În data de 27.04.2023, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în primă lectură, proiectul de lege nr. 102 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative (proiectul de lege „privind parteneriatul public-privat și administrarea proprietății publice”). Proiectul de lege elaborat de Guvern nu elimină principalele probleme asociate parteneriatelor publice private (PPP), el nu reprezintă o viziune integratoare asupra acestui redutabil instrument investițional, iar unele prevederi ale inițiativei legislative sunt în contradicție cu obiectivele declarate, cu strategia de proprietate a statului, ele dezechilibrează balanța de forțe într-un contract de PPP și generează riscuri de delapidare a patrimoniului public. Această notă analitică trece în revistă principalele prevederi problematice în scopul adresării acestora până la aprobarea definitivă a proiectului de lege de către Parlament.  

Perfecționarea cadrului de reglementare a parteneriatelor publice-private este una dintre condiționalitățile de deoligarhizare înaintate de UE în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Dată fiind experiența proastă a Republicii Moldova în inițierea și implementarea parteneriatelor publice-private, care a dus la delapidarea proprietății publice și îmbogățirea ilicită a proprietarilor de facto a entităților de implementare a parteneriatelor, îmbunătățirea legislației în domeniul PPP a fost inclusă și în cele 9 condiționalități ale Uniunii Europene la capitolul „deoligarhizare”. În conformitate cu „Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE” , modificările la cadrul de reglementare a PPP urmau a fi operate  până la finele lunii iunie 2023. Aprobarea proiectului în varianta propusă spre discuții în Parlament va permite formal debifarea angajamentului asumat (Nr. 4.10 din Planul de înlăturare a celor 9 condiționalități), cu toate acestea, în forma actuală, proiectul de lege nu elimină principalele carențe legislative care fac parteneriatele publice-private un instrument ce mai curând trebuie evitat decât promovat .  

Cadrul de reglementare a parteneriatelor publice-private în Republica Moldova rămâne a fi unul fragmentat și lacunar. Termenul de parteneriat public-privat (PPP) este unul generic. Acesta este utilizat pentru a desemna un contract de lungă durată între un partener public și un partener privat pentru realizarea unui bun sau prestarea unui serviciu. În cadrul acestui contract, partenerul privat are responsabilitate de administrare, preia o componentă semnificativă a riscului, iar remunerarea acestuia este corelată cu performanța. Astfel, termenul de PPP este unul de tip umbrelă. Acesta acoperă o paletă extrem de variată de contracte precum: contractele de concesiune de lucrări și/sau de servicii, contractele de tip affermage/leasing, Build Operat Transfer (BOT), Build-Own-Operate (BOO), Build-Own-Operate-Transfer (BOOT), Design-Build-Finance-Operate (DBFO), Design-Construct-Manage-Finance (DCMF), de tip Private Finance Initiative (PFI) etc . În pofida varietății apelative, proiectele de PPP comportă caracteristici comune, care permit clasificarea acestora în baza criteriilor din modelul descris în tabelul nr. 1.  Pentru un PPP ce vizează un activ deja existent, partenerul public beneficiază de avantajele pe care le-ar presupune o eventuală privatizare (partenerul privat asigură un management mai performant, îmbunătățește calitatea bunurilor și serviciilor produse/ prestate publicului, preia o parte semnificativă a riscului), eliminând neajunsurile pe care le implică privatizarea sau administrarea de către stat a obiectului parteneriatului (pierderea proprietății asupra bunului public și înstrăinarea acestuia la prețuri derizorii, disponibilizări masive, creșterea prețurilor pentru bunurile produse/serviciile prestate, administrare proastă etc) . De cealaltă parte, pentru partenerul privat, implicarea într-un proiect de PPP în care obiectul parteneriatului este unul existent vine cu un risc asociat mai ridicat. Analiza proiectelor investiționale de tip PPP sugerează că succesul acestora depinde de gradul de pregătire a proiectului: calitatea studiului de fezabilitate, calitatea contractului, dar și abilitățile de monitorizare ale partenerului public. Tocmai de aceea, este recomandabil ca statele fără experiență în implementarea unor contracte de PPP să înceapă cu proiecte mici pentru a obține experiență și pentru a minimiza riscurile (ex: contracte de tipul DBOM pentru clădiri administrative sau obiective mici de infrastructură etc)  .

În Republica Moldova nu există o abordarea unitară și integrată asupra diferitor forme de PPP. Cadrul autohton de reglementare a parteneriatelor publice-private este asigurat prin Legea nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat, Legea nr. 121/2018 cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, și tangențial de Legea nr. 182/2010 cu privire la parcurile industriale, care reglementează posibilitatea înființării parcurilor industriale pe principii de PPP ș.a. Cadrul de reglementare crâmpoțit nu este singura problemă care afectează încheierea și buna desfășurare a parteneriatelor publice-private. Misiunile de audit ale Curții de Conturi  și rezultatele Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice începând cu anul 2013 au scos în evidență și numeroase lacune legislative care au contribuit la notorietatea spețelor Air Moldova, Gările Auto Moderne, Aeroportul Internațional Chișinău și multe altele . Principalele probleme ale cadrului de reglementare a parteneriatelor publice-private țin de calitatea austeră a studiilor de fezabilitate și rigorile joase înaintate pentru acestea, caracterul lacunar al contractelor de PPP, substituirea, partenerului privat,  cu un partener care nu s-ar fi calificat la etapa concursului, prezentarea unei polițe de asigurare în locul unei garanții bancare de bună execuție și multe altele. 

Descarcă analiza integrală

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED

După ce a acordat Republicii Moldova statutul de candidat la Uniunea Europeană, UE se așteaptă acum la reforme serioase, în special în domeniile de-oligarhizării și anticorupție. Într-un editorial de politici, expertul și directorul programului „Integrare Europeană” în cadrul Expert-Grup, Denis Cenușă, evaluează progresul Republicii Moldova în îndeplinirea acestor cerințe.

La 22 iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat la UE, deschizând în același timp o perspectivă europeană Georgiei. Comisia Europeană se așteaptă acum ca cele trei state să întreprindă reforme serioase.

Deoligarhizarea și combaterea corupției se numără printre prioritățile reformelor necesare. Colegul nostru,  Denis Cenușă, descrie în editorialul său de politiici dacă condițiile de aderare au fost îndeplinite până acum în Moldova. Cenușa subliniază că o condiție prealabilă importantă pentru începerea negocierilor de aderare cu UE este respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Accesează editorialul integral (en)

Editorialul a fost elaborat în cadrul parteneriatului cu Zentrum Liberale Moderne

 Raportul de activitate al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” pentru anul 2022 este disponibil integral în limba engleză. 

 Descarcă raportul (en)

Pe data de 7 iunie 2023, în cadrul ediției a IV-a a Galei Societății Civile 2022, organizată de Delegația UE în Republica Moldova (European Union in the Republic of Moldova), Expert-Grup a primit Premiul „Guvernare mai puternică”, pentru implementarea proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” (Bugetul meu), care a fost cofinanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Konrad Adenauer (Fundatia Konrad Adenauer Republica Moldova). Proiectul a fost implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad-Adenauer-Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (#IPRE), în perioada decembrie 2018 ianuarie 2022. Proiectul Bugetul Meu a avut ca scop să să sporească implicarea societății civile la nivel local și să crească #transparența, eficiența și eficacitatea proceselor de elaborare și executare a bugetelor, prin participarea și monitorizarea din partea societății.

„Vă mulțumim mult pentru apreciere, acest premiul aparține întregii echipe Expert-Grup, și nu doar, dar și partenerilor de implementare, finanțatorilor și cofinanțatorilor și nu în ultimul rând, celor 5 parteneri de la nivel local ce au avut o contribuție majoră prin crearea a 25 de coaliții la nivel local care au participat în mod direct la bugetarea pentru proiecte de dezvoltare locală. După finalizarea acestui proiect, continuăm să promovăm bugetarea participativă la nivel local. Noi percepem acest premiu ca și o motivație de lucra mai departe în această direcție, de a fi mai eficienți în a promova politicile economice la nivel central și local. Mulțumim încă o dată Uniunii Europene (European Union in the Republic of Moldova) pentru apreciere și tot suportul oferit societății civile din Republica Moldova” a declarat Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup”. 

În acest context reamintim despre faptul că grație proiectului Bugetul Meu, au fost realizate:

• 135 de proiecte de bugetare participativă în 25 de localități 
• 25 de Coaliții Locale au fost create, având regulament de funcționare aprobat;
• peste 750 de membri activi ai Coalițiilor locale;
• 50 de Bugete pentru Cetățeni elaborate;
• 135 de proiecte implementate;
• peste 12 milioane de lei au fost investiți în proiecte de bugetare participativă;
• circa 50 de audieri publice organizate. 

