass-media din Republica Moldova.  

Agenda evenimentului


 KAS IMAGE

Acest eveniment este organizat în cadrul Proiectului IPRE „Monitorizarea implementării Acordului de Asociere UE-Moldova” susținut de Fundația Konrad Adenauer (KAS). Elaborarea Raportului este posibilă inclusiv datorită co-finanțării din fondurile instituționale ale Expert-Grup și IPRE.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier invită tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani să participe la un nou experiment economic. Acesta va avea loc în zilele de 31 octombrie - în intervalele orare 9:30 - 11:30, 13:00 - 15:00 şi pe 1 noiembrie - intervalul 9:30 - 11:30,  13:00 - 15:00 la Academia de Studii Economice a Moldovei, în sala Multimedia a blocului B.

Experimentul presupune luarea de decizii în cadrul unui joc economic pe calculator cu posibilitatea de a câștiga în medie 200 de lei în funcție de rezultatele individuale în cadrul experimentului. Banii câștigați vor fi rambursați în numerar, imediat după finalizarea sesiunii.

Doritorii interesați să participe sunt invitați să se înregistreze la una dintre sesiunile disponibile, pe platforma afișată mai jos, termenul limită pentru înregistrare este până la data de 28 octombrie 2019.

Pentru mai multe detalii, dar și pentru înregistrare, ne puteți contacta la numărul de telefon 022 929 994 și adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , persoană de contact Agachi Inga. Menționăm că doritorii vor putea participa doar la o singură sesiune dintre cele 4 care vor fi organizate.

*Participarea în cadrul experimentului nu necesită competențe speciale. Persoanele care vor veni din afara oraşului Chişinău vor primi rambursarea cheltuielilor de transport în baza biletului de călătorie.

Event registration form

12345678910Next page
Page 1 of 90

Access the monitoring application

apl1 en
aplicat6en
apl2 en
aplicat71en
apl3 en
aplicat8en

Projects

scoala en

lapunct en

budget en