Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu  Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova a lansat astăzi, 20 octombrie, Raportul de Stare a Țării 2020 (RST 2020) - o analiză complexă a situației economice și sociale din Republica Moldova. Raportul, lansat în cadrul celei de-a opta ediții a Conferinței MACRO, scoate în evidență principalele probleme de ordin economic și social, cauzate de pandemia de COVID-19 și seceta din acest an. 

„Nicio țară nu a fost scutită de impactul negativ al pandemiei de Covid-19, dar există țări care au fost mult mai vulnerabile. Republica Moldova este una dintre aceste țări. Conferința MACRO 2020 și Raportul de Stare a Țării vine cu recomandări despre cum poate fi îmbunătățită reziliența economică pentru a nu permite o degradare și mai mare a situației sociale”, a declarat Juliane Schulte, reprezentanta Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova, în deschiderea Conferinței MACRO 2020.

122159706 2816467131944101 4796773927022804231 o

„Republica Moldova a intrat în pandemia de Covid-19 slăbită și vulnerabilă, având în vedere că exporturile au început să scadă încă în noiembrie 2019, deficitul bugetar prognozat era de 3%, economia avea un nivel scăzut de competitivitate și de libertate economică, iar corupția era înaltă. Firmele și companiile aveau rezerve financiare insuficiente și acces limitat la credite, nivelul de digitalizare era scăzut, iar furnizorii și piețele erau slab diversificate. Gestionarea ineficientă a pandemiei de către autorități a agravat și mai mult situația, deficitul bugetar prognozat putând să ajungă la 8-10 la sursă, mărind astfel decalajul de dezvoltare față de alte țări din regiune și slăbind și mai mult încrederea populației în stat”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup.

r

Potrivit Raportului de Stare a Țării 2020, Republica Moldova a intrat nepregătită în pandemia de COVID-19. La începutul acestui an, țara noastră se afla pe poziția 86 din 141 de state ale lumii la capitolul competitivitate; pe locul 87 din 180 de țări conform Indicelui libertății economice și pe locul 120 din 180 de țări, conform Indicelui de percepție a corupției. Astfel, problemele de ordin economic și social cauzate de criza pandemică nu au făcut altceva decât să accentueze vulnerabilitățile Republicii Moldova în raport cu principalii indici de determinare a stării țării.

Autorii raportului au constatat că în ultimul an, țara noastră și-a înrăutățit poziția la nivel mondial în comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est și a stagnat în raport cu statele vecine România și Ucraina. Concluzia a fost făcută după analiza scorurilor țării în funcție de următorii indici internaționali de evaluare a stării unei țări: PIB pe capita, Indicele Global al Competitivității, Indicele Dezvoltării Umane și Indicele Percepției corupției. 

O altă constatare a Raportului de Stare a Țării este că în ultimul an s-a acutizat și criza cronică de neîncredere între populație și guvernare, iar acest lucru a dus la sporirea gradului de ignoranță a oamenilor față de măsurile de atenuare și gestionare a pandemiei. În același timp, Guvernul nu a reușit să elaboreze un program complex anticriză pentru populație și mediul de afaceri. 

Pe lângă criza pandemică, în 2020, Republica Moldova a fost afectată și de o secetă severă, iar suprapunerea acestor două crize va genera o scădere cu până la 7,5% a economiei naționale, ceea ce va duce la o recesiune mai mare decât cea din anul 2009, prognozează autorii Raportului de Stare a Țării 2020. 

Descarcă Raportul de Stare a Țării 2020 

Raportul de Stare a Țării 2020 și Conferința MACRO sunt produse realizate de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova. 

„Expert-Grup” este un centru analitic (eng.: think-tank) specializat în cercetări economice și analize de politici publice. A fost fondat în 1998, iar activitatea de cercetare a început-o în 2006. Ne poziționăm ca o organizație neutră din punct de vedere politic și ideologic și nu reprezentăm interese economice, corporative sau politice. 

Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o fundație politică social-democrată germană, al cărei scop este promovarea democrației, păcii, înțelegerii și cooperării internaționale. FES își îndeplinește mandatul în spiritul democrației sociale și se dedică dezbaterilor publice pentru identificarea soluțiilor social-democrate la problemele actuale și viitoare ale societății.

Monday, 19 October 2020 20:03

State of the Country Report 2020

2020  was  marked  by  the  Covid-19  pandemic,  which  caught  the  Republic  of Moldova unprepared The repercussions of the virus have amplified the underlying vulnerabilities related to the state of the country.