Multumim partenerilor pentru implicare AO Caroma Nord Moldova | Institute for Rural Initiatives / Institutul pentru Inițiative Rurale | Asociația Obștească "AZI" |  Centrul Contact |  Adr Habitat

Proiectul  „Bugetul meu” a fost implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad-Adenauer-Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (#IPRE), în perioada decembrie 2018 ianuarie 2022.

În data de 25.05.2023 Parlamentul a aprobat, în lectură finală, proiectul de modificare a modului de administrare a drumurilor publice, iar acum acesta își așteaptă rândul pentru a fi promulgat de instituția prezidențială. Proiectul este în contradicție cu viziunea statului în domeniul administrării drumurilor, în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice și poate periclita realizarea obiectivului de Moldovă Europeană 2030. Această analiză vine să utilizeze speța proiectului legislativ nr. 85 din 30.03.2022 pentru a descrie disfuncționalitățile majore în procesul de promovare a politicilor publice, atât la nivel de Guvern cât și la nivel de Parlament. Speța ilustrează cum o decizie fundamentală de politici poate fi promovată în lipsa unei argumentări suficiente, în lipsa unei viziuni sectoriale, în contradicție cu alte documente de planificare strategică, în contextul unui aviz de anticorupție negativ, și în pofida numeroaselor riscuri: de imagine, financiare, de înstrăinare a patrimoniului public, de distorsionare a pieței etc. 

Planificarea este elementul cheie în activitatea de administrare a unei întreprinderi, dar mai ales în cel de administrare a unei țări. Orice activitate de management se bazează pe trei mari piloni: planificare, implementare, și control. La nivelul unei întreprinderi, proprietarii acesteia setează țintele (misiunea). Conducerea întreprinderii elaborează planul prin care misiunea este transpusă în obiective operaționale și acțiuni concrete. Iar pe tot parcursul implementării acțiunilor managementul controlează gradul în care acestea contribuie la realizarea planului și a misiunii. Ca și în cazul unei întreprinderi, și în managementul treburilor statului vorbim despre aceiași trei piloni. Parlamentul, care exprimă emanația voinței poporului, a aprobat Strategia de dezvoltare națională Moldova Europeană 2030 prin care a setat țintele pe termen lung. Guvernul, înainte să fie investit în funcție, prezintă Parlamentului programul de guvernare care trebuie să explice și să detalieze activitățile pe care acesta preconizează să le realizeze pentru atingerea obiectivelor stabilite de Parlament. Iar strategiile sectoriale aprobate de Guvern reprezintă documente de planificare specializate, care explică modul în care activitățile planificate la nivelul unei ramuri ale economiei contribuie la realizarea țintelor setate în  Strategia de dezvoltare națională. Astfel, documentele de planificare strategică sunt utilizate pentru monitorizarea performanței unei guvernări. Fie că este vorba despre o întreprindere sau despre managementul unei țări, orice acțiune ce se vrea a fi realizată necesită a fi corelată cu planul de afaceri și trebuie să contribuie la realizarea misiunii, în caz contrar, această acțiune este o „muda” și trebuie eliminată. Strategiile sectoriale sunt transpuse în planuri de implementare și se oglindesc și în planurile anuale de activitate ale ministerelor de profil, a agențiilor și altor unități de implementarea subordonate autorităților administrației publice centrale (AAPC). 

Planul de activitate este și cel mai fidel instrument de măsurare a performanței manageriale atât la nivel de întreprindere, cât și la nivel de stat. Atunci când într-o companie un manager planifică una, dar se ocupă cu altceva, acest manager nu contribuie la realizarea țintelor setate de proprietari, iar consiliul de administrare trebuie să sesizeze la timp această situație și să aplice măsuri corective. În domeniul administrației publice, fiecare ministru este responsabil de implementarea planului sectorial de activitate și răspunde în fața Prim-ministrului și colegilor, iar colectiv, Guvernul răspunde în fața Parlamentului pentru implementarea planului de guvernare. În ultimă instanță, Parlamentul răspunde în fața cetățenilor pentru gradul de implementare a Strategiei naționale de dezvoltare Moldova Europeană 2030. Pentru ca acest mecanism să funcționeze este important ca la toate nivelele să se înțeleagă importanța planificării activităților și importanța implementării acțiunilor care contribuie la realizarea planului. Astfel, gradul de realizarea a planului indică asupra performanței manageriale. Atunci când se constată un nivel necorespunzător de implementare a planului, concluzia care se impune este că fie managementul a planificat prost, fie nu a implementat/executat adecvat acțiunile planificate. Desigur, există și riscuri externe care pot influența realizarea unui plan, dar și acestea trebuie identificate la faza de planificare, iar pentru adresarea lor necesită a fi elaborate planuri de contingență. În consecință, veriga imediat superioară pe ierarhia administrativă utilizează planul și modul de implementare a acestuia pentru monitorizarea performanței manageriale. Lipsa unui plan, sau utilizarea unor indicatori de performanță vagi vorbește, din capul locului, despre un management defectuos.   

Deciderea schimbării modului de administrare a drumurilor în afara unui plan sectorial aprobat de Guvern reprezintă o încălcare a principiilor fundamentale ale managementului. Aprobarea de către Guvern și de către Parlament a deciziei de schimbare radicală a modului de administrare a drumurilor este una care trebuie să fie ancorată într-un document de planificare strategică care să explice clar și fără echivoc raționamentele care justifică modificarea propusă. Deciderea schimbării radicale a modului de administrare a drumurilor înaintea elaborării și aprobării viziunii sectoriale este ca și cum într-o companie privată s-ar fi organizat o achiziție de proporții înaintea aprobării planului de activitate și a planului anual de achiziții prin care să se explice  modul în care achiziția contribuie la realizarea obiectivelor setate de proprietarii companiei. Astfel, în lipsa unei strategii sectoriale și în contradicție cu viziunea aprobată în strategiile sectoriale anterioare (Strategia transportului terestru și Strategia de transport și logistică), în data de 25.05.2023, Parlamentul a aprobat, în lectură finală, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative nr. 85 din 30.03.2022, denumit generic „modul de administrare a drumurilor”, iar dacă va fi promulgat de instituția prezidențială acesta va deveni lege. Proiectul cu pricina propune schimbarea radicală a modalității de administrare a drumurilor publice. printre altele, se propune reorganizarea Î.S. Administrația de Stat a Drumurilor prin fuziune cu S.A. Drumuri într-o mega întreprindere S.A. Administrația Națională a Drumurilor (S.A. AND) cu rol de executor și de beneficiar al lucrărilor de întreținere a drumurilor. Suplimentar, terenurile aferente drumurilor se transmit, la valoarea de bilanț, de la APP la ministerul de ramură, care, în ultimă instanță, prin derogare de la lege, le transmite în concesiune pe 35 de ani către S.A. AND fără plata redevenței. O astfel de modificare semnificativă nu poate fi aprobată fără ca mai întâi aceasta să fie explicată și planificată într-un document strategic sectorial. În acest context, Strategia de mobilitate, la care se lucrează din 06.03.2023  trebuie să detalieze modul în care urmează a fi organizată administrarea drumurilor în Republica Moldova astfel încât aceasta să contribuie la realizarea obiectivului de Moldovă Europeană până-n 2030. Din păcate, carul a fost pus înaintea boilor. Modul de administrare a drumurilor se vrea decis înaintea discuțiilor pe Strategie, iar managerii de la Guvern și Parlament au admis încălcarea principiului managerial fundamental de corelare a acțiunilor punctuale cu planul sectorial, planul de guvernare și cel de dezvoltare națională. 

Inconsecvența cu propriile documente de planificare este un alt indicator al unui management defectuos. Proprietarii unei companii private care gestionează un aeroport și care recent a vândut companiile de transport aerian deținute anterior, nu ar fi foarte încântați să afle de la managementul companiei că pentru ca pasagerii aeroportului să fie mulțumiți este nevoie ca aeroportul să fuzioneze din nou cu companiile de transport aerian și asta în pofida unei viziuni istorice și bine argumentate de specializare în exclusivitate pe servicii aeroportuare.  Pe parcursul ultimilor 15 ani viziunea statului cu privire la modul de administrare a drumurilor publice era total diferită de ce se propune prin proiectul de legea aprobat recent de Parlament. În 2008, la aprobarea Strategiei transportului terestru Guvernul menționa că, contractarea directă a lucrărilor de întreținere de la propriile întreprinderi locale nu permite evaluarea cu precizie a cantității și calității lucrărilor de întreținere efectuate de către acestea, iar lipsa participării capitalului privat în acest sector era perceput ca un impediment în dezvoltarea și asigurarea unui management profesionist în cadrul companiilor teritoriale de întreținere a drumurilor. Aceeași viziune a fost perpetuată și în cadrul Strategiei de transport și logistică pentru anii 2013-2022. Astfel, decidenții de altă dată au stabilit că obiectivul reformei sectorului de întreținere a drumurilor consta în: înlocuirea contractării unor volume de lucrări de întreținere pe contracte de întreținere bazate pe performanță și atragerea investițiilor private în domeniul întreținerii periodice și a celei de rutină. Pentru atingerea acestor obiective, pe parcursul ultimilor 15 ani, cele 38 de întreprinderi de întreținere au fost reorganizate în 12 societăți pe acțiuni, iar în 2018 S.A. Drumuri Bălți a fost privatizată. 15 ani mai târziu, se propune întoarcerea la un sistem chiar și mai deficitar decât cel existent până în 2008. Dacă în 2008 întreprinderile executoare de lucrări de întreținere erau entități separate de întreprinderea care îndeplinea funcția de administrator și beneficiar al lucrărilor (Î.S. ASD), atunci în 2023 viziunea se schimbă radical, iar S.A. AND va intra într-un veritabil conflict de interese. Prin comasarea S.A. Drumuri cu S.A. AND, aceasta din urmă va îndeplini lucrările de întreținere și tot ea va controla modul de executare a acestora. În contextul în care aceeași entitatea joacă rolul de executor, administrator, și beneficiar, există riscul ca utilizatorii drumurilor nici să nu afle despre o efectuare în volum insuficient sau de o calitate derizorie a lucrărilor de întreținere, ci doar vor suporta costurile asociate acestei reforme. Reorganizarea Î.S. ASD prin fuziune cu S.A. Drumuri, face imposibilă și aplicarea contractelor multianuale bazate pe performanță perpetuând facturarea pe volume de lucrări pretinse a fi efectuate. Inconsecvența ministerului de profil este și mai gravă în contextul în care propunerea de reorganizare a Î.S. ASD nu este fidelă nici cu propriul plan de activitate, care din 2019 până în 2021 prevedea reorganizarea Î.S. ASD în agenție (Agenția Națională a Drumurilor) . Deși forma organizatorică propusă de autorii proiectului este cea de societate pe acțiuni, denumirea de „Administrație Națională a Drumurilor” trădează intenția inițială a autorităților de creare a unei agenții. 

Pentru mai multe informații descarcă comentariul integral:

Descarcă comentariul

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED.

Perspectivele emiterii de euroobligațiuni de către Republica Moldova și aspectele principale ce țin de instrumentul financiar Eurobond și ratingul de țară, au constituit subiectul de discuție a clubului de presă desfășurat miercuri, 6 iunie 2023, 

organizat de către Expert-Grup în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, la care a participat Dumitru Alaiba, Vicepremier, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării; Ion Gumene, Secretar de Stat al Ministerului Finanțelor și experți în piețe financiare și antreprenoriat.

În cadrul clubului, participanții au discutat despre particularitățile emiterii eurobondului suveran, percepția cetățenilor referitor la acest instrument, dar și cadrul general referitor emiterii euroobligațiunilor de către Republica Moldova, Inclusiv, s-a vorbit despre avantaje și riscuri, condiții specifice, precum și despre gestionarea acestui proces. 

Republica Moldova este singura țară din Europa și dintre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran. Experții au evidențiat faptul că această inexistență pe piețele financiare internaționale limitează vizibilitatea în cercurile investitorilor. Subiectul Eurobond-ului a fost abordat rar în spațiul public în ultimii 10 ani, iar autoritățile și au manifestat un interes modest față de subiect. Totuși, în ultimii 2-3 ani societatea civilă și unii înalți funcționari au lansat tentative de a convinge populația despre necesitatea unui Eurobond suveran. Deși la moment piața financiară încă nu este gata să absoarbă un Eurobond emis de către Republica Moldova, acest lucru s-ar putea schimba în următoarele trimestre. Din acest motiv, este nevoie de a întreprinde pași pentru a pregăti Republic Moldova de o eventuală emisie și a ieși pe piața atunci când piața va fi benefică.   

Dumitru Alaiba, Vicepremier, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizări a reiterat faptul că: „Republica Moldova este singura țară din Europa și dintre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran și, probabil, suntem unicii care avem doar o singură agenție de rating, iar acest lucru afectează imaginea și nu ne ajută în discuțiile pe care le avem cu investitorii străini, asta fiind o referință pentru ei. Eurobondurile au devenit o sursă importantă de finanțare pentru guvernele și companiile din întreaga lume, datorită accesului la o bază largă de investitori internaționali. Este esențial ca Moldova să se orienteze către piața financiară externă, atât pentru a diversifica sursele de finanțare, cât și pentru a stabili o referință externă pentru economia națională”

„Euroobligațiunile pot deveni un instrument financiar impecabil pentru capitalizarea suportului occidental pentru Republica Moldova, mai ales in contextul statutului de țară-candidat pentru UE și a unui Summit EPC de succes. Accederea țării noastre pe piețele internaționale de capital va diversifica sursele de finanțare a proiectelor de dezvoltare, ne va îmbunătăți imaginea pe plan extern si va servi drept pista pentru accesarea piețelor internaționale de capital de către companiile private. Mai ales că avem un cadru macrofinanciar relativ robust, cu un nivel scăzut de îndatorare. Sigur, principalele provocări țin de capacitatea instituțiilor publice și economiei în general să valorifice eficient resursele obținute din emiterea eurobondurilor (circa 500 mil. USD pentru prima emisie). În acest sens, este important să dezvoltăm instrumentele naționale de implementare a proiectelor (ex: ODA, Fondul de Eficiență Energetică etc) pentru a eficientiza distribuirea banilor în economie conform proiectelor investiționale strategice pentru țara. Mai avem nevoie și de un update pe ratingul de țară, făcut de cel puțin două agenții internaționale de rating. Deci, avem de lucru, dar simt ca suntem pe calea cea bună” a spus Adrian Lupusor, director executiv, Expert-Grup.

Secretarul de stat Ion Gumene a evidențiat care sunt perspectivele de viitor a emiterii de euroobligațiuni de către Republica Moldova, menționând: „Din perspectiva Ministerului Finanțelor, eurobondurile reprezintă nu doar un instrument financiar, ci și un indicator important de dezvoltare pentru investitorii naționali și internaționali, partenerii europeni, inclusiv în contextul în care suntem țară membru candidat la integrarea în UE. Astfel, emiterea de euroobligațiuni, ținând cont că depinde de ratingul de țară efectuat de companiile internaționale,  indică faptul că țara avansează reformele pe un șir de domenii, creând premise pentru dezvoltarea economică, stabilitate și previzibilitate pentru mediul de afaceri.  Însă, emiterea de euroobligațiuni este un proces complex, care urmează a fi pregătit din timp. Astfel, acțiunile prioritare în perioada următoare sunt contractarea a celei de a doua companii care să realizeze ratingul de țară, îmbunătățirea ratingului de țară, dezvoltarea cadrului instituțional necesar pregătirii, emiterii și asigurării unei gestionări eficiente a eurobondurilor, și, cel mai important, identificarea și dezvoltarea unui proiect de țară , investind în care, statul va contribui la creșterea accelerată a PIB-ului pe termen mediu și lung”.

Urmăriți înregistrarea video pentru mai multe detalii la subiect și declarații:

Galerie poze:

Centrul Analitic Independent Expert-Grup a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală înaintată spre consultări publice în data de 22.05.2023. Expert-Grup salută intenția autorilor de a susține „creșterea rezilienței persoanelor fizice prin intermediul instrumentelor fiscale” și cea de creare a unui sistem fiscal și vamal armonizat și echitabil”, unul care ar permite, printre altele, și „combaterea fenomenului salariului în plic”.

În scopul unei realizări mai plenare a obiectivelor setate de Ministerul Finanțelor prin politica fiscală și vamală, Expert-Grup a venit cu propunerile de: unificare a cotelor pe venit din activități investiționale inclusiv a venitului obținut din valori mobiliare emise de orașe sau alte forme administrativ-teritoriale; instituirea echității fiscale la stabilirea taxei de folosire a drumurilor; instituirea mecanismului de facilitare a majorărilor salariale și a „trecerii pe alb” prin instituirea unui mecanism temporar de rambursare a costurilor fiscale ale majorării salariale suportate de angajatori (MASCS) etc. Suplimentar, Expert-Grup a propus revizuirea mai multor Hotărâri de Guvern pentru: indexarea anuală a plafonului pentru deducerea cheltuielilor privind transportul organizat al angajaților/ zilierilor; extinderea deductibilității și asupra cheltuielilor asociate adaptării mijloacelor de transport/spațiilor la necesitățile angajaților cu mobilitate redusă; precum și instituirea unor compensații diferențiate pentru transportul persoanelor cu dizabilități; acordarea pentru toți agenții economici care angajează persoane cu dizabilități a acelorași subvenții aferente cheltuielilor privind plata salariului ca și în cazul întreprinderilor specializate (pentru surzi, orbi etc). 

Expert-Grup salută propunerea Ministerului Finanțelor de unificare a cotelor impozitului pe venit aferent veniturilor investiționale și propune extinderea tratamentului unitar și asupra valorilor mobiliare emise de orașe și alte unități administrativ-teritoriale. În timpul examinării proiectului politicii fiscale a fost depistat că valorile mobiliare emise de orașe sau alte forme administrativ-teritoriale locale (obligațiunile municipale) nu sunt parte a politicii de uniformizare a veniturilor aferente veniturilor investiționale, motiv pentru care propunem includerea acestora alături de depozitele bancare și valorile mobiliare corporative cu mecanismul de reținere finală a impozitului pe venit. Este de menționat că până la momentul actual 3 primării (Sîngera, Ceadîr-Lunga și Chișinău) au reușit să emită obligațiuni municipale, acestea fiind subscrise integral după lansarea Ofertelor Publice. Este de menționat că încurajarea emisiunilor de obligațiuni municipale comportă mai multe avantaje, precum: 

• emiterea de obligațiuni municipale este efectuată prin mecanismul pieței de capital, respectiv se asigură transparența deplină la toate etapele mobilizării resurselor aferente investiției. De asemenea, utilizarea acestui instrument de finanțare se încadrează în documentele de politici și se înscrie și în logica de dezvoltare a pieței de capital din țară, obligațiunile urmând a fi expuse ulterior și pe piața secundară; 
• participarea publicului larg la finanțarea proiectelor investiționale ale autorităților publice locale va crește implicarea cetățenilor în guvernarea locală, iar gradul de participare va reprezenta un indicator ferm al importanței proiectelor investiționale pentru locuitorii comunității locale finanțate și a gradului de încredere în capacitățile de guvernanță a autorității locale;
• comparativ cu creditele bancare, care pot fi contractate lejer de primării, obligațiunile municipale oferă filtre adiționale de siguranță pentru bugetul public și interesul public în general, având în vedere că se respectă standardele de transparență ale pieței de capital. De asemenea, aceasta reprezintă și un bun prilej de a spori capacitățile operaționale ale administrațiilor primăriilor;
• prin emisia de obligațiuni municipale, primăriile vor avea posibilitatea să co-finanțeze proiecte generatoare de venituri, asigurând un grafic de stingere a obligațiunilor corelat cu veniturile potențiale generate (cum ar fi spre exemplu extinderea rețelei de aprovizionare cu apă și achiziția de consumatori noi, dezvoltarea transportului public sau a altor servicii publice care sunt prestate contra plată). De asemenea, primăriile vor putea colecta în timp util cotele de co-participare cu finanțe pentru accesarea granturilor, care deseori reprezintă barieră pentru o serie de primării la înaintarea aplicațiilor de grant; 
• sustenabilitatea finanțelor publice nu este afectată, întrucât etapele emisiunii de obligațiuni municipale includ în mod obligatoriu și necesitatea obținerii Avizului din partea Ministerului Finanțelor, care va putea evalua viabilitatea proiectelor investiționale propuse și capacitatea de rambursare a datoriei de către APL-uri;

Intenția autorităților de diminuare a cotei accizului realizată prin introducerea TVA la importul autoturismelor este una salutabilă, dar necesită a fi clarificat modul în care se va stabili valoarea în vamă, mai cu seamă pentru autovehiculele uzate, dar și evaluarea oportunității înlocuirii accizului printr-o eventuală taxă de mediu. Proiectul nu explică cum va fi stabilită valoarea în vamă a autovehiculelor importate, în mod special pentru autovehiculele avariate și pentru cele procurate la mâna a doua, inclusiv de la persoane fizice. În lipsa elaborării unui nomenclator și în cazul stabilirii valorii în funcție de contractul de vânzare-cumpărare există riscul diminuării valorii în vamă prin indicarea în contractul de vânzare-cumpărarea a unei valori net inferioare celei reale. În contextul introducerii TVA la importul autoturismelor, considerăm oportună substituirea accizului la devamare cu o eventuală taxă ecologică care să țină cont de vechimea sau starea tehnică a unității de transport importate. Stabilirea cotei accizului în funcție de cilindree nu neapărat ține cont de impactul de mediu al autovehiculului. Mai curând, vârsta și starea tehnică a autovehiculului și nu cilindreea este cea care generează un impact de mediu mai mare. Suplimentar, este necesar a fi menționat că se impune o evidență mult mai riguroasă a calității vehiculelor importate (cu o eventuală mențiune făcută de serviciul vamal și/sau certificatul de înmatriculare a unității de transport a mențiunii: importat avariat/mașină reparată) și cu un control mult mai riguros al parcursului unității de transport la intrarea în țară (la moment, serviciul vamal nu documentează parcursul unității de transport importate). Îmbunătățirea acestor aspecte ar crea premisele necesare pentru introducerea unui mecanism obiectiv și rafinat de taxă de mediu aplicată la importul autovehiculelor.   

Este salutabilă intenția autorilor proiectului de a introduce taxa de folosire a drumurilor inclusiv pentru autovehiculele electrice, cu toate acestea, taxa pentru folosirea drumurilor rămâne a fi una inechitabilă pentru posesorii de autoturisme (vehicule de promenadă). În Republica Moldova taxa de folosire a drumurilor nu ține cont de modul în care diferite unități de transport exercită influență diferită asupra infrastructurii rutiere. Taxa pentru folosirea drumurilor trebuie să fie corelată cu impactul pe care o unitate de transport o are asupra infrastructurii rutiere. La zi, proprietarul unui autoturism cu o cilindree de 2500 cm³  achită o taxă de folosire a drumurilor în cuantum de 2250 lei (2500*0.9lei/cm³). O sumă identică o achită proprietarul unei semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare de 10 tone (pentru această categorie de vehicule, taxa de folosire a drumurilor este stabilită în mărime de 225 lei/tonă). Proprietarul unui autoturism cu o cilindree de 3500 cm³ achită o taxă de folosire a drumurilor similară celei achitate de un proprietar de autocamion (tir) în condiția în care impactul acestor autovehicule asupra infrastructurii rutiere este total diferit. Un astfel de statu-quo este unul inechitabil. La fel de frustrant este și tratamentul autovehiculelor pentru utilizări speciale care achită o taxă de folosire a drumurilor echivalentă celei aplicabile posesorilor de autoturisme de promenadă. La fel, este necesar a se menționa că până la apariția motoarelor hibride și a celor cu propulsie electrică, cilindreea era un proxy satisfăcător pentru a discrimina între autoturisme de diferită masă. Pentru un vehicul cu o masă mai mare era nevoie de un motor mai puternic, or, anume masa vehiculului impactează forțele dinamice care afectează infrastructura rutieră. La zi, taxarea pe cilindree, în mod particular, pentru autovehiculele pentru utilizări speciale pe șasiu de autoturism este depășită. Taxarea pe kg de masă similară celei propuse pentru autoturismele și autovehiculele pentru utilizări speciale pe șasiu de autoturism complet electrice, este mult mai potrivită. În context, anexa nr. 1 la titlul IX trebuie să elimine aceste neajunsuri și să coreleze taxa de folosire a drumurilor cu impactul diferit pe care-l au unitățile de transport asupra infrastructurii rutiere.

În conformitate cu nota informativă, proiectul de lege țintește, printre altele, și „identificarea pârghiilor care ar crea premisele necesare pentru „diminuarea fenomenului salariului în plic”, în acest context, este oportună includerea în proiect și a prevederilor aferente introducerii Mecanismului automatizat de subvenționare a creșterii salariale (MASCS). Menționăm că acest mecanism a fost discutat și andosat în cadrul conferinței internaționale din 04.11.2022 „Moldova trece pe alb” cu participarea Președintei Republicii Moldova, a Ