În perioada 29-31 martie curent, Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutum Virtutes Civilis (IVC) au participat la o serie vizite de advocacy la Bruxelles, desfășurate în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”. Scopul întrevederilor cu oficialii UE a fost de a discuta principalele evoluții, provocări și priorități pentru realizarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene în vederea lansării negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova. 

Reprezentanții celor trei organizații au avut mai multe întrevederi, printre care cu Luc Pierre Devigne, Directorul general adjunct pentru Europa şi Asia Centrală, colegii săi din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS) precum și cu experți ai Comisiei Europene din cadrul directoratelor DG Trade, DG NEAR, DG ECFIN și DG Just. Discuțiile s-au concentrat pe progresele înregistrate de Republica Moldova și reformele necesare pentru îndeplinirea celor nouă recomandări ale Comisiei Europene în conformitate cu Planul de Acțiuni aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană, care trebuie implementate de către autorități pentru accelerarea procesului de aderare. 

Reprezentanții delegației au fost încurajați de sprijinul continuu oferit de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, dar și de așteptările privind urgentarea reformelor, în special în domeniul justiției. De asemenea, reprezentanții organizațiilor societății civile s-au întâlnit cu Siegfried Mureșan, Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova, Dragoș Tudorache, Raportor cu privire la Republica Moldova în cadrul Parlamentului European și Ramona Strugariu, Vice-Președinta Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova. Cele 3 organizații au accentuat importanța continuării suportului din partea UE pentru avansarea reformelor și deschiderea oficială a procesului de negocieri de aderare până la finele anului, cu condiția implementării celor 9 angajamente asumate de autoritățile Republicii Moldova.

În discuțiile purtate  a fost accentuată importanța avansării agendei europene pentru a începe negocierile de aderare până la finele acestui an, prin implicarea  plenară și activă a societății civile în promovarea reformelor-cheie legate de acest proces, fiind subliniată importanța: 

• avansării reformelor în justiție, în special a procesului de pre-vetting și constituire a Consiliului Superior al Magistraturii în componența nouă deplină. 
• promovării programelor de sprijin pentru sectorul privat pentru a facilita implementarea standardelor UE la nivel de firma și a încuraja diversificarea piețelor de desfacere și investițiile în produse cu valoare adăugată mai mare; 
• urgentării lansării unui program de finanțare a investițiilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial și privat; 
• promovării reformelor privind reforma Inspecției de Stat a Muncii, ANOFM, sistemului de asistență socială, avansarea agendei privind protecția consumatorilor și consolidarea capacităților Inspectoratul Supraveghere Produse Nealimentare și Protecția Consumatorilor;
• avansării reformei companiilor de stat prin fortificarea guvernantei și transparenței în acest sector, inclusiv prin digitalizarea informației privind proprietatea publică;
• implicării active a societății civile în procesul de consultări, monitorizare și acordarea de asistență tehnică pentru avansarea reformelor de armonizare  la standardele UE. 

Vizita de advocacy a fost organizată cu ocazia celei de-a 11 Ședințe a Platformei societății civile RM-UE și a fost desfășurată în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană” implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.

Galerie poze

Centrul Analitic independent Expert-Grup  anunță extinderea concursului pentru identificarea unei companii care va prelua sarcina de elaborare a 3 landing pages  în cadrul inițiativei „OSC rezistente + Bugetare responsabilă = Implementarea accelerată a Acordului de Asociere” în corespundere cu termenii de referință anexați.

Centrul Analitic independent Expert-Grup  anunță extinderea concursului pentru identificarea unei companii care va prelua sarcina de elaborare a 3 landing pages  în cadrul inițiativei „OSC rezistente + Bugetare responsabilă = Implementarea accelerată a Acordului de Asociere” în corespundere cu termenii de referință anexați.

Ca parte a strategiei de comunicare și vizibilitate a proiectului, care urmărește creșterea nivelului de informare și conștientizare cu privire la importanța participării civice la procesele bugetare și de elaborare a politicilor la nivel local și central în cadrul implementării Agenda de europenizare a Republicii Moldova, sarcina curentă prevede:

1.  Adaptarea site-ului existent www.bugetulmeu.md. Mai exact, ar trebui creată și integrată o nouă pagină de destinație pe www.bugetulmeu.md. Acesta va servi ca platformă de diseminare pentru toate materialele și rapoartele legate de analiza bugetului în contextul implementării AA și al procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.
2. Adaptarea site-ului web existent al Platformei Naționale a Moldovei a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic (EaP CSF) www.eap-csf.md. În special, două pagini de destinație ar trebui create și integrate pe www.eap-csf.md: una concepută pentru Platforma Societății Civile UE-Moldova (EU-MD CSF) și una pentru Grupul Consultativ Intern pentru Comerț și Dezvoltare Durabilă (DAG). ). Aceste pagini vor servi drept canal de diseminare pentru toate informațiile legate de activitățile și evenimentele platformelor societății civile. Se va asigura că paginile nou dezvoltate sunt compatibile cu www.eap-csf.md.

Cerințe înaintate candidaților și procedura de aplicare

În mod ideal, compania trebuie să întrunească următoarele criterii: 

• Cel puțin 3 ani de experiență dovedită în design de pagini web similare;
• Capacitate de a lucra în echipa și de a îndeplini sarcinile în termenele stabilite;
• Experiența anterioară de lucru la proiecte finanțate de UE sau de alți parteneri internaționali de dezvoltare va fi considerată un avantaj.

Companiile interesate sunt invitate să prezinte ofertele tehnice și comerciale care vor conține următoarele:

• Formularul de depunere a ofertei tehnice;
• O scurtă descriere a organizației (1-2 pagini);
• Certificatul de înregistrare al companiei;
• Portofoliul clienților;
• Portofoliul companiei care descrie experiența acesteia în domeniu și a serviciilor similare prestate; 
• În mod explicit se vor prezenta persoanele angajate în următoarele funcții cheie: Manager de Proiect; Șef echipă programare; Designer.
• Oferta comercială. Oferta trebuie depusă la cota TVA zero. Expert-Grup va furniza în acest sens toate documentele de suport necesare;
• Alte documente sau recomandări relevante.

Ofera financiară va fi anexată ca un fișier separat la email.

Ofertele vor transmise prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la data de  7 aprilie 2023, ora 19:00. 

Toate întrebările de clarificare pot fi adresate prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. (persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco).

Termeni de referință   Formular de depunere a dosarului 

 Instrucțiuni pentru ofertanți     Invitație de participare în cadrul concursului

Draft contract    Grilă de conformitate administrativă

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal , în consorțiu cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.

În contextul inițiativei Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de modificare a mai multor acte normative, instituția propune schimbarea „modului de administrare a drumurilor”. Una dintre modificări vizează reorganizarea Î.S. ASD în societate pe acțiuni și fuziunea acesteia cu cele 10 societăți de întreținere a drumurilor (S.A. Drumuri) cu capital majoritar de stat. Această analiză evaluează coerența propunerii cu politica promovată de stat în domeniul întreținerii drumurilor publice, conformitatea acesteia cu obiectivele stabilite în acordurile internaționale de finanțare a reabilitării drumurilor din Moldova, evaluează eventualele riscuri de distorsionare a pieței serviciilor de întreținere și reabilitare a drumurilor, precum și potențialele riscuri de corupție care pot surveni din exercitarea de către S.A. Administrația Națională a Drumurilor, a rolului de beneficiar și a celui de executor al lucrărilor de întreținere, reabilitare și construcție a drumurilor publice naționale.

Tranziția la economia de piață a însemnat pentru Republica Moldova și degradarea continuă a calității infrastructurii rutiere. În contextul unei subfinanțări cronice, calitatea drumurilor din Republica Moldova a ajuns să fie percepută a fi cea mai rea în Europa (40). Chiar și cu suportul partenerilor externi, Republica Moldova încă nu a reușit să atingă performanța de acum 30 de ani, când 70% din drumurile publice naționale erau în stare foarte bună, bună, și mediocră (1992)  comparativ cu 53.2% în 2020 . 

După mai bine de 3 decenii de independență, Republica Moldova rămâne în topul țărilor cu cele mai proaste drumuri din lume. În conformitate cu datele „Raportului de Competitivitate Globală” în care infrastructura rutieră este evaluată pe o scală de 7 puncte, unde 1 este o calitate proastă a drumurilor, iar 7 este echivalentul unei calități excelente, timp de 7 ani (din 2012 până în 2019), Republica Moldova a avansat de la valoarea de 1.52, la 2.6 , ajungând pe locul 127 din lume, din totalul de 141 de țări . Și metodologia FMI (Moszoro și Soto 2022) privind aprecierea calității drumurilor prin prisma scorului mediu de viteză (mean speed score) nu vine cu rezultate mai bune pentru Republica Moldova, aceasta plasându-se pe locul 97 din 162 de țări, între Liberia și Belize . 

În conformitatea cu prevederile Strategiei de Dezvoltare Națională „Moldova Europeană 2030” (SND), timp de 3 ani drumurile publice autohtone ar trebui să devină de o calitate comparabilă cu cele italiene, cu toate acestea, subfinanțarea cronică a fondului rutier rămâne a fi principalul impediment în realizarea acestui angajament asumat. Unul dintre obiectivele Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND), este și sporirea mobilității (obiectivul 2.1). Pentru realizarea acestui obiectiv SND prevede că deja în 2025 ponderea drumurilor în stare rea și foarte rea nu va depăși 25%, iar în Raportul Competitivității Globale, la indicatorul de calitate a drumurilor, Republica Moldova va înregistra scorul de 4.5 , ceea ce ar însemna o calitate a drumurilor moldovenești echivalentă celor din Irlanda, Italia, sau Belgia. Pentru realizarea acestei ținte ambițioase, reabilitarea drumurilor din mijloace externe este insuficientă. Stocul de drumuri reabilitate din mijloace externe crește mai greu decât degradează infrastructura existentă fără o întreținere curentă și periodică suficientă. În consecință, Cu toate că asigurarea unei finanțări adecvate a întreținerii drumurilor din fondul rutier este o condiție sie-qua-non, subfinanțarea întreținerii devine cronică și se perpetuează și în 2023. Astfel, pentru anul acesta, din fondul rutier urmează a fi alocate 1,485 milioane lei pentru drumurile publice naționale, dintre care, doar 829 milioane vor fi cheltuite pentru lucrări de întreținere . Cu o finanțare ce reprezintă doar 1/3 din minimul necesar , drumurile europene rămân a fi un deziderat consemnat doar pe hârtie, iar serviciile publice, cele sociale sau accesul la piață rămân, în continuare, plafonate de calitatea austeră a infrastructurii de transport.

Pentru țări ca Republica Moldova, fără ieșire la mare și cu o infrastructură feroviară și intermodală subdezvoltată, infrastructura rutieră este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări incluzive. O infrastructură rutieră bună și suficient de densă, asigură accesul cetățenilor la servicii publice, contribuie la creșterea productivității forței de muncă și a gradului de ocupare, în mod special în zonele rurale, reduce costurile de transport și creste accesul la piață, contribuind direct la reducerea sărăciei. 

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere este esențială pentru atenuarea impactului numeroaselor reforme care deși au avut drept scop creșterea calității serviciilor publice, sub aspect geografic, le-au îndepărtat de cetățeni. În intenția de a crește calitatea serviciilor publice, și pentru a optimiza costurile bugetare, dea lungul anilor, a fost promovată o serie de reforme care a crescut distanța dintre cetățean și locul de prestare a serviciului public sau a celui social. Printre aceste reforme pot fi menționate: reformele teritorial-administrative (1998, 2002) , dar și noua intenție de reformă a administrației publice aprobată prin Strategie de reformă a administrației publice 2023-2030 ; reforma în domeniul sănătății publice care nici la zi nu poate opri fenomenul reducerii gradului de acoperire a cetățenilor cu medici, de familie (în 2019 erau 4.8 medici de familie la 10 000 populație cu o tendință în continuă scădere a numărului de medici de familie) ; reforma educației cu efectul colateral de închidere a școlilor din sate în favoarea liceelor regionale  etc. Pentru a crește accesul la piețe, pentru atenuarea creșterii timpului de acces de către cetățeni a serviciilor sociale și a celor publice, pentru diminuarea numeroaselor om/ore pierdute în trafic, diminuarea emisiilor de carbon și în ultimă instanță, a costurilor pentru cetățeni și economie, statul, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, s-a antrenat într-un proces de reabilitare a infrastructurii rutiere. Acest proces s-a dovedit a fi unul extrem de birocratizat, anevoios, de durată și foarte costisitor (atât pentru buget cât și pentru utilizatorii drumurilor care circulă ani buni pe o infrastructură rutieră, aflată fie în stare lamentabilă, fie în șantier interminabil). 

Politizarea întreținerii infrastructurii rutiere duce la scurtarea ciclului de viață a investiției crescând costurile de reabilitare și costurile suportate de economie. Infrastructura drumurilor a fost de-a lungul timpului un indicator „proxy” al calității unei guvernări. Cel puțin în mintea cetățenilor s-a fundamentat clar o astfel de percepție. Această corelare are și suport științific, calitatea drumurilor și densitatea rețelei fiind în strânsă legătură cu performanța economică a unei țări. Atunci când este vorba despre realizări, cele mai vizibile, și din acest motiv și cele mai cu impact politic, sunt investițiile în infrastructură, de aici și politizarea excesivă a acestui domeniu. Dezavantajul politizării întreținerii drumurilor ține nu doar de discreția excesivă a politicienilor la stabilirea priorităților sau alocarea mijloacelor financiare, dar și de deplasarea accentului pe lucrări capitale în detrimentul lucrărilor de întreținere. Subfinanțarea lucrărilor de întreținere duce la scurtarea dramatică a termenului de exploatare a obiectivului de infrastructură, crescând considerabil costurile unor eventuale intervenții ulterioare, costurile pentru utilizatori și pentru economie. Conform estimărilor efectuate în cadrul Strategiei infrastructurii transportului terestru, pierderile suportate de economia națională, cauzate de întreținerea insuficientă a drumurilor erau de 4 ori mai mari decât suma „economisită” la (ne)întreținerea drumurilor . Conștientizând legătura dintre politizarea excesivă a întreținerii drumurilor și calitatea proastă a acestora, Guvernul a inițiat reforma în sectorul întreținerii drumurilor și reforma fondului rutier. Din documentele sectoriale de planificare strategică desprindem că reforma sectorului de întreținere a drumului se bazează pe crearea condițiilor pentru dezvoltarea ofertei private de servicii de întreținere și reabilitare a drumurilor, iar reforma fondului rutier vizează consolidarea acumulărilor și transparentizarea repartizării mijloacelor acestuia. Deși de-a lungul timpului statul nu și-a revizuit viziunea cu referire la administrare acestui sector, ministerul de profil a înregistrat o propunere legislativă care schimbă, printre altele, și modul de administrare a drumurilor publice gestionate. 

Acceasează mai multe informații din comentariul integral:

Descarcă comentariul

 Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED.

Pentru Republica Moldova, mobilizarea și valorificarea asistenței externe reprezintă o premisă importantă pentru a susține relansarea creșterii economice și a avansa în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Multiplele crize din ultimii ani au generat provocări semnificative pentru guvernare, care a fost nevoită să vină cu măsuri imediate pentru a atenua din impactul acestora. Suportul financiar primit de la donatorii și creditorii externi a permis majorarea cheltuielilor pe anumite domenii prioritare de intervenție, acoperind deficitul bugetar în creștere. Însă, în perioada următoare, măsurile trebuie să fie orientate pe reforme pe termen lung, care să pună bazele unui model de creștere sustenabilă, susținut de o disciplină bugetar-fiscală. Cadrul bugetar pe termen mediu indică însă că posibilitățile bugetare rămân restrânse pentru perioada 2023-2025. Astfel, fie că e vorba de suport bugetar, sau finanțarea unor proiecte specifice, asistenta externă va juca un rol important pentru continuarea reformelor.

Pentru a asigura o mai bună execuție și impact al asistenței externe este necesar de fortificat procesul de coordonare și management al asistenței externe. Evaluarea ex-post a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022 a Republicii Moldova a scos în evidență mai multe provocări ce țin de planificarea și gestionarea proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, corelarea insuficientă dintre nevoile de investiții ale țării și resursele externe primite de donatorii/creditorii externi, implicarea modestă a consiliilor sectoriale, dar și capacitățile instituționale reduse pe segmentul planificării și executării bugetare sunt factorii care subminează din potențialul asistenței externe.

Procesul de solicitare și coordonare a asistenței externe trebuie să fie parte a funcției de planificare strategică, și să derive în mod prioritar din Strategia națională de dezvoltare Moldova ,,Europeană 2030”. Prin acest mecanism se va asigura o corelarea asistenței externe cu prioritățile de politici naționale, sectoriale și cadrul bugetar. Pentru atingerea  obiectivelor stabilite în Strategie este necesar de asigurat un sistem eficient de planificare strategică, cu participarea tuturor părților interesate în procesul de planificare, implementare și monitorizare a politicilor. Totodată, pentru anul 2023 se planifică adoptarea unui spectru larg de programe pe diferite domenii sectoriale care vor îngloba prioritățile, obiectivele, și țintele asumate în Strategie. Astfel, chiar de la etapa de elaborare a acestor programe și a planurilor de acțiuni aferente,  dialogul productiv cu comunitatea de donatori și creditori externi trebuie să fie inerent pentru a mobiliza fonduri suficiente necesare implementării acestora. Așa cum arată experiența programelor sectoriale adoptate anterior, acestea mizează foarte mult pe asistența externă, astfel în lipsa sprijinului financiar suficient acestea riscă să rămână simple documente, fără impact. Forumul comun de parteneriat pentru dezvoltare trebuie să servească drept o platformă pe deplin funcțională de discuții cu comunitatea de donatori și creditori externi pentru a se comunica  prioritățile de politici guvernamentale. 

În același timp, și agendele donatorilor externi trebuie să fie flexibile ca să se ajusteze la specificul local, pliindu-se peste prioritățile de țară. Indiferent că e vorba despre asistența externă canalizată prin sistemul trezorerial, sau cea care merge direct către sectorul privat, este important ca aceasta să urmărească atingerea priorităților naționale. 

Planificarea strategică – premisă de a valorifica asistența externă

Evaluarea ex-post a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022 a Republicii Moldova  a scos în evidență mai multe constrângeri ce țin de planificarea și gestionarea proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, aceasta subliniază faptul că una din provocările care afectează cadrul bugetar ține de coordonarea și corelarea insuficientă dintre nevoile de investiții ale țării și resursele externe primite de donatorii/creditorii externi. Această problemă este alimentată inclusiv de lipsa de claritate a rolurilor instituționale în procesul de planificare și implementare a proiectelor de asistență externă. Regulamentul cu privire la cadrul instituțional și mecanismul de coordonare și management al asistenței externe ,  prevede crearea consiliilor sectoriale, abilitate cu funcții de programare și monitorizare sectorială a proiectelor și programelor de asistență externă. În speță, consiliile trebuie să analizeze riguros propunerile noi de asistență externă, după care să le înainteze pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu. Însă, de facto, consiliile sectoriale sunt doar parțial funcționale, și sunt mai degrabă utilizate ca simple platforme de prezentare a proiectelor, decât ca platforme care să asigure analiza critică a propunerilor de proiecte în baza principiului priorității și impactului scontat, și să vină cu recomandări de îmbunătățire. Prin urmare, se evidențiază necesitatea consolidării funcției consiliilor sectoriale pentru a se asigura o mai bună aliniere între nevoile de investiții din țară și mobilizarea fondurilor externe.

În același timp, numărul excesiv de documente de planificarea strategică, care adesea se suprapun, sau chiar se contrazic creează ambiguitate în rândul partenerilor externi. Adoptarea unui număr extins de documente strategice pe diverse domenii înguste, a creat un cadru prea complex de planificare, monitorizare și evaluare a acestora în trecut. Multe dintre aceste documente nu au fost ancorate în viziunea de dezvoltare națională sau sectorială, și nu erau însoțite de o repartizare clară a rolurilor diferitor parteneri de  implementare și nici integrate în procesele de planificare bugetară. În consecință, aceste documente nu au atins impactul scontat, ratându-se astfel oportunități semnificative. 

O altă provocare ține de corelarea insuficientă între politicile publice/prioritățile propuse de ministerele de resort/Cancelaria de Stat și disponibilitatea alocațiilor bugetare. Deoarece multe decizii privind prioritățile de politici sunt luate cu întârziere sau ad-hoc, aceasta conduce la modificări în timpul ciclurilor bugetare, și astfel, nu se asigură o corelare dintre necesitățile de finanțare și disponibilitatea de facto a resurselor, fie din surse interne sau externe. Prin urmare, consolidarea procesului de planificare strategică este imperativ pentru o prioritizare mai clară și în timp util a politicilor, ceea ce va permite, în rezultat, o bugetare adecvată pe termen mediu și anual, și va evita modificările bugetare semnificative pe parcursul anului.

Succesul implementării Strategiei naționale de dezvoltare a țării și, respectiv, a celorlalte strategii sectoriale depinde de coerența cadrului de planificare strategică. Planificarea politicilor publice, planificarea bugetară și programarea bugetară multianuală trebuie să fie realizate într-un mod coerent, care să asigure alocarea resurselor financiare publice în strânsă legătură cu prioritățile de politici și limitele de cheltuieli stabilite în cadrul bugetar pe termen mediu. Nu numai cadrul de politici este important, dar și  stabilirea instrumentele de calcul și a limitelor de cheltuieli sunt vitale pentru procesul de planificare. Or, până acum mai mult de 30% din acțiunile planificate în documentele de politici nu includ estimările costurilor și sursele de finanțare pentru implementarea acestora, ceea ce compromite respectiv procesul de planificare strategică .

Prioritățile de asistență externă trebuie să fie ancorate în cadrul strategic de dezvoltare al țării, și anume Strategia ,,Moldova Europeană 2030”. Deoarece, Republica Moldova depinde încă destul de mult de asistența externă, este necesar menținerea unui dialog permanent cu comunitatea donatorilor și creditorilor externi, pentru a-i informa despre necesitățile de finanțare și a asigura canalizarea resurselor către domeniile prioritare de dezvoltare. Prin urmare, trebuie de valorificat funcția forumului comun de parteneriat pentru dezvoltare, așa cum prevede cadrul legal, care trebuie să servească drept un instrument pe deplin funcțional pentru a asigura dialogul cu comunitatea de donatori și creditori externi pentru a se comunica prioritățile de politici guvernamentale și a se defini programele de asistență externă. Reieșind din practica internațională, o modalitate de coordonare a asistenței externe este organizarea grupului comun al donatorilor/creditorilor, care in baza unui Aide Memoire, semnat  cu Guvernul, stabilesc o foaie de parcurs privind prioritățile și domeniile pentru intervențiile de asistență externă. Astfel, se stabilește un program de finanțare în comun, bazat pe un mecanism unic de monitorizare și evaluare a procesului de reformă. Prin acest mecanism se asigură menținerea unui dialog permanent și se facilitează colaborarea între donatori/creditori, care este esențială pentru dezvoltarea unei viziune comune de asistență, sau pentru a se asigura cofinanțarea unor proiecte de anvergură. Deși donatorii pot veni cu diferite domenii de expertiză, sprijinul lor devine complementar mai degrabă decât competitiv sau duplicativ.

Totodată, când vorbim de împrumuturi externe, pe lângă mobilizarea acestora, este necesar de negociat condiții avantajoase. În ultimii 10-15 ani, Moldova a contractat mai multe împrumuturi externe pentru realizarea diferitor proiecte investiționale. Un exemplu elocvent este proiectul Livada Moldovei – împrumut de 120 mil EURO, care urma a fi absorbit timp de 5 ani pentru finanțarea proiectelor în domeniul horticol. Acesta s-a dovedit destul de greu de asimilat de antreprenorii autohtoni, în primii 5 ani, fiind absorbite doar 30% din resursele disponibile  (ulterior a fost necesar de extins termenul). Cauzele sunt multiple, de la negocierea unui volum prea optimist, până la setarea unor condiții neatractive pentru mediul de afaceri. Acest împrumut prevede un comision de angajament  ceea ce implică și costuri adiționale cu deservirea datoriei, atunci când nu se reușește a fi valorificat la timp a tranșelor.  Or, așa cum remarcă evaluarea ex-post a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice, deși există un sistemul adecvat de gestionare a datoriei pentru prognoză, contabilitate și raportare, rentabilitatea instrumentelor de datorie lasă spațiu de îmbunătățire, astfel încât sursele de finanțare să fie la un cost și un risc minim pe termen mediu și lung. 

Așa cum prevăd principiile agreate la nivel internațional, asistența externă trebuie să reflecte prioritățile țării  – direcția asistenței externe ar trebui să derive primordial din politicile și obiectivele de dezvoltare ale țării, reieșind din strategia națională. Prin urmare programele donatorilor externi trebuie să fie suficient de flexibile ca să se ajusteze la specificul local. Totodată, acesta ar trebui să fie debursat într-un mod care să sporească predictibilitatea – în procesul de elaborare a planurilor bugetare, autoritățile ar trebui să poată conta pe estimări fiabile ale volumului asistenței financiare externe, perioada debursărilor și condiții clare pentru acesta. Previzibilitate poate facilita o mai bună proiectare a cadrului bugetar pe termen mediu, asigură implementarea politicilor orientate spre stabilizarea macroeconomică, alocarea de fonduri către domenii prioritare, etc. Cu toate acestea, experiența arată că există un decalaj dintre comunicarea angajamentul de oferire a suportului financiar și debursarea de facto acestuia. În timp ce aceasta poate fi cauzat de comportamentul țării beneficiare, donatorii/creditorii ar trebui să încerce să elimine sursele de volatilitate aflate sub controlul lor.

Canalizarea asistenței externe prin intermediul autorităților și instituțiilor naționale poate spori gradul de corelare a acesteia cu prioritățile de finanțare. Aceasta însă se realizează cu condiția că instituțiile de stat sunt credibile, integre și bine guvernate, garantând astfel că resurselor vor fi utilizate în scopurile convenite. Prin acest mecanism se consolidează capacitățile instituțiilor naționale de a dezvolta și implementa politici și programe care răspund realmente necesităților cetățenilor . Mai mult ca atât, astfel se poate crește și eficacitatea suportului extern. La moment, în Republica Moldova, finanțarea și implementarea proiectelor externe este foarte fragmentată, existând mai multe agenții neguvernamentale care implementează separat diverse proiecte care nu trec prin sistemul trezorerial național. În consecință, de exemplu în cazul proiectelor de suport al mediului de afaceri, unele companii sunt supra-finanțate, beneficiind de suport financiar din cadrul mai multor proiecte externe, pe lângă finanțare din programele de stat. Astfel, fără o evidență clară a suportului oferit, suportul poate depăși valoare ajutorului de minimis și de fapt, să nu contribuie la dezvoltare economică, dar la o concentrare și mai mar pe anumite sectoare. 

Totodată, proiectele de asistență externă nu trebuie să urmărească crearea de structuri/unități separate dedicate pentru gestionarea și implementarea acestora. Unitățile de implementare a proiectelor implică automat majorarea cheltuielilor administrative în raport cu obiectivele propuse, mai ales când există deja instituții care au misiunea dată. Prin urmare, o parte din resursele financiare ale proiectului în loc să fie alocate pentru atingerea obiectivelor propuse, sunt disipate în cheltuieli indirecte.

Comunicarea activă cu societatea civilă – consultarea programelor de asistență financiară cu societate civilă ar trebui să fie luată în considerare în toate etapele procesului,  nu numai în timpul etapei inițiale de planificare, dar și ca parte a monitorizării ulterioare, și la etapa de evaluare. Societate civilă poate contribui cu input-uri valoroase privind domeniile prioritare care necesită suportul partenerilor externi, dar la fel poate juca un rol activ în monitorizarea modului cum se cheltuie banii din asistența externă, și crește, în așa mod, gradul de responsabilizare a implementatorilor și a asigura transparența.

Pentru mai multe informații descarcă publicația integrală:

Descarcă publicația

Publicația a fost realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementată în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Fundației Soros Moldova.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru identificarea a 15 consultanți (persoane fizice) care vor presta servicii  analitice în cadrul implementării proiectului de grant al UE „OSC rezistente + Bugetare responsabilă = Implementarea accelerată a Acordului de Asociere” în corespundere cu termenii de referință anexați. 

Consultanții vor fi responsabili de:

• Pe baza materialelor furnizate (un curriculum de consolidare a capacităților privind monitorizarea bugetului), experții vor trebui să creeze 5 prezentări și să ofere 5 sesiuni de instruire pentru OSC-urile privind monitorizarea cheltuielilor bugetare în cadrul agendei de europenizare.
• Oferirea de mentorat și îndrumări OSC beneficiarilor în elaborarea rapoartelor de monitorizare a cheltuielilor bugetare. Experții se vor angaja activ cu OSC-urile pentru a asigura calitatea, relevanța și impactul necesare acestor rapoarte;
•  Pe baza materialelor furnizate, experții vor trebui să creeze 5 prezentări și să ofere 5 sesiuni de formare pentru cei 3 membri ai platformelor OSC în competențe cheie legate de agenda AA și de europenizare.
• Asistarea membrilor celor 3 OSC în elaborarea a 10 documente de poziție privind monitorizarea reformelor și a alocărilor bugetare legate de agenda de europenizare și participarea la evenimentele publice (mese rotunde) pentru prezentarea rezultatelor documentelor de poziție respective.
• Participarea la elaborarea a două rapoarte umbră anuale privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere și a condițiilor atașate statutului de candidat al Republicii Moldova la UE.

Depunerea dosarelor de participare

 Pentru participare la concurs, Consultantul va depune prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. următoarele:  

1. Oferta tehnică compusă din Formularul de aplicare, metodologia, CV-ul și declarația;
2. Oferta financiară cu indicarea  ratelor nete zilnice solicitate.  

Consultantul va indica expres în aplicare și în textul emailului poziția pentru care aplică (Expert1, 2,3... sau 15). Aplicarea pentru mai mult decât o poziție este permisă.

Termen limită de aplicare: 27 aprilie 2023, ora 10.00 dimineața. 

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință   Grila administrativă   Instrucțiuni pentru aplicanți

  Invitatie de participare la tender     Proiect de contract       Formular de aplicare  Formular ofertă financiară

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal , în consorțiu cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.

Elementele fundamentale ale eficienței energetice în blocurile locative” a fost subiectul discutat în cadrul celei de-a treia instruire organizată în cadrul proiectului  „Primele Rândunele”, dedicată asociațiilor de locatari.

 În cadrul instruirii au fost puse în discuție:

✔ Elementele generale privind eficiența energetică;

✔ Termoizolare - importanța și necesitatea;

✔ Soluții simple de implementare a eficienței energetice în blocurile locative;

✔ Modernizarea rețelelor de inginerie (iluminat, încălzire, apă caldă).

Seminarul a fost susținut de către Serhii Kazaku si Oleg Pokidko, experți din Ucraina, care vin cu exemple practice privind implementarea unui asemenea proiect în țara vecină.

În cadrul proiectului vor urma și alte instruiri utile și practice pentru asociații. Proiectul „Primele Rândunele” contribuie la consolidarea capacităților asociațiilor de locatari,  iar 10 condominii selectate benefeciază de audit energetic cu titlu gratuit, iar ulterior vor fi selectate 1-3 condominii pentru finanțarea și implementarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri.

Prezentare

Proiectul „Primele Rândunele” este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Ministerul Energiei al Republicii Moldova, cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova (Embassy of the Kingdom of the Netherlands in Moldova) în cadrul asistenței tehnice pentru îmbunătățirea eficienței energetice și securității în Republica Moldova, pentru perioada 2022-2024 .

Detalii despre proiect

Ieri, 28 februarie 2023, am desfășurat clubul de presă cu tema "Este timpul să scoatem protecția consumatorilor din anonimat!", organizat  în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Fundației Soros Moldova, în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”.

În cadrul clubului de presă am discutat despre problemele actuale ale cadrului de protecție a consumatorilor și soluțiile de politici care trebuie promovate în acest sens, alături de șeful ISSPNPC, Sergiu Dărănuță, (Inspectoratul Supraveghere Produse Nealimentare și Protecția Consumatorilor), reprezentanții societății civile și ai mass-media. 

 Principalele probleme puse în dezbatere au fost:

• drepturile consumatorilor;
• cadrul de reglementare și instituțional al protecției consumatorilor;
• transparența din mediul de afaceri.

Printre soluțiile propuse s-au numărat: 

• îmbunătățirea educației și informării consumatorilor;
• crearea unui centru unic de apel pentru protecția consumatorilor, care să redirecționeze operativ solicitările către instituțiile relevante și să ofere apelanților un minim ghidaj pentru orice domeniu aferent protecției consumatorilor;
• dezvoltarea unui instrument digital/informațional între instituții pentru a putea vedea trasabilitatea petițiilor, atât pentru instituții, cât și pentru consumatori;
• actualizarea și modernizarea legii privind protecția consumatorilor, alături de alte acte normative din domeniu, inclusiv prin transpunerea Directivelor UE și alinierea aquis-ului comunitar;
• monitorizare a uniformizării instruirilor inspectorilor de la instituțiile cu mandat de protecție a consumatorilor;
• delimitarea clară dintre mandatul de protecție a consumatorilor și cel de supraveghere a pieței;
• stimularea și sprijinirea asocierii populației pentru apariția unor organizații non-guvernamentale vocale și puternice în domeniul protecției drepturilor consumatorilor.

În concluzie, scoaterea din anonimat a domeniului protecției consumatorului este o variabilă indispensabilă pentru edificarea unei societăți prospere și este esențial ca protecția consumatorilor să devină o prioritate pentru Guvern.

Urmăriți mai multe declarații din înregistrarea video disponibilă aici

Accesați și analiza la acest subiect elaborată de Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup și Stas Madan, director de program, Expert-Grup, disponibilă aici

Galeria poze:

Clubul de presă a fost  organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Fundației Soros Moldova.

Скачать презентацию (ru)

Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup”  anunță concurs pentru identificarea unei companii care va prelua sarcina de elaborare a 3 landing pages  în cadrul inițiativei „OSC rezistente + Bugetare responsabilă = Implementarea accelerată a Acordului de Asociere” în corespundere cu termenii de referință anexați.

Ca parte a strategiei de comunicare și vizibilitate a proiectului, care urmărește creșterea nivelului de informare și conștientizare cu privire la importanța participării civice la procesele bugetare și de elaborare a politicilor la nivel local și central în cadrul implementării Agendei de europenizare a Republicii Moldova, sarcina curentă prevede:

1.  Adaptarea site-ului existent www.bugetulmeu.md. Mai exact, ar trebui creată și integrată o nouă pagină de destinație pe www.bugetulmeu.md. Acesta va servi ca platformă de diseminare pentru toate materialele și rapoartele legate de analiza bugetului în contextul implementării AA și al procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.
2. Adaptarea site-ului web existent al Platformei Naționale a Moldovei a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic (EaP CSF) www.eap-csf.md. În special, două pagini de destinație ar trebui create și integrate pe www.eap-csf.md: una concepută pentru Platforma Societății Civile UE-Moldova (EU-MD CSF) și una pentru Grupul Consultativ Intern pentru Comerț și Dezvoltare Durabilă (DAG). ). Aceste pagini vor servi drept canal de diseminare pentru toate informațiile legate de activitățile și evenimentele platformelor societății civile. Se va asigura că paginile nou dezvoltate sunt compatibile cu www.eap-csf.md.

Cerințe înaintate candidaților și procedura de aplicare

În mod ideal, compania trebuie să întrunească următoarele criterii: 

• Cel puțin 3 ani de experiență dovedită în design de pagini web similare;
• Capacitate de a lucra în echipa și de a îndeplini sarcinile în termenele stabilite;
• Experiența anterioară de lucru la proiecte finanțate de UE sau de alți parteneri internaționali de dezvoltare va fi considerată un avantaj.
• Companiile interesate sunt invitate să prezinte ofertele tehnice și comerciale care vor conține următoarele:
• Formularul de depunere a ofertei tehnice;
• O scrută descriere a organizației (1-2 pagini);
• Certificatul de înregistrare al companiei;
• Portofoliul clienților;
• Portofoliul companiei care descrie experiența acesteia în domeniu și a serviciilor similare prestate; 
• În mod explicit se vor prezenta persoanele angajate în următoarele funcții cheie: Manager de Proiect; Șef echipă programare; Designer.
• Oferta comercială. Oferta trebuie depusă la cota TVA zero. Expert-Grup va furniza în acest sens toate documentele de suport necesare;
• Alte documente sau recomandări relevante.

Ofera financiară va fi anexată ca un fișier separat la email.

Ofertele vor transmise prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la data de  31 martie 2023, ora 10:00. Toate întrebările de clarificare pot fi adresate prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. (persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco). 

Termeni de referință     Formular de depunere a dosarului    Instrucțiuni

Invitație de participare în cadrul concursului     Draft contract

Grilă de conformitate administrativă

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal , în consorțiu cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.