Already at the beginning of 2020, before the onset of the pandemic crisis, the economy of the Republic of Moldova had begun to slow down, the budget deficit was already increasing, and a number of key macroeconomic indicators (e.g. exports) were in decline. In addition, the country entered the pandemic with a low level of competitiveness (86th place out  of 141 states according to the 2019 Global Competitiveness Report – similar to Ukraine, Tunisia, Sri Lanka and Lebanon) and economic freedom (87th  place  out  of 180 states according to the Heritage Foundation 2020 Index of Economic Freedom – along with Belarus  and Samoa), and with a high level of corruption (120th place out of 180 states according to the Transparency International 2019 Corruption  Perceptions  Index,  along with Sierra Leone, Niger and Pakistan). According to surveys, the majority of companies were unprepared for the pandemic, entering the crisis without (or with low) cash buffers and internal governance poorly adapted to crisis management, a low level of technological endowment, limited capacities to manage digital tools and a low level of diversification of suppliers and sales channels. All of these vulnerabilities, which have contributed to the country’s decline from one year to the next, have increased substantially with the onset of the pandemic. Thus, the crisis caused by the Covid-19 pandemic undermined the competitiveness of the private sector because of restricted access to raw materials, markets and capital/ financial resources, as well as through the decline in labour productivity. At the same time, the quality of the democratic process, the legislative process and public policy- making in general has deteriorated.

Moldova continues to lose external competitiveness and fails to converge with its neighbours and other countries from the Central and Eastern Europe.

The analysis of the country’s scores according to the most popular international indexes that are relevant for assessing the state of the country (GDP per capita,1 Global Competitiveness Index, 2 Human Development Index 3 and Corruption Perception Index 4) reveals that Moldova’s position worsened compared to other ECE countries5 and stagnated in comparison with its neighbours (Romania and Ukraine). The only positive improvement that could be observed was with respect to GDP per capita, where some marginal convergence has occurred. It reveals the poor quality and sustainability of the economic growth that Moldova has registered during recent years, because it did not allow the country to improve its external competitiveness. During the Covid-19 crisis, the country’s development   gap   compared   to   the ECE region will most likely continue to widen and this will generate significant medium- and long-term risks (e.g. failure to compete for foreign direct investments, emigration of the working age population, poor integration into international supply chains and globalization/regionalization processes etc.).

The  Covid-19  crisis  also  revealed  the  chronic  deficit  of  public  trust  in  government, which  worsened  amid  the  social  and  economic  repercussions  of  the  pandemic,  in parallel with an inefficient and inadequate anti-crisis response from the Executive.

Low confidence in government has always been a problem in Moldova. Many opinion polls show that most citizens believe that things in the country are going  in  the  wrong direction, and that the main state institutions (political parties, government, Parliament  and  the  justice  system)  are  the least trusted  by the  public. This further undermined the effectiveness of pandemic mitigation measures: people almost completely ignored basic personal protection requirements, such as wearing masks and physical distancing, which further aggravated the pandemic situation, creating a vicious circle. Moreover, the measures introduced to mitigate the economic and social repercussions of Covid-19 were neither sufficient nor effective. Invoking a rapid increase in the budget deficit, the Government failed to develop a comprehensive anti-crisis programme for both companies and the population. Except for unemployment benefits (which benefited only a limited number of people), a postponement of tax payments for a few months, a moratorium on state inspections and a mechanism to subsidize loan interest payments of companies facing urgent needs (which was not popular among SMEs), the Government failed to provide any vision or more substantial measures to compensate, at least in part, the losses incurred by companies and the population in the context of the pandemic. The figures serve as proof: they show that the total intervention accounted for about 0.4–0.5 per cent of gross domestic product (GDP), which is about five to six times less than the anti-crisis programmes implemented by other states in the region.

In addition to the pandemic, 2020 was also marked by drought, which highlighted another major vulnerability of the country – increased exposure to climate shocks.

Extreme climate phenomena (droughts, frosts, hail, floods) are becoming more common in the Republic of Moldova, being a clear effect  of  global  climate  change, in parallel with poor environmental management   (including   corruption, weak institutions, failure to curb illegal deforestation, poor management of natural resources  and  water  bodies, etc.). The neglect  of  environmental issues in recent years, manifested by sacrificing environmental goals in favour of economic ones, or in favour of vested interests (advocacy and lobbying), is a good example of the political myopia that politicians in the Republic of Moldova have long shown. The effects of this neglect of environmental objectives, and the constant undermining of environmental governance and the related institutional framework, are increasingly being felt by both the economy and the  country  in general. The 2020 drought is a case in point. Also in relation to this crisis, the government has not shown a vision and firm actions to immunize, in the short-term, the agricultural sector against such shocks, and, in the medium and long-term, no measures were undertaken to strengthen the current environmental institutional framework and governance. Thus, after several protests, farmers were provided with tax facilities and subsidies in order to compensate them, at least in part, for the losses incurred because of the drought. At the same time, the government ignored the more fundamental issue of how to increase the resilience of the agricultural sector (e.g. through implementation of modern irrigation systems, reorientation of farmers towards more drought-resistant crops, stimulation of intensive agriculture with increased added value, elimination of anti-competitive arrangements among intermediaries of agricultural products, and facilitation of farmers’ access to markets). No firm actions have been taken to ensure more sustainable and efficient  environmental management (e.g. strengthening the Environment Agency, the environmental departments of the Ministry of Agriculture, Regional Development and  Environment and other relevant institutions in the field; combating deforestation and ensuring a substantial increase in forest areas; more efficient regulation of the exploitation of water resources, etc.). Continual neglect of these issues will further weaken the state of the country, with increasingly serious repercussions for the agricultural sector, public finances and the environment.

The way in which the authorities responded to the two major crises of 2020 (the Covid-19 pandemic and drought) reveals a fundamental vulnerability of the country: a low sense of statehood among politicians, government and society in general.

By this we mean  the  sense  of  belonging  to a country, a feeling which arises from a common desire for the  nation  to  prosper  in the long run. This fundamental weakness of the state of the country is revealed by the current weak management of the country, which is often inconsistent, unpredictable, influenced by vested interests and lacks a vision and systemic approach to priority development issues. A stronger sense of statehood would unite the government, politicians and society in the fight against Covid-19, help in efforts to mitigate the effects of the drought and, in general, ensure cohesion on issues that are critical for the long-term development of the country (e.g. a real fight against corruption, the development of a functional market economy sys- tem, the integrated and sustainable management of natural resources, etc.). Added to this problem is the capture of the policy agenda by politicians whose horizons of interests and priorities are limited to elector- al cycles. An eloquent example here is the dominance by politicians or high-ranking officials (the country's president, the head and some members of the executive) of the role of communicators on the management of the pandemic, despite the fact that none of these officials are experts in health issues or public communication. This has generated public disapproval, further weakening the relationship and trust between citizens and the authorities/the state.

Against the background of the impact of both the Covid-19 pandemic and the 2020 drought, the state of the country in the coming years will be significantly undermined by worrying economic developments.

It is already clear that there will be an economic decline in 2020, and the developments we can expect in 2021 are uncertain. Most likely the pandemic will continue during 2021, constraining the process of global economic recovery. In this context, the economic outlook for the Republic of Moldova is quite bleak. According to forecasts, in 2021 the economy will not manage to recover to the level before the crisis. The economy is forecast to shrink by 7.5% in 2020, as a result of two overlapping crises: Covid-19 pandemic and drought, making it a worse crisis compared to the recession of 2009. The most affected sectors are agriculture, where the gross value added (GVA) will decline by 33.8%, followed by transport (-16.7%) and the industrial sector (-8.2%). It will undermine investment activity and exports, which will also be declining this year. Additionally, the budget deficit could reach a worrying level of 10% of GDP, limiting significantly the room for manoeuvre for the government. Nevertheless, according to our baseline scenario, the economy is planned to revert to positive growth in 2021 (+5.7%), due to the low comparison base (low economic growth in 2020), but also assuming that the Covid-19 pandemic will gradually fade away, allowing the economy of Moldova, and in the region, to breathe easier. A more detailed forecast is presented in the report.

Another  impact  of  the  Covid-19  crisis  is  related  to  the  deepening  of  inequalities, which even before the crisis posed important challenges to the state of the country.

At the level of companies, inequalities have increased between small and medium- sized enterprises (SMEs), most of which were poorly prepared for such a shock, and larger enterprises, which are more resilient thanks to their technological endowment, liquidity reserves and long-term contracts with suppliers and customers. At the level of the population, the labour market and income indicators show that women, young people, people with a low level of education and those with low incomes   were    most   affected   by the Covid-19 crisis. In the absence of adequate response  policies,  the   Covid-19  crisis has deepened the economic and social inequalities in the Republic of Moldova, which has major repercussions for the state of the country: increasing the poverty rate and social tensions; negatively affecting the competitive environment, with a negative impact  on  the  welfare  of  consumers/ the population; and, last by not least, the stimulation of a new wave of migration that could take shape after the lifting of international restrictions on movement.

The Covid-19 crisis and the inefficiency of anti-crisis measures could stimulate a new wave of migration that will aggravate the demographic situation and lead to the loss of the demographic dividend.

A possible increase in the emigration of the working-age population, after the elimination of international restrictions on movement, could be generated by the intensification of people's interaction with the healthcare system in the Republic of Moldova, which is weak and has previously led to emigration. Emigration could also be caused by the closure/restructuring of businesses, which will remove a significant part of the working-age population from the economic system.  In a context of deepening inequalities, limited economic opportunities and inefficiency/ lack of anti-crisis policies,  this category  of  the  population,  which  is also the most mobile, will  become  even more inclined to emigrate, further aggravating the demographic situation. This, in turn, could lead to the final failure of the second demographic dividend mentioned in the previous editions of the State of the Country Report, expected to be generated by the approach by the largest cohort of the population born during the demographic explosion  of  the 1980s to the age with the highest productivity and economic potential.

The Republic of Moldova urgently needs both an anti- and a post-crisis strategy, with a short- and long-term vision, and firm measures, focusing on the most vulnerable.

First, it is necessary to increase the financial envelope for anti- and post-crisis measures. Resources have to be identified both internally (monetary easing by reducing the mandatory reserves norm given the favourable inflationary environment, as well as increasing the issuance of T-bills, taking into account the low level of indebtedness of the country) and externally (improving relations with development partners, enhancing the coordination of external assistance and is- suing of Eurobonds). According to the most modest calculations, these measures could allow the mobilization of about €1 billion, which will be enough to compensate for the losses caused by the pandemic and to ensure a rapid recovery in the post-Covid-19 period. Second, urgent and bold measures are needed to compensate for the losses suffered by companies and the population as a result of the pandemic. The support measures must aim at directly and immediately compensating 70–80 per cent of the lost income of employees, and fully guaranteeing loans contracted by companies for urgent purposes (e.g. paying wages and/or suppliers). In addition, there is a need for a radical change in the approach of the institutions that regulate the business environment (e.g. the Tax Inspectorate, the Nation- al Food Safety Agency etc.). The emphasis should be on providing advice to companies rather than on controls and fines. In this sense, a training programme is needed for officials of these institutions, who need to switch from regulators to business consultants. Third, state programmes are needed, possibly co-financed by development partners, which would allow for a faster post-crisis recovery. These programmes should target five priorities: (i) digitalization of businesses (grants and subsidies for the development of online marketing and sales platforms, electronic payment instruments and training of employees to manage effectively digital mechanisms); (ii) training employees and the unemployed in order to make the labour market more flexible and to accelerate the reallocation of the labour force from the companies/ sectors most affected by the crisis to those that will be able to survive, or even grow; (iii) training, consulting and support actions to facilitate the access of SMEs to markets; (iv) grants and subsidies for processors using local raw materials, which will also support domestic raw materials producers, as well as boosting the creation of added value in the economy; and, (v) subsidies and state guarantees for loans aimed at increasing the level of technological endowment of companies and the orientation towards high value-added economic activities (e.g. advanced processing of local raw materials). These measures should target mainly the most vulnerable groups in the context of the crisis: SMEs, but also women, young people, people in rural areas and those with the lowest incomes.

Download the report (en)


 

This publication is produced by the Independent Think-Tank EXPERT-GRUP, in partnership with Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). The views and opinions expressed in this document are those of the authors and are not necessarily shared by the FES and EXPERT-GRUP.

EXPERT-GRUP does not express collective opinions. The publications of FES are not for sale unless FES gives its written consent.

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță desfășurarea, în perioada 29-30 octombrie, a celei de-a doua ediții anuale a activităților de educație financiară inițiate în cadrul proiectului „Învață. Dă sens banilor” în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Evenimentul se va derula sub genericul „Drumul banilor” cu prilejul Zilei Inernaționale a Economisirii și este adresat tinerilor cu vărste începând de la 16 ani care doresc să se integreze în mod firesc și activ în lumea modernă a sistemului financiar.

Anul acesta, participanții vor purcede la o călătorie virtuală în care vor afla multe lucruri interesante despre „drumul banilor” spre economia reală, instrumentele de plată fără numerar și curiozități despre utilizarea acestora la noi și peste hotare. De asemenea, vor cunoaște cum ajung banii în circulație și care sunt elementele de siguranță ale monedei naționale. Tinerii, împreună cu organizatorii evenimentului, vor reflecta asupra sistemului financiar național și vor discuta despre ceea ce reprezintă instrumentele de economisire și cele de creditare.

Totodată, participanții își vor putea recapitula cunștințele - sesiunile prevăzute pentru cele două zile se vor finaliza cu un concurs de evaluare, iar câștigătorii vor fi premiați cu seturi de monetărie.

Doritorii de a se înscrie la aceste activități de educație financiară pot transmite cererile de participare completând acest formular până miercuri, 28 octombrie 2020, ora 18:00. 

„Dă sens banilor” este un proiect de educație financiară lansat în luna martie 2019 de către Banca Națională a Moldovei și Expert-Grup. Proiectul a fost inițiat cu scopul de a spori nivelul de înțelegere a principalelor concepte și produse financiare în rândul tinerilor, astfel încât, ajunși în fața unor situații cu impact financiar, aceștia să ia decizii corecte în gestionarea propriilor venituri.

Descarcă agenda

Candidații la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, de pe 1 noiembrie 2020, s-au lansat în multe promisiuni populiste. Cei mai mulți dintre ei și-au întocmit programele electorale, fără a ține cont de atribuțiile șefului statului, prevăzute în Constituția Republicii Moldova, este concluzia la care au ajuns autorii studiului „Promisiuni electorale, între populism și conformitate constituțională”, Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, și Stas Madan, economist superior „Expert-Grup”. 

Studiul reprezintă o analiză a componentelor socio-economice ale programelor și promisiunilor electorale ale concurenților electorali la alegerile prezidențiale din 2020 și a fost elaborat în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert Moldova (FES Moldova)

„Pe termen mediu și lung sperăm ca asemenea analize să contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice a publicului larg, iar în consecință, la responsabilizarea clasei politice, care să acorde o atenție mai sporită programelor lor electorale, ca să fie cât mai relevante pentru actualitatea țării, să fie în corespundere cu atribuțiile mandatului la care aspiră și să fie fezabile din punct de vedere financiar”, a declarat Ana Mihailov, coordonatoare de programe FES Moldova, în cadrul unei conferințe de presă, la care a fost prezentat studiul. 

Autorii studiului au constatat că doar cinci dintre cei opt candidați electorali au publicat programele lor electorale, iar dintre aceștia doar trei au programe electorale relativ detaliate.

„Majoritatea promisiunilor electorale depășesc mandatul funcției de președinte. Noi știm că suntem o țară parlamentară, dar, analizând programele electorale ale candidaților, constatăm că marea majoritate a promisiunilor sunt specifice unui stat prezidențial. Mai mult decât atât, mulți candidați au venit cu promisiuni specifice chiar unui stat paternalist, unde președintele joacă un rol extrem de activ în practic toate domeniile, începând cu terenuri de joacă, iluminat stradal sau apeduct la nivel local, până la obiective de ordinul asigurării pensiei minime sau majorări ale alocațiilor sociale. Toate aceste promisiuni nu fac parte din mandatul prezidențial, președintele nu are pârghii pentru realizarea lor, ceea ce relevă faptul că în mare parte candidații electorali au venit cu promisiuni pe care le putem numi chiar populiste”, a declarat Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup”. 

Principalele promisiuni ale candidatului Partidului Nostru (PN) Renato Usatîi țin de lupta cu fenomenul corupției, însă unele acțiuni promise de către acesta nu par fezabile din cauza depășirii mandatului prezidențial și a lipsei detaliilor privind  sursele de finanțare și instrumentele concrete de realizare.  

Și candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) Andrei Năstase vine în campanie cu promisiuni legate de combaterea corupției și a elementelor mafiote, însă multe dintre angajamentele sale nu se încadrează în mandatul funcției prezidențiale sau sugerează că, în dorința de a  face dreptate, acesta ar fi gata să depășească anumite limite de  demarcație a separării puterilor în stat. 

Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), este singurul candidat electoral programul căruia se pliază exact pe mandatul constituțional atribuit funcției de președinte al Republicii Moldova. Totuși, multe promisiuni din programul său sunt formulate destul de vag și generalist, fără a menționa cum anume vor fi realizate (ex: Susținerea unei reforme autentice în justiție; Asigurarea securității naționale și a ordinii publice în limitele și condițiile legii; Apărarea democrației etc.). 

Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), vine cu promisiuni specifice unui stat prezidențial sau paternalist, unde practic toate sferele de activitate din țară depind de președinte, ceea ce nu corespunde Constituției  în vigoare. În plus, programul nu este fezabil din punct de vedere financiar: costul total al promisiunilor electorale se  ridica la circa 120 de miliarde de lei (circa 30 de miliarde de lei pe an), fără  a fi indicate surse clare de acoperire a acestor costuri semnificative, care reprezintă circa 10-11% din PIB și peste o treime  din Bugetul Public Național. 

Violeta Ivanov, candidata Partidului Politic ȘOR (PP ȘOR), a venit cu un program electoral care este totalmente în afara mandatului de președinte, este lipsit de fezabilitate, iar multe măsuri tind să fie, în mod vădit, populiste. În programul electoral nu se menționează absolut nimic despre domeniile de bază de care este responsabil președintele, cum ar fi politica externă sau securitatea țării, în schimb sunt făcute promisiuni specifice unui deputat (ex: ameliorarea condițiilor de trai pentru pensionari și familiile cu copii) sau primar (ex: iluminat stradal, apeduct și canalizare în sate, parcări moderne în orașe, parcuri și spații publice amenajate etc.

Programul electoral al Maiei Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), este unul vizionar și complex, dar și acesta depășește în multe privințe cadrul de posibilități oferite de Constituție președintelui Republicii Moldova. Costul programului evaluat la 50-55 de miliarde de lei (5-5,5% din PIB), pentru un mandat de patru ani, rămâne mai degrabă nesustenabil pentru finanțele publice naționale, chiar și în ipoteza unor condiții macro favorabile și a unei bune absorbții a asistenței externe. 

Esența promisiunilor electorale ale candidatului Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, se rezumă la scoaterea țării din izolare internațională și proiecte de integrare economică, educațională și securitate cu România. Liderul PUN nu a venit cu estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează  să-și transpună în realitate agenda electorală. Totodată, lipsește viziunea candidatului față de o serie întreagă de domenii și  provocări prin care trece Republica Moldova. 

Dorin Chirtoacă, candidatul înaintat de Mișcarea Politică UNIREA, a venit cu un program menit să promoveze realitățile socio-economice mai bune de dincolo de Prut.  Având în vedere că în realitățile actuale, la modul practic, nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România și Republica Moldova rămân două state distincte, promisiunile date par mai degrabă un miraj. 

Descarcă analiza

Analiza componentelor socio-economice ale programelor și promisiunilor electorale ale concurenților electorali la alegerile prezidențiale din 2020.

De regulă, programele electorale sunt unul din principalele instrumente prin care concurenții electorali încearcă să atragă alegători. În cazul Republicii Moldova, unde politica constă mai curând din lupta dintre personalități decât între doctrine, programelor electorale mereu li s-au acordat atenție mai scăzută decât în țările cu tradiții democratice mai dezvoltate. Spre exemplu, în cadrul campaniei electorale curente pentru alegerile prezidențiale 2020, doar 5 din cei 8 candidați electorali au publicat programe electorale, dintre care doar 3 candidați (Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase) au prezentat programe electorale relativ detaliate. Ceilalți candidați au prezentat programe destul de succinte sau chiar superficiale (1-2 pagini), fie s-au limitat la promisiuni exprimate în mod verbal. 

Analiza programelor și promisiunilor electorale a candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova scoate în evidență tendința acestora de a depăși atribuțiile funcției respective stabilite de Constituție. Conform Constituției, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce sugerează că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului, iar Președintelui îi revine un spectru limitat de atribuții care se rezumă preponderent la cele din domeniul apărării și politici externe (anexa A prezintă o sinteză detaliată a atribuțiilor Președintelui conform prevederilor constituționale). Chiar dacă Președintele are drept de inițiativă legislativă, spiritul Constituției sugerează foarte clar că domeniile de intervenție ale acestuia sunt destul de limitate. În schimb, programele și promisiunile electorale ale candidaților la prezidențialele din 2020 sunt mai curând specifice unui stat prezidențial, iar în unele cazuri acestea reflectă trăsături tipice mai curând unui regim paternalist unde practic toate domeniile de dezvoltare ale statului depind de Președinte (de la salarii, pensii și îndemnizații la naștere până la terenuri de joacă, iluminat stradal și apeduct în sate și orașe). Prin urmare, marea majoritate a programelor și promisiunilor electorale ale candidaților la prezidențiale nu sunt conforme prevederilor constituționale. 

Marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile sociale și economice nu sunt fezabile din punct de vedere financiar. În multe cazuri, promisiunile creează senzația unei licitații pentru voturi a candidaților electorali (ex: cine promite o pensie mai mare?), și nu reprezintă o luptă reală dintre viziuni, doctrine sau ideologii privind dezvoltarea țării sau soluționarea problemelor majore ale țării. Mai mult decât atât, de cele mai multe ori candidații electorali nu specifică cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare și ce instrumente vor pune în practică pentru implementarea promisiunilor făcute. Spre exemplu, conform celor mai conservative calcule, promisiunile electorale ale lui Igor Dodon sunt estimate la circa 120 miliarde lei pentru mandatul de 4 ani, sau 10-11% din PIB și 37% din bugetul public național estimat pentru această perioadă de timp; Maia Sandu vine cu un program de circa 50-55 miliarde lei sau circa 5% din PIB; iar doar promisiunea Violetei Ivanov de a majora pensia minimă la 5000 lei necesită o finanțare de circa 25 miliarde lei pe an sau 100 miliarde lei pentru întreg mandatul de 4 ani. Evident că în contextul în care peste 90% din cheltuielile bugetare sunt destinate activităților recurente, deficitul bugetar în 2020 este estimat la circa 8% din PIB, iar sistemul de pensionare este unul deficitar, este evident că marea majoritate a acestor promisiuni electorale nu sunt fezabile. Chiar dacă se menționează apelarea la finanțare externă, din Vest și Est, aceasta nu va fi suficientă, având în vedere magnitudinea promisiunilor electorale. 

Îndemnăm concurenții electorali să se angajeze în promisiuni electorale realiste, să se detașeze de populism și să propună viziuni complexe privind rolul Președintelui în dezvoltarea țării. Promisiunile electorale trebuie să se încadreze în mandatul constituțional (conformare constituțională), să prevadă instrumente realiste care ar asigura fezabilitatea acestora (ex: surse de finanțare, instrumente de implementare, țintele concrete) și să fie oportune pentru dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă a țării. În același timp, condamnăm iresponsabilitatea acelor concurenți electorali care se întrec în promisiuni, fără a lua în calcul posibilitățile financiare și spațiul fiscal al țării, precum și mandatul atribuit de Constituție funcției de Președinte al Republicii Moldova. Chemăm societatea civilă și mass-media să analizeze în mod critic și minuțios, să monitorizeze și să informeze publicul larg despre esența promisiunilor electorale și, ulterior, implementarea acestora. Aceasta va permite responsabilizarea politicienilor și, pe termen lung, dezvoltarea unei clase politice mai calitative, care este principala precondiție pentru reformarea și modernizarea țării. 

Pentru analiza detaliată a componentelor sociale și economice din promisiunile și programele fiecărui concurent electoral pentru alegerile prezidențiale din 2020, accesați documentul integral.

Descarcă analiza

Gender inequality is one of the key challenges for a sustainable and fair economic growth. Gender inequalities are caused by cultural factors, prejudices and lack of economic incentives. Decrease and elimination of gaps is an objective to both ensure gender equality and harness women’s economic potential. For these reasons, achieving gender equality and empowering all women and girls is one of the objectives of the 2030 Agenda for Sustainable Development.1The final goal of the Agenda is to close the gaps by 2030 and ensure equal participation of women in the economic and politic areas.

Persisting gender inequalities generate enormous economic costs due to the insufficient involvement of women in the economic life. Globally, many efforts were made to measure the economic costs of the gender inequalities in order to understand the scale of the problem and estimate the efforts needed to narrow the gaps, including as part of 2030 Agenda. But the shortcoming of these estimates is that the different studies come up with different estimated costs, depending on the methodology, and some measures are not disaggregated.2The absolute majority of the estimates are made on global or regional level, with no estimates for the national level, especially for low-income countries. These costs vary significantly from one state to another because of the totally different gender inequality circumstances. An estimate of costs and areas with prevailing gender inequalities on the national level contributes to a more efficient use of public funds . This argument is also valid for the Republic of Moldova.

Lack of efficient measures to reconcile family and professional lives is a barrier to gender equality. Harmonisation of professional and family duties is difficult, especially for women, who are primarily responsible for childcare and housework. In these circumstances, women’s participation in professional, public and political life is very complicated. Adoption of some effective measures to reconcile family and professional lives will enable women to achieve financial independence and increase their influence in public and political life, as well as on the labour market.

The purpose of this report is to estimate the economic costs caused by gender inequalities in the Republic of Moldova and identify a series of strategic recommendations. This report assesses the latest developments related to gender inequalities in the Republic of Moldova, especially from the perspective of changes in demographical statistics and on the labour market. Economic costs of gender inequalities are calculated on the basis of these developments, taking into account the methodological approaches already applied at the international level. Development of institutional and legal framework concerning reconciliation of family life and professional duties is one of the public policies that could diminish gender inequalities. Good international practices and peculiarities of the Republic of Moldova are analysed in order to identify possible areas of intervention of public authorities. A particular emphasis is placed on the early childhood education and the potential costs for its extension in the Republic of Moldova, aiming at determining to what extent the implementation of this public policy is possible. Finally, this report includes a series of recommendations that could diminish gender inequalities and their economic costs.

Download the report 

On October 5, 2020, the Ministry of Finance of the Republic of Moldova launched the public consultations process for the 2021 fiscal and customs policy measures document. This provided, the Independent Analytical Centre “Expert-Grup” drafted a series of comments and recommendations provided in a comprehensible table format. It is fundamental though that we emphasize three strategic recommendations: 

1. The tax regime is amongst the main factors that determines the success of a country’s development. In spite of the fact that, for over ten years now, each year the Government presents different amendments to the tax regime, it still does not fully correspond to the fundamental requirements on facilitating economic growth. In order to change the current situation, the Government must put forward fundamental and precise amendments that would lead to creating a fair, stable and predictable tax system, that is in line with the state model defined in the Constitution. The tax system must be transparent, clear and easy to manage. As well, provided the tax system is one of the key policy that influences the investments (and in consequence, the development), identifying an optimum level of the tax burden on the economic agents is a task that is not contrary to the stated principles and is, in turn, part of this policy. Thus, all the assessments and recommendations on the measures presented in this document are treated in light of how they correspond to the mentioned criteria. 

2. The fiscal policy, additionally to its main purpose on ensuring collection of funds to the budget in order to cover budgetary commitments, must also have the role to support the state policy in other fields (economy, social, environment etc.). In this regard, we drafted a series of recommendations that would allow to align the fiscal policy to the objectives on economic growth, processed goods’ exports, regional and local autonomy development, environment protection, diminishing the tax evasion tendencies and regarding consumer protection. In this respect, the recommendations are aimed at the following fiscal policy components: fiscal treatment of bonds issued by local public authorities, reviewing the VAT rate in agriculture, capping local taxes, eliminating the spouse exemptions, standardising income tax, capping cash payments at 100 000 MDL per transactions, combining the environment tax and the excise duties on fuel as one single tax and excluding the payments (taxes) on the emissions of stationary sources and payments (taxes) on pollutant discharges.

3. It is not clear how and based on which impact assessments were certain fiscal policy measures established. We therefore call the authorities to present more robust evidence that would explain the policy measures as well as to present the impact ex-ante analyses of the respective measures on the business environment, the social sphere and the economy, in general. 

 For specific recommendations:

Download the document

Concurenții electorali la alegerile prezidențiale din acest an ne promit multe și de toate: salarii și pensii mai mari, drumuri și spitale mai bune, însă cât de fezabile sunt aceste promisiuni, atât timp cât, potrivit Constituției, atribuțiile președintelui Republicii Moldova sunt limitate?

Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Fundația Friedrich-Ebert Moldova a realizat o  analiză a componentelor socio-economice ale programelor și promisiunilor electorale ale concurenților electorali la alegerile prezidențiale din 2020 prin prisma mandatului Constituțional, fezabilității financiare și oportunității.

Analiza se axează pe trei aspecte-cheie:

1. Conformitatea constituțională (încadrarea promisiunilor în atribuțiile unui Președinte, stabilite de Constituție);

2. Fezabilitatea (analiza necesităților financiare pentru promisiunile făcute, sursele de finanțare și instrumentele de implementare); 

3. Relevanța (relevanța promisiunilor pentru realitățile sociale și economice din Republica Moldova). 

Analiza va fi prezentată vineri, 16 octombrie, la ora 10.00, în cadrul conferinței de presă: „Licitație pentru alegători, din contul alegătorilor: între populism, conformitate constituțională și fantezii electorale”.

Vă îndemnăm să urmăriți conferința online, pe platforma Privesc.Eu, Realitatealive.md sau pagina de Facebook Expert-Grup.

Monday, 12 October 2020 10:35

Inquiry - office equipment

Inquiry available only in Romanian.

12345678910Next page
Page 1 of 104

Access the monitoring application

app6
apl1 en
aplicat6en
app7
apl2 en
aplicat71en
app8
apl3 en
aplicat8en

Projects

scoala en

lapunct en

budget en

You use the ADS Blocker component.
We do not use advertising elements, we only present our own products or donors that promote some projects. Some features may be blocked, please disable the ADS Blocker component.
Thanks for understanding!

Expert-Grup is asking you: What's your opinion about the measures that have been taken by Govern in order to manage the economic and social effects of COVID-19 pandemic (choose a maximum of 3)?

×

<

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: