Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” continuă serie de videoconferințe dedicate crizei COVID-19 și vă invită să urmăriți online evenimentul „Criza COVID-19: Cum ieșim din criză și de unde găsim bani? Prioritățile investiționale și sursele de finanțare ale acestora”. Transmisiunea va avea loc pe data de 4 iunie 2020, cu începere de la ora 11:00 și va fi difuzată în regim live pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/expertgrup.org/ și pe site-ul www.expert-grup.orgAgenda evenimentului poate fi accesată mai jos.

În cadrul conferinței, Expert-Grup va prezenta viziunea organizației privind prioritățile investiționale ale Moldovei pentru relansarea economiei (documentul poate fi accesat aici) și își propune să faciliteze un schimb de opinii vizavi de efectul programelor investiționale în Republica Moldova și a măsurilor necesare ce ar putea fi întreprinse de către autorități pentru maximizarea impactului acestora și relansarea mai eficientă a economiei naționale după criza COVID-19. 

Vă invităm să ne urmăți online și să acordați întrebări vorbitorilor pe pagina de Facebook Expert-Grup.

Agenda evenimentului

The Independent Think-Tank „Expert-Grup” in partnership with the Centre for European Policy Studies (CEPS) from Brussels launch a new competition inviting young (under 30 years) citizens of Georgia, Moldova and Ukraine to submit essays of up to 3,000 words in English on any topic relevant to the Association Agreements & DCFTAs of their countries with the EU.

The essays should be of good analytical and linguistic quality, and preferably choose a theme where the author is able to demonstrate knowledge in some depth through studies, research or professional experience. The essays should have an interesting argument or proposition to make.

The winning prizes will be published at www.3dcftas.eu. Up to four prizes of €500 will be awarded. Submissions should be made by 31 September 2020 to  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

In recent competitions the participants have ranged from high school students of 13 to 16 years, to post-doctoral professionals of 29 years. Younger participants should be encouraged by the policy of the jury not to expect exactly the same standard between the youngest and oldest. participants. The jury applies a weighting factor according to age.

For background information, please consult the results of the previous rounds of the competition:

Winners of 4th round and their essay (December 2019)
Winners of 3rd round and their essay (October 2018)
Winners of 2nd round and their essay (December 2017)
Winners of 1st round and their essay (May 2017)

The competition is organised within the project "Understanding the Association Agreements and the Deep and Comprehensive Free Trade Areas (DCFTAs) between the EU and Ukraine, Moldova and Georgia" carried out with the financial support of the Swedish International Development Cooperation Agency (Sida). The project is coordinated by the Centre for European Policy Studies (CEPS) and implemented in partnership with the Institute for Economic Research and Policy Consulting (IER) in Kiev, the Reformatics Policy Consulting Center in Tbilisi and the Expert-Grup Think-Tank in Chișinău.

For further questions please feel free to call us on +373 22 92 99 94 or at   This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Contact person: Natalia Chitii.

Recommended readings:


sweden logotype romania jp 5829119 Financed by Sweden

Opinie privind prioritățile investiționale și măsurile necesare ce ar putea fi întreprinse de autorități pentru relansarea mai eficientă a economiei naționale după criza COVID-19.

Majoritatea organismelor internaționale și cercetătorilor în domeniu au o certitudine comună că această criză va depăși criza precedentă din 2008 și ar putea fi una din cele mai mari în ultimii 50 de ani. FMI a prognozat pentru Moldova o scădere de 3% a PIB pentru 2020. Dar acest scenariu este optimistic. BERD prognozează o scădere de 4%, GET – 6.3%, iar președintele Dodon a anunțat o scădere de 6-7%. Pentru luna martie BNS a raportat o scădere a producției industriale cu 10.5% față de martie anul 2019 și 8% față de luna februarie. Transportul de mărfuri a scăzut cu 15% în martie comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. În aceste condiții nu este exclusă atingerea unei cote de scădere a PIB între -5% și -10% pentru 2020.

Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova până la criză indicau o stabilitate financiară bună, acesta fiind un avantaj ce ar putea fi utilizat pentru relansarea economică. Dar această fereastră de oportunitate pentru Moldova este de scurtă durată și luarea unor măsuri greșite poate epuiza rapid aceste rezerve de reziliență și să arunce țara în stagnare economică de durată.

Guvernul este conștient de necesitatea susținerii economiei prin investiții și intenționează să contracteze împrumuri externe pentru a face învestiții în infrastructură. Cu siguranță, un program de investiții publice poate fi un instrument potrivit pentru a contracara efectele crizei. Însă observăm că optica Guvernului vis-a-vis de investițiile publice este limitată la infrastructura de transport. În acest scop s-a intenționat contractarea a 200 milioane de EUR de la Guvernul Federației Ruse care a eșuat și de asemenea sunt puse în discuție atragerea resurselor prin plasarea de eurobonduri în valoare de 500 milioane de EUR. Pe lângă faptul că Moldova valorifică anevoios resursele deja disponibile de la Consiliul Europei, Banca Mondială și EBRD pentru modernizarea drumurilor, Guvernul ar trebui să ia în considerație o abordare mai strategică asupra conceptului de investiții, în vederea sporirii competitivității țării și asigurarea unei rate de rentabilitate a proiectelor investiționale, capabile să genereze valoare adăugată suplimentară în economie pentru a asigura achitarea resurselor creditare noi atrase și a dobânzilor aferente și evitarea condamnării Moldovei la utilizarea surselor actuale scunde de venituri pentru deservirea acestor datorii. În acest scop este necesar de analizat efectele crizei, practicile bune la nivel internațional și de prioritizat corect proiectele investiționale.

În condițiile de criză Covid-19, Moldova se va confrunta cu scăderea influxului de valută din ambele surse importante: remitențele și export. În criza din 2008, remitențele au suferit o scădere de 29%, iar exporturile cu 19,6% (2009 vs 2008). Distanțarea socială și limitarea circulației internaționale va amplifica efectul negativ asupra surselor date de valută. Unul din obiectivele cheie ale programelor de investiții este ca să stimuleze proiecte ce duc la compensarea pierderilor în influxul de valută. Menținerea ofertei de valută la un nivel suficient este critic pentru stabilitatea economică, asigurarea importurilor necesare economiei naționale și menținerea inflației într-un coridor acceptabil.

Investițiile străine în Moldova vor stagna. Importanța investițiilor străine pentru Moldova este multiplă. Crearea locurilor de muncă este obiectivul numărul unu la atragerea investitorilor de către Guvern. Chiar dacă investițiile străine directe pe departe nu sunt cea mai importantă sursă de valută, totuși prin investiții străine oferta pe piața valutară este suplinită cu volume notabile de valută. Nu în ultimul rând companiile străine aduc know-how atât tehnologic cât și organizațional, stimulează apariția și dezvoltarea de IMM-uri locale care servesc ca furnizori de servicii și materiale auxiliare și respectiv multiplicator al locurilor noi de muncă și creare de valoare adăugată. Astfel investițiile străine reprezintă și un catalizator pentru afacerile locale. Moldova nu poate miza pe o abundență de investitori în timpul apropiat, dar trebuie să fie gata pentru a face oferte pentru companiile investitoare care-și revizuiesc modelul și geografia de operare în rezultatul crizei. Ministerul Economiei ar trebui să monitorizeze schimbările la nivel internațional a priorităților investiționale și să adapteze oferta la noile cerințe. Indiscutabil sectorul tehnologiilor Informaționale, și domeniile conexe vor rămâne în topul expansiunii investiționale la nivel internațional. Sectorul medicinal și biomedicina de asemenea va continua ascensiunea în preferințele investiționale.

ÎMM reprezintă unul din focusul cheie în practica internațională pentru relansarea economică după criză. În condițiile particulare de circulare restricționată ale crizei Covid-19 și încetinirii investițiilor străine la nivel internațional, ÎMM-urile joacă rolul cheie în redresarea economică. Sectorul ÎMM este cel mai vulnerabil, dar și cel care reacționează cel mai rapid la stimulente economice dacă sunt create condițiile potrivite. OECD, UE și organizațiile internaționale de consultanță sugerează ca guvernele să aibă un pachet robust de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, de susținere a înființării afacerilor noi, în mod particular a celor inovative pentru a asigura crearea de locuri de muncă noi, adaptarea rapidă a economiei la noile condiții și a beneficia de oportunitățile noi create de criză la nivel internațional.

Investițiile în educație, cercetare și dezvoltare sunt importante pentru adaptarea la noile cerințe ale pieței mondiale. Cercetarea și inovația, infrastructura în educație, inclusiv educația de reprofilare, a devenit un subiect important în discuția despre valorificarea schimbărilor rezultate în urma crizei Covid-19. Inovația devine vârf de lance în asigurarea adaptabilității la schimbările tot mai frecvente în economiile lumii, dar și la schimbările obiective din societate, cele de mediu și climă. Cercetarea și inovația a devenit un element indispensabil pentru creșterea sustenabilă a unei societăți.

Investițiile și stimularea investițiilor din partea statului este elementul cheie în relansarea economiilor post-criză. Statele lumii au alocat resurse fără precedent pentru combaterea efectelor crizei economice provocate de Covid-19. În majoritatea cazurilor acestea depășesc valoarea de 10% din PIB. Statele membre UE au alocat în martie resurse în valoare de circa 10% PIB, iar în aprilie suportul de stat se estimează deja la circa 16% din PIB al UE. Moldova trebuie să asigure un suport robust sectorului economic, dar datorită fragilității economice, lipsei unor componente ale unei economii moderne precum piața de capital și calitatea slabă a guvernanței, măsurile trebuie să fie atent selectate Care sunt criteriile cheie pentru deciziile investiționale, care sunt precondițiile necesare și măsurile regulatorii importante pentru a maximiza efectul pozitiv al resurselor direcționate în investiții?

Criterii pentru maximizarea efectului programelor investiționale în Moldova și evitarea unei stagnări

Resursele creditare atrase de către guvern trebuie să fie utilizate exclusiv pentru stimularea sectoarelor producătoare de valoare adăugată și îmbunătățirea securității economice a Moldovei, imediat după soluționarea problemelor sociale stringente. Utilizarea resurselor creditare pentru infrastructură ce nu contribuie consistent la crearea valorii adăugate trebuie să fie evitate. Proiectele investiționale trebuie să aibă un plan de recuperare a investițiilor din contul rezultatelor financiare și economice directe generate de proiectul investițional finanțat.

Programele de suport investițional trebuie să fie focusate preponderent în sectoarele exportatoare și substituire a importurilor pentru a îmbunătăți echilibrul valutar și compensa pierderile. Utilizarea resurselor financiare pentru finanțarea creării valorii adăugate orientate spre export, pentru a menține echilibrul valutar și utilizate pentru substituirea importurilor ceea ce ar duce la diminuarea necesității de valută pentru importuri.

În domeniul infrastructurii Guvernul trebuie să fie focusat pe proiectele care asigură un suport direct multiplicator sectorului real al economiei și respectiv contribuie la amplificarea valorii adăugate create în economie, cum ar fi spre exemplu centre de certificare care lipsesc pe teritoriul Moldovei și nu permit exportul anumitor produse, centre de stocare și păstrare, prelucrare primară și ambalare a producției agricole destinată consumului intern sau exportului. O componentă importantă este ca să fie susținute afacerile de prelucrare și stocare locală și procesare în loturi mici, care contribuie la dezvoltarea zonelor rurale, asigură o reziliență sporită a întregului sector și crearea locurilor de muncă în zona rurală, care este cea mai vulnerabilă în perioade de criză.

Proiecte de infrastructură care nu generează direct valoare adăugată sau nu contribuie consistent la amplificarea creării valorii adăugate trebuie să fie evitate. Astfel programe extensive de construire a drumurilor nu sunt binevenite, în special că planul de dezvoltare a arterelor cheie este necesar de revizuit. 2 din 3 artere de transport internațional indicate în anexele acordului de asociere cu UE trec prin Transnistria, astfel făcând aceste investiții aproape inutile din perspectiva transportului internațional. Perioada de criză trebuie utilizată pentru a renegocia aceste anexe și a trasa artere ce înconjoară Transnistria, de asemenea este necesar de efectuat analize privind cererea reală de transport internațional, direcțiile traficului marfar și de pasageri și de ajustat planurile de construcție cu aceste artere. Și doar după efectuarea corecțiilor de rigoare în planurile strategice și proiectele de construcție a drumurilor și recuperarea economică să fie inițiate proiecte de avengură noi la construcția drumurilor. La momentul actual este suficientă continuarea proiectelor inițiate și valorificarea resurselor puse la dispoziție de Consiliul Europei, BERD, BEI și alte organisme internaționale partenere ale Moldovei. O singură direcție ar necesita atenție sporită - sunt certe aglomerațiile la frontiera cu România și un flux masiv de transport internațional spre nord-vestul țării. Un pod suplimentar cu vamă modernă la Ungheni ar ajuta la fluidizarea exportului, dar și la scurtarea drumului de înconjor pentru toți agenții economici exportatori din Moldova, crescând eficiența acestora. Construcția unui pod suplimentar în Chișinău peste râul Bâc, cât și modernizarea nodurilor de transport la intrarea și ieșirea de pe podurile existente ar eficientiza semnificativ transportul în orașul Chișinău de pe ambele maluri ale Bâcului. Astfel de proiecte sunt complicat de realizat doar de autoritatea publică locală, iar importanța lor depășește necesitățile locale. Aceasta inițiative ar putea fi unicele care ar merita să fie incluse în lista investițiilor prioritare noi la etapa post criză.

Programe de susținere a micului business, start-up-urilor și afacerilor de familie sunt imperative pentru a rezolva 2 probleme: crearea locurilor de muncă și asigurarea creșterii economice și compensării reducerii activității economice generate de criză. IMM-urile sunt cele mai flexibile în reajustarea la noile cerințe ale pieței, dar necesită suportul statului în particular la accesarea resurselor financiare ieftine. Un accent deosebit trebuie să fie acordat stimulării afacerilor în zonele rurale pentru a reduce din vulnerabilitățile acestor zone și a sectorului inovațional care aduc ajustare la noile realități și pot genera produse cu scalabilitate înaltă atât la nivel național cât și pe piața globală.

În același timp pentru ca sectorul IMM-urilor să fie cu adevărat agil și să susțină relansarea economică este necesar ca guvernul să simplifice semnificativ cadrul normativ aferent fiscalității, codului muncii, documentației permisive. Pentru microîntreprinderi, întreprinderi de familie și întreprinderi mici este necesar ca să fie aplicate cadru legislativ separat simplificat. Codul fiscal și Codul muncii trebuie să conțină capitole separate dedicate exclusiv acestui sector, iar prevederile trebuie să fie minime pentru activitatea acestor organizații, în mod particular în ceea ce privește documentația, raportarea și birocrația aferentă. Un alt aspect regulator de blocare critic sunt aplicarea amenzilor în mărimi ce nu depind de dimensiunea întreprinderii și prejudiciul cauzat statului. Toate amenzile trebuie să fie ajustate și corelate direct cu prejudiciul creat statului.

Statul trebuie să investească în infrastructura sistemului educațional și cercetare, după cum și în educație atât pentru a pregăti noua generație adaptată la noile cerințe în economie, dar și pentru a reprofila lucrătorii care și-au pierdut sursele de existență și ai integra mai rapid în noile realități economice. Infrastructura de educație și cercetare după cum și perfecționarea sistemul educațional este critic pentru asigurarea creșterii durabile post-criză. Guvernul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a crea veriga lipsă între sectorul cercetărilor și produsele comerciale. Soluționarea problemei date va contribui la generarea valorii adăugate în baza cercetărilor din Republica Moldova. Sectorul cercetărilor are cel mai mare potențial în privința creării de produse scalabile și generare a valorii adăugate înalte. Valorificarea a doar câteva nișe înguste în care Moldova are avantaje comparative ar putea amplifica creșterea economică a țării.

Specificul pandemiei cât și creșterea eficienței de operare a sectorului real creează presiuni suplimentare pentru eficientizarea serviciilor publice, minimizare contactului cu publicul, eliminarea activităților nenecesare și automatizarea acestora. Proiectul de Modernizare a Serviciilor Guvernamentale in Republica Moldova implementat de Banca Mondială din 2017 trebuie să fie susținut pe deplin, iar resursele alocate de Banca Mondială în valoare de 20 de milioane dolari să fie utilizate cât mai eficient posibil. Programul dat trebuie să fie implementat cu consultarea și luarea în considerare a deficiențelor pe care le întâmpină cetățenii și agenții economici în relațiile sale cu instituțiile statului. Trebuie să fie implementate tehnici de eficiență moderne cum ar fi One minute file retrieval, astfel încât orice informație și certificat în baza informației existente în registre necesară cetățeanului să fie posibil de obținut într-un minut, fie electronic, fie la ghișeu, eliminarea completă a utilizării cetățeanului și agentului economic în calitate de ”curier” între instituțiile statului.

Nu în ultimul rând este critic să fie menținute și efectuate investiții în securitatea economiei naționale, în mod special, a infrastructurii care sporește independența și reziliența energetică a Moldovei. Astfel este important ca proiectul de  conectare a Chișinăului cu Vulcănești și Isaccea să fie dezvoltat în continuarea și în același timp să fie inițiată construcția liniilor electrice Bălți-Suceava și respectiv conectarea cu inelul de 400 kV construit în România. Aceste 2 proiecte vor asigura conexiunea cu piața energetică europeană, furnizarea de energie electrică fiind mai importantă decât asigurarea cu gaze naturale, dar care la fel trebuie să fie pe prima pagină a agendei Guvernului.

În concluzie, Guvernul trebuie să pregătească un program amplu de măsuri de susținere a investițiilor locale și internaționale și să efectueze direct investiții în sistemele cu adevărat critice pentru crearea valorii adăugate în economie și să accelereze reformele de simplificarea a procedurilor instituțiilor de stat și de digitalizare a acestora pentru a asigura o creștere durabilă și a evita stagnarea și majorarea decalajului față de țările în ascensiune din regiune. Toate aceste programe și optimizări de politici trebuie să fie efectuate cu consultări largi a societății: agenți economici, experți, societatea civilă, cetățeni. Aceste programe nu trebuie să conțină doar linii directive, ci activități concrete, cuantificate în timp și în valoare bănească.

Concluzii

Guvernul Moldovei la elaborarea planului investițional este bine să se ghideze de următoarele priorități de dezvoltare:

1. Programe de susținere a exportatorilor și a proiectelor de substituire a importurilor, în mod particular prin valorificarea materiei prime locale.
2. Efectuarea investițiilor în infrastructura care direct susține exporturile (centre de certificare, stocare și procesare în loturi mici la nivel de comune și grupe de comune).
3. Programe de susținere a start-up-urilor și afacerilor de familie. Micul business este cel mai adaptiv la noile realități. Un accent separat trebuie să fie făcut pe sectorul inovațional și produsele inovaționale ușor scalabile, care pot crește rapid valoarea adăugată și penetra pe piețe noi.
4. O atenție deosebită trebuie să fie atrasă sistemului educațional, flexibilizării și alinierii la noile cerințe de calificări pentru economie, introducerii de mecanisme de recalificare accesibile pentru masele largi ale forței de muncă.
5. Eficientizarea serviciilor publice, aducerea serviciilor publice la nivel de comună, eliminarea etapelor și cerințelor inutile și digitalizarea sunt precondiții necesare atât în contextul pandemic cât și pentru a asigura un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor și creșterea productivității forței de muncă. Guvernul trebuie să înțeleagă că orele și timpul utilizat de contribuabili la ghișeele instituțiilor publice, călătoriile la ghișeele instituțiilor publice este efort consumat care nu aduce valoare adăugată în țară. De fapt statul face risipă de resursele umane din cadrul societății.
6. Un capitol separat trebuie să fie alocat investițiilor în securitatea economiei naționale, în mod particular securitatea energetică. Astfel trebuie să fie accelerate investițiile inițiate în construcția liniei Chișinău-Vulcănești-Isaccea și inițiate construcția de linii Bălți-Suceava și conectarea la inelul de 400 kV al României cu acces direct la piața europeană de energie electrică.
7. Guvernul trebuie să asigure o evaluare constantă a schimbărilor în mediul investițional internațional și să asigure o ofertă de țară adaptată noilor realități orientată către investitorii în căutare de noi jurisdicții de relocare a producției, furnizori de produse și servicii.
8. În domeniul infrastructurii transportului Guvernul trebuie să se focuseze pe valorificarea resurselor deja alocate de partenerii internaționali și realizarea proiectelor inițiate. Din proiecte noi pe acest sector Guvernul trebuie să se focuseze exclusiv pe inițiative unde traficul reprezintă o problemă și capacitățile existente sunt insuficiente. În astfel de proiecte se înscrie un pod și post vamal la Ungheni pentru fluidizarea traficului și exportului de mărfuri spre UE. Această inițiativă ar scurta și parcursul transportului auto pe ruta Chișinău – Iași. Un pod suplimentar peste Bâc în Chișinău și modernizarea nodurilor de distribuție la cele existente de asemenea ar duce la creșterea eficienței și fluidizarea transportului în centrul economic al Moldovei.

Descarcă comentariul

Cu prilejul Zilei Europei, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu ambasadele statelor membre UE acreditate în Republica Moldova și ambasadele țărilor Parteneriatului Estic organizează pe parcursul lunii mai o serie de evenimente educaționale, culturale și interactive. În premieră, Ziua Europei este marcată în Republica Moldova timp de o lună la TV, Radio, online.

Prin această inițiativă, Uniunea Europeană rămâne aproape de cetățeni și le aduce direct acasă o serie de evenimente online care marchează valorile europene, în pofida perioadei pline de provocări. 

Programul include evenimente online, inclusiv activități educaționale pentru copii, tineri și alte categorii de public, care își propun să informeze despre cooperarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova și să ofere tuturor posibilitatea de a se bucura de diverse evenimente creative de-a lungul lunii mai.

Pe data de 9 mai, când Uniunea Europeană a marcat 70 de ani de la Declarația Schuman, organizatorii au pregătit pentru public un concert unic, susținut de Moldovan National Youth Orchestra și La La Play Voices, cu participarea a 200 de muzicieni din Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Tradiționalul Festival de Film și Cultură Europeană este nelipsit și în acest an și va avea loc la TV și online, în perioada 10 – 17 mai. În cadrul festivalului, vor fi difuzate filme artistice și documentare de valoare unică și concerte susținute de cântăreți de renume din întreaga Europă.

„Ziua Europei marchează valorile care au stat la bazele formării Uniunii Europene și care, timp de 70 de ani de la Declarația Schuman, au guvernat, prin solidarizare și unitate, statele membre. Aceste valori ne permit să trăim împreună, să devenim și mai puternici și mai uniți, contrar diferențelor de limbă, cultură, religie și obiceiuri. Solidaritatea este pilonul pe care se bazează funcționarea Uniunii Europene, fiind aplicată, în mod special, și în relația cu Republica Moldova. Pandemia de Coronavirus cred că a demonstrat mai mult ca niciodată că doar prin solidarizare, putem să facem față oricărei provocări și să devenim și mai puternici”, declară Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

La 70 de ani de la semnarea Declarației Schuman, Europa inspiră, mai mult ca niciodată, să fim solidari responsabili și inovatori.

Fiți parte a evenimentelor creative organizate cu prilejul Zilei Europei! Agenda activităților poate fi găsită pe www.eu4moldova.md.

Pentru informații adiționale, vă rugăm să contactați proiectul „Vizibilitatea și asistența UE în Republica Moldova 2020”:

Accesează agenda evenimentelor

Contextul

La aproape 2 luni de la declararea stării de urgență situația mai multor actori economici continuă să degradeze. De rând cu agenții economici, a căror activitate obișnuită are de suferit din cauza distanțării sociale, sunt afectate și veniturile mai multor categorii de populație. Într-o anumită măsură toată populația este afectată, dar atenția este atrasă în special de cei care pe lângă plățile periodice pentru trai, utilități și chirii mai au de achitat rate la bancă sau organizațiile de creditare nebancară (OCN). Fără intervenții decisive situația financiară a acestora poate degenera și extinde lanțul de îndatorare către alți operatori (prestatori de utilități, instituții financiare, etc.). Prin urmare, această situație cere intervenții rapide pentru a evita creșterea ”bulgărelui crizei” și necesitatea unor intervenții ulterioare mult mai costisitoare.

Creșterea venitului disponibil din ultimii ani, accesul facil la creditele de consum și politicile de stimulare creditelor imobiliare au determinat o interacțiune mult mai mare a populației cu sistemul financiar. Îndatorarea și ”rata la bancă” au devenit o obișnuință, fie că e vorba de credite bancare sau împrumuturi nebancare. Datele statistice ne vorbesc despre o extindere semnificativă a creditelor către persoanele fizice în ultimii 3 ani, de la circa 10 mlrd. MDL în 2016 la aproximativ 20 mlrd. MDL în 2019. Totuși, același ritm de creștere nu este caracteristic și nivelului de educație financiară. Multe persoane continuă să aibă o înțelegere redusă a conceptelor și produselor financiare, inclusiv a modului în care reducerea bruscă a veniturilor le poate afecta stabilitatea financiară individuală sau familială.

În contextul crizei Covid-19, Comisia Națională a Pieței Financiare a recomandat OCN-urilor să micșoreze dobânzile efective la împrumuturi precum și posibilitatea aplicării unor înlesniri la plata ratelor lunare. Acest fapt ar urma să scadă nivelul ratelor lunare la împrumuturile nebancare și respectiv presiunea financiară asupra persoanelor afectate. De asemenea, în spațiul public au fost lansate inițiative care propun amânarea plăților persoanelor fizice către OCN-uri cu până la 6 luni. Totuși, această criză are efecte deosebite decât cele pe care le cunoaștem până acum, or susținerea doar a unui actor din lanțul ”creditori – OCN – clienți persoane fizice” (în detrimentul celorlalți) rezolvă doar o parte a problemei și chiar generează altele.

Miezul problemei

Inițiativele menționate par firești în contextul în care situația poate deveni mult mai gravă în perioada următoare dar nu soluționează 2 probleme fundamentale – (i) lichiditatea OCN și (ii) identificarea persoanelor afectate.

i. Lichiditatea OCN - caracteristica generală a instituțiile financiare non-bancare este că nu au acces la instrumentele de lichiditate urgentă oferite de banca centrală. Practic o reducere semnificativă în nivelul încasărilor se transpune într-o capacitate mai redusă a OCN de ași onora obligațiile contractuale către creditori, transmițând acest efect de neplată către bănci, agenți economici și alți operatori (creșterea lanțului de îndatorare);

ii. Identificarea persoanelor care cu adevărat au suferit de COVID-19  - aceste lucru pare o nebuloasă în contextul în care o bună parte din deținătorii de împrumuturi nebancare sunt persoane cu venituri informale care nu pot efectiv dovedi o reducere drastică a veniturilor. Mai mult ca atât, chiar și fără criza actuală există suficiente persoane care și așa întâmpinau greutăți în ași achita ratele iar o delimitare a crizei Covid-19 de alte perioade este destul de complicată.

În consecință, chiar dacă unele OCN ar vrea să amâne anumite plăți, acestea efectiv nu pot din cauza modelului de business pe care îl au și imposibilitatea identificării exacte a persoanelor pentru care să facă acest lucru.

Ce s-ar putea de făcut

Soluția pentru persoanele care și-au pierdut veniturile urmare crizei Covid-19 și nu își pot achita ratele la împrumuturi trebuie să fie parte dintr-un cadru mult mai extins. Odată ce Guvernul își pune ca scop susținerea generalizată a economiei, suportul pentru gospodăriile casnice nu trebuie să vină în detrimentul altor actori economici. În același timp, schemele de ajutorare a populație trebuie să fie în măsură să acopere toate categoriile care a căror venituri au de suferit, respectiv nu doar cei cu împrumuturi nebancare dar și cei cu credite bancare, nu doar cei cu rate lunare, dar și cei cu plăți precum chirii sau alte plăți de ordin periodic, etc.

Criza Covid-19 are canale de transmisie total diferite de ceea ce cunoșteam până acum. Dacă, de obicei, sectorul bancar era un element al problemei, de această dată băncile pot fi și trebuie văzute ca parte a soluției. Prin urmare, conceptul de susținere a persoanelor fizice care întâmpină dificultăți în achitarea ratelor lunare are la bază dezvoltarea procedurii de refinanțare a împrumuturilor nebancare de către bănci în baza unor garanții emise de guvern. Pe lângă aceasta, diferite alte acțiuni trebuie realizate pentru ca conceptul să dea într-adevăr rezultatele scontate. Conceptual, mecanismul prevede următorii pași și este prezentat în figura 1:

1. Determinarea grupului de ”persoane financiar vulnerabile urmare crizei Covid-19” – aceasta pare a fi cea mai provocatoare etapă ținând cont de canalele de transmisie a crizei și de specificul economiei naționale. Dacă criteriile de definire a ceea ce ar însemna o ”persoană financiar vulnerabilă” par a fi clare (ex. reducerea veniturilor sub un anumit prag și imposibilitatea realizării unor plăți), atunci evaluarea efectivă a veniturilor obișnuite de până la criză și nivelul de afectare pune mai multe probleme. O bună parte din gospodăriile casnice au venituri informale fapt ce adaugă o doză de subiectivism procesului menționat. Totuși cu implicarea mai multor instituții și utilizarea instrumentelor indirecte de evaluarea a veniturilor se poate ajunge la o definitivare a acestui grup.

2. Dezvoltarea procedurii de refinanțarerefinanțarea creditelor/împrumuturilor de la alte instituții financiare a devenit o practică utilizată în ultimii ani. Chiar și așa, adesea procedura nu este cunoscută de clienți sau închiderea unui credit înainte de termen prevede penalități suplimentare care fac dezavantajos procedeul. În situația actuală, instituțiile statului trebuie să intervină pentru eliminarea acestor bariere. Ulterior, cei afectați de criză vor putea să-și reducă semnificativ ratele lunare prin refinanțarea creditelor existente la dobânzi mult mai bune existente deja pe piață.

3. Emiterea de garanții guvernamentaleaici este vorba de același principiu ca și în cazul programului de stat ”Prima casă”. În scopul accelerării procedurii de refinanțare a unor credite/împrumuturi, guvernul va emite garanții de stat acelor bănci care vor cumpăra aceste împrumuturi. Evident este vorba doar de portofoliul persoanelor financiar vulnerabile urmare crizei Covid-19 determinate conform pct.1, a căror plăți vor putea fi reluate în măsură deplină după ameliorarea situației. De cealaltă parte, acei debitori care întâmpină probleme de plată independent de criză nu ar trebui să fie eligibili pentru acest program.  

4. Asigurarea nivelului optim de lichiditate pentru băncichiar dacă la moment băncile au suficiente lichidități, în contextul unui flux de credite din sectorul nebancar, poziția de lichiditate bancară se poate modifica. Astfel, BNM trebuie să monitorizeze evoluțiile și să asigure un nivel de lichiditate suficient de mare pentru ca băncile să ofere dobânzi minime posibile. Practic pentru creditele garantare de guvern dobânzile efective nu ar trebui să le depășească pe cele din programul ”Prima Casă”, care la moment sunt în jurul a 7%. Mai mult ca atât, conjunctura financiară demonstrează că pot fi practicate dobânzi mult mai mici chiar. Drept rezultat, în unele cazuri cu siguranță ratele lunare plătite de populație s-ar reduce considerabil micșorând presiunea financiară asupra familiei (aceasta în condițiile în care în piață se practică dobânzi efective la creditele de consum de peste 20% și chiar și 50% în unele cazuri).

În cele din urmă pe lângă mecanismul de refinanțare a împrumuturilor de consum de către bănci, alte măsuri pot fi întreprinse chiar pe dimensiunea organizațiilor de creditare nebancară. Astfel, pentru acele OCN care totuși vor să vină cu măsuri de amânare a plăților dar nu au suficiente lichidități pentru a-și onora obligațiunile către creditori pot fi, și trebuie susținute pe dimensiunea fiscală. Aici este vorba de amânarea unor plăți față de bugetul de stat cum ar fi impozitele pe salariu, impozitul pe venit sau alte taxe obligatorii. 

Figura 1. Mecanismul de susținere a persoanelor cu împrumuturi de consum 

schema

Descarcă publicația

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru selectarea unei companii sau a unei persoane fizice care să presteze servicii de traducere scrisă din limba română în rusă și din rusă în română.

Domeniu și terminologie utilizată: economic, social, politici publice.

Pentru familiarizare cu terminologia, ofertanții sunt încurajați să acceseze site-ul expert-grup.org pentru a lua cunoștință cu activitatea Expert-Grup și specificul materialelor publicate. 

Perioada: mai– decembrie 2020. Persoanele selectate vor efectua traduceri la solicitare, în funcție de activitățile și proiectele desfășurate de către Expert-Grup.

Cerințe minime înaintate ofertanților:

  • Cel puțin 3 ani de experiență progresivă cu traducerea documentelor similare din română în rusă la nivel de guvern și organizații internaționale;
  • Familiarizarea și înțelegerea terminologiei legale și macroeconomice (experiență anterioară cu asemenea traduceri);
  • Disponibilitatea de a efectua traduceri în perioade restrânse de timp.

Oferta va include:

  • CV-ul cu indicarea a două contacte de referință;
  • Mostre de lucrări anterioare realizate de candidat (link-uri sau documente);
  • Certificatul de înregistrare sau licența (în cazul persoanelor juridice);
  • Oferta financiară în MDL impozabili. Se va indica prețul pentru 1 pagină de traducere pentru  fiecare limbă. 1 pagină = 1 800 semne fără spații. Prețul va include toate impozitele care urmează a fi reținute (impozitul pe venit, plățile pentru asigurarea medicală, fondul de pensii).

Vă rugăm să completați oferta financiară conform modelului de mai jos:

Limba de lucru: Română - Rusă 

  • Preț pentru 1 pagină în regim normal;
  • Preț pentru 1 pagină în regim de urgență;
  • Nr. pagini standard ce pot fi traduse într-o zi.

Limba de lucru: Rusă - Română

  • Preț pentru 1 pagină în regim normal;
  • Preț pentru 1 pagină în regim de urgență;
  • Nr. pagini standard ce pot fi traduse într-o zi.

Criterii de evaluare a ofertelor:

Dosarele depuse vor fi evaluate de către comisia de selectare după următoarele criterii:

  • Experiența candidaților cu traduceri de complexitate similară;
  • Oferta financiară.

Ofertele pot fi depuse la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  până la data de 15 mai 2020.

Persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco, Tel: (tel. 79 033 684).

Acest ghid face parte dintr-un proces mai amplu de educație financiară derulat în Republica Moldova. Prezentul ghid oferă informații utile consumatorului privind utilizarea serviciilor și produselor bancare și asupra principiilor ce guvernează piața bancară. 

Ghidul se adresează potențialilor consumatori de servicii financiar-bancare dornici să învețe să își gestioneze atât veniturile cât și cheltuielile, să facă achiziții și să se informeze asupra măsurilor de protecție în folosirea produselor și serviciilor bancare.

Descarcă ghidul


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Elaborarea ghidului a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

In 2019, the world economy showed signs of cooling down, accompanied by economic or geopolitical tensions among the largest global players. This had implications for the trade performance of Moldova, which will deepen further in 2020 amid declared pandemic. Meanwhile, exports to the EU have registered an upward trend for practically the whole period after signing the DCFTA, although in 2019 there was a slight decrease. However, a more detailed analysis of this dynamic indicates a number of both objective and subjective reasons underlying this evolution. On the other hand, there has not been the feared ‘invasion’ of European products on the Moldovan market. 

Both the export and the import of goods reached historical maximums in 2019. Despite the existing challenges, starting with 2015, exports of the Republic of Moldova registered a positive dynamic, in 2019 reaching a historical maximum of 2.8 billion USD, however, registering a mediocre growth of only 2.7% compared to 2018. This evolution was possible largely due to exports to the EU, although in 2019 they registered a slight reduction. Similarly, imports registered a positive evolution, reaching a value of 5.8 billion USD, which is only 1.4% more than in 2018. So, given developments have led to the accumulation in 2019 of a trade deficit worth of 3.1 billion USD, being practically at the same level as in 2018. On the other hand, the degree of coverage of imports by exports improved slightly, registering 47.6% in 2019, compared to 47.0% in 2018. 

After the increases recorded in previous years, in 2019 exports to the EU declined slightly. Thus, Moldovan exports to the EU have increased from 2015 to 2018, and in 2019 yielded slightly (-1.7% compared to 2018), amounting to 1.8 billion USD, continuing to dominate, with a share of 65.9%, in total exports (68.8 % in 2018).

Despite the slight increase in exports to CIS, this evolution has to be interpreted with caution. In 2019, the CIS countries remained present at the same level in the country's total exports, with a share of only 15.7 % (in 201 8 - 15.4%), which corresponds to a value of 435 million USD (4.6 % more than in 2018). This was largely possible due to exports to the Russian Federation (14.3 % more than in 2018), because of increased exports of medicines (which are in fact re-exports) and to a lesser extent due to exports of fruits and fruit juices.

The massive increase in exports to Turkey offset declines to other destinations. In 2019, exports to other countries of the world (other than EU and CIS) were worth about 514 million USD (+20% compared to 2018), thus rising to a share of 18.5% in total exports (in 2018 - 15.8 %), exceeding the share of the CIS 3 countries. This dramatic evolution can be attributed to a 1.6 times increase in exports to Turkey, as a result of increased exports of sunflower seeds and maize (products for which preferential export tariff quotas are provided for under the Free Trade Agreement with Turkey), but also to Switzerland (+ 42% more than in 2018) as a result of cereals deliveries (although they are intermediary transactions).

Exports to the European Union

Exports of agri-food products were influenced by circumstances on the EU market. In the first years after signing the DCFTA, exports of agri-food products were influenced by the improvement of trade regimes, which determined the increase for some of them (cereals, wines, fruits). Subsequently (in 2018-2019), the decrease in exports was determined either by the oversaturation of the EU market (in case of nuts) or by the reduction of prices (in case of cereals and oilseeds), leading to reorientation to other markets (e.g. Turkey). Thus, exports of agri-food products to the EU amounted to 592 million USD in 2019 (6.7% less than in 2018). Even so, in 2019 they included about 48.9% of the country's total agri-food exports (54.4% in 2018).

Exports of non-agricultural products showed a positive trend. Exports of non-agricultural products strengthened in the structure of total exports to the EU (reaching about 67.6% of total exports to the EU in 2019) and registering a value of 1.24 billion USD (0.9% more than in 2018). Although, trade conditions (before and after signing the DCFTA) have not changed, this progress was due to demand on the EU market, particularly for products of the outsourcing industries. 

Excessive concentration is characteristic for exports to the EU. In general, exports to the EU are characterized by an excessive concentration in terms of diversity of the exported products (over 70% of exports are composed only by 7 categories: electrical circuits, textiles, oilseeds, upholsteries, cereals, nuts and wine). Most of these exports 4 were produced under the inward processing procedure (as ordered by foreign companies, and with the use of his raw materials), which implies a rather small added value.

The same concentration is valid in geographical terms. Thus, despite the progressive integration of Moldovan exports in the European trading system with increasing exports to this market, there has still been a high concentration in geographical terms, with about 70% of total exports to EU are directed to only 4 member countries (Romania, Italy, Germany and Poland). In fact, during the entire period after signing the DCFTA, export weights between countries did not change a lot. Romania remaining the main partner with a weight varying from year to year around 40% (38% in 2019). However, a special case is the UK, where exports have decreased considerably recently, due to the substantial reduction in deliveries of oilseeds and cereals. Although, it should be noted that these exports do not appear on the import side of this country, indicating transactions made through companies under the jurisdiction of this country.

Vegetable products with low added value dominate exports of agri-food products. During the period after signing the DCFTA, this category represented about 60% of total agri-food exports, reaching 360 million USD in 2019 (14.8% less than in 2018) (Figure 5). After increases during the first years after signing the DCFTA, 2019 saw a reduction as a result of shrinking exports of cereals with -30% and of oilseeds - 6% (refocusing on other markets, in particular Turkey). Also, of major importance are walnut exports, which expanded in the period immediately following signing the DCFTA, although in 2019 there was a substantial reduction. This decrease referred specifically to re-exports of nuts, which are introduced for shelling in an inward processing regime. There was no major expansion of fruit exports, as there were only limited transactions for some categories (such as grapes and plums for which tariff quotas are provided).

Agri-food exports with higher added value were more limited. Unfortunately, there was no expansion of exports containing a greater added value, such as food products which amounted to 154 million USD in 2019 (7.4% more than in 2018) (Figure 5). This category was dominated by exports of alcoholic beverages, which increased after signing the DCFTA, reaching 72 million USD in 2019 (the same value as in 2018, being the maximum recorded value). Also, significant exports of fruit preparations (namely juices) were recorded in the last year (about 52 million USD, or 60% more than in 2018), while exports of pastries remained stable. Concerning exports of sugar, this was strictly dependent on the pricing policy of the European transnational companies operating both on EU’s and Moldova’s markets.

The massive export of oilseeds affected the export of oil. Unfortunately, the increase in exports of oilseeds (especially sunflower) had a negative effect on another category of exports, namely oils. Thus, there were significant decreases (up to 50%) in the first years after signing the DCFTA, although subsequently there was a recovery of these exports, and in 2019 they amounted to 67 million USD (14.8% more compared to 2018).

Export of animal products remains the biggest challenge. The most insignificant exports to the EU were those of live animals and products of animal origin, a situation that can be explained by their difficult status in relation to sanitary regulations. The main item in this category was honey, which in 2019 amounted to 11 million USD (2.7% more than in 2018). 

For some agri-food products, DCFTA has stimulated the reorientation and growth of exports from CIS to EU. A certain reorientation of exports from CIS to EU can be observed, due on the one hand to restrictions imposed by the Russian Federation and on the other hand to new opportunities offered by DCFTA. The most accentuated changes concerned vegetable products (sunflower seeds, cereals and fruits), food products (alcoholic beverages, fruit preparations), but also products of animal origin (honey). Some increases are referring to products that were subject to a change in tariff treatment under the new DCFTA trade regime.

Exports of the industries operating in inward processing regime were the most dynamic. As in the case of agri-food products, exports of non-agricultural products are highly concentrated, with machinery and equipment occupying the largest share (about 46.6% in 2019), with a value of about 577 million USD (9.6% more than in 2018) (Figure 7). Also, exports of textiles were also of great importance, but with a decreasing share from year to year (in 2019 about 21.7%) and a value of 268 million USD (10 % less than in 2018). Of the exported miscellaneous products, the most important were those targeting car upholstery, which in 2019 amounted to 158 million USD. In addition to the excessive concentration of exports, another problem is the business for these industries (automotive and textiles), given their low added value.

EU consolidated its positions as the main destination for non-agricultural exports. The comparative evolution of exports divided by regions indicates an extension of the EU’s share for the main categories of exported non-agricultural products (Figure 8). Although, apparently the share of CIS is dominant only in case of exports of chemical products, in fact these were represented by re-exports of pharmaceutical products. In general, these re-exports (to Russia) distort the statistical data (in 2018 re-exports of pharmaceuticals accounted for 18 % of total exports to this market). 

Read the commentary


The Op-Ed is published within the project "Understanding the Association Agreements and the Deep and Comprehensive Free Trade Areas (DCFTAs) between the EU and Ukraine, Moldova and Georgia" carried out with the financial support of the Swedish International Development Cooperation Agency (Sida). The project is coordinated by the Centre for European Policy Studies (CEPS) and implemented in partnership with the Institute for Economic Research and Policy Consulting (IER) in Kiev, the Reformatics Policy Consulting Center in Tbilisi and the Expert-Grup Think-Tank in Chișinău.

In the eve of Easter celebration (17 April), the Moldovan President Igor Dodon rushed to display on one of his social media accounts the earlier unseen text of the agreement with Russia for a €200 million loan. Nobody else than the Moldovan Ambassador in Russia Andrei Neguta could sign the agreement on behalf of the country as the official travels to Moscow are cancelled because of the pandemic. The agreement was negotiated without the scrutiny of the parliament, which normally is notified about such negotiations. Thus, the conditions embedded in this agreement were unknown. The credit has sparked heated public debate and serious accusations against the government. However, the legislative body ratified the credit with 56 votes of the parliamentary majority (April 23), formed by the Socialists and the Democratic Party that control 57 out of 101 seats. 

The opposition led by the ex-Prime Minister Maia Sandu argued against several “dangerous provisions” (PAS, April 21, 2020) and even proposed to attach several exemptions to the credit. First, the clause allowing unilateral decisions of Russia on debt consolidation has to be removed. And second, the Moldovan side would deny Russian loans to Moldova private entities in the margins of this credit. But these proposals were fully neglected. To minimize the political consequences, the governing majority addressed to the Ministry of Justice a request for clarification about the eventual risks stemming from the Russian credit (Socialistii, April 21, 2020). The Ministry did not publish any public backing for the credit. Nevertheless, the parliament voted to enact the credit (April 23). 

Several hours after the voting of the Russian credit, the Constitutional Court suspended it under the request to examine its constitutionality, formulated by the “Pro-Moldova” parliamentary group. The latter comprises of 6 parliamentarians and ex-members of the Democratic Party, led by the ex-speaker of the parliament Andrian Candu, the godson of the fugitive oligarch Vladimir Plahotniuc. 

Until a final decision of the Court about its constitutionality, the agreement concerning the Russian credit is blocked. Remarkably, just a week ago, the Constitutional Court initially suspended and then cancelled a set of legal measures adopted by the Government in clear contradiction of constitutional procedures. These cases emphasize that the Constitutional Court becomes an important player to balance the actions of the parliamentary majority.

The risky provisions

The 6-page length credit agreement with Russia, that had caused a wave of criticism before being adopted, includes several problematic aspects. Before analyzing them, it should be made clear that Russia-Moldova bilateral relations are influenced both by formal and informal dialogue at the level of the presidents Vladimir Putin and Igor Dodon (3DCFTA, February 24, 2020). Therefore, even the agreement on credit was reached in the negotiations between the two presidents, as reported the Russian Embassy in Chisinau. 

There are a range of controversial aspects related to this credit that erode the whole perception of the good intentions of the lender:

First, the credit comes with some unusual strings attached. According to Art. 3 point 3, the Moldovan authorities are expected to “deploy efforts to ensure the realization of the common projects” with the Russian companies in Moldova in the aftermath of the discussed credit. In addition, Moldova would have to guarantee the participation of the Russian companies in state public procurement tenders concerning goods and services on an equal foot with the companies from Moldovan or other countries. Seemingly, Russia intends to circumvent the Moldovan public procurement legislation, where there is strict regulation and clear-cut specification about European standards, along with international and national ones, that Russia is not fulfilling today. The Association Agreement with EU allows no discriminatory treatment of third countries. However, it has led to the Europeanization of the Moldovan public procurement legislation amplifying the transparency and diminishing the possibility for arranged or favored tenders. 

Second, Article 7 point 2 of the credit allows Russia to consolidate the debts that derive from the €200 million credit or any other credit borrowed by Moldovan private entities from the Russian banks, with the approval of the Moldovan authorities. Given the recent experiences, the state needs protection from new schemes that lead to eventual creation of clientelistic ties between the incumbent or future governments and the private interest groups. This provision does not permit to transform the approx. $7 billion gas debt owned by “Moldova-Gaz” (50% shares owned by Gazprom). On the contrary, the Russian credit points to future eventual credits lent to private companies by the Russian banks. The vagueness of this provision can be used as a political weapon in the future. 

Third, Article 9 stipulates that the credit should be operationalized through Moldovan and Russian banks, when authorized by the two sides. In other words, the credit lands in the hands of the banks, while repayment can be guaranteed by the Moldovan state. This contradicts the earlier statement of the Russian Embassy to Chisinau, which pointed out that credit’s destination is the state budget. For comparison, the €150 million credit offered by the Romanian government in 2015 (at 1,5% interest rate) was meant for budget support and therefore was directed to the Ministry of Finance.

Last but not least, the agreement includes an ill-defined dispute resolution mechanism. Article 11 mentions that conflicts should be solved through “bilateral consultations and negotiations”. This creates the risk for future politicization of the credit. To avoid this risk there should be a dispute mechanism using a commercial court outside Russia’s jurisdiction.  

Some aspects of the credit signed by Moldova resembles the loan contracted by Serbia from Russia in 2019 (MID.ru, 2019). Moldova’s credit implies the participation of Russian companies in the investment projects and eventual joining in state-run tenders. In the case of Serbia, the export credit specifies that 75% of the value of goods and services that are carried out go to the Russian side. 

Why loans from Russia?

The Russian credit invites comparison with loans offered by international organizations, including the EU. To be beneficial, such credits need a strong emphasis on good governance and legal precision to avoid geo-politicization and political clientelism towards external forces.  

There are various lenders ready to open credit lines to Moldova – the International Monetary Fund, the Council of Europe Development Bank and the EU, all at convenient interest rates. The latest announcement of the EU’s new macro-financial assistance package for Moldova, Ukraine, Georgia and other 7 neighboring countries, accounting for €3 billion, confirms the availability of external funds. Such loans come from credible institutions and on unambiguous rules. Indeed, some of this financial assistance comes with conditionality, which is useful to make unpopular but needed reforms, and which ultimately should improve the management of the public money and benefit the citizens as a whole. 

The unveiled controversies linked to the already approved Russian credit put Moldova into a risky and not yet fully comprehended situation. The final decision depends on the Constitutional Court.

If the Russian credit is finally enacted, the first tranche of the loan (€100 million) should arrive in May and could support the dwindled budget amid the coronavirus crisis. In addition the credit can back the implementation of big infrastructure projects (e.g. reparation of the roads). Ahead of the presidential elections scheduled for this fall, the incumbent government is keen to use the amplitude of the public investments population to help Igor Dodon to victory for another 4-year mandate. 

In its current version, the Russian credit agreement encompasses clear risks that should be eliminated. Otherwise, if enacted by a positive ruling of the Constitutional Court, the credit will complicate bilateral relations with Russia. Besides, it may also sore the dialogue with Brussels, strengthening the geopolitical confrontations within Moldova between the governing elites and the opposition. If Russia and the pro-Russian governing elites in Moldova want to show true credibility then the four controversial aspects necessitate revision. Otherwise, the nature of the credit is more geopolitical than economic. Geopolitical credits imply insecurity for the sovereignty of the receiving side.

Download the commentary


The Op-Ed is published within the project "Understanding the Association Agreements and the Deep and Comprehensive Free Trade Areas (DCFTAs) between the EU and Ukraine, Moldova and Georgia" carried out with the financial support of the Swedish International Development Cooperation Agency (Sida). The project is coordinated by the Centre for European Policy Studies (CEPS) and implemented in partnership with the Institute for Economic Research and Policy Consulting (IER) in Kiev, the Reformatics Policy Consulting Center in Tbilisi and the Expert-Grup Think-Tank in Chișinău.

12345678910Next page
Page 1 of 98

Access the monitoring application

app6
apl1 en
aplicat6en
app7
apl2 en
aplicat71en
app8
apl3 en
aplicat8en

Projects

scoala en

lapunct en

budget en

You use the ADS Blocker component.
We do not use advertising elements, we only present our own products or donors that promote some projects. Some features may be blocked, please disable the ADS Blocker component.
Thanks for understanding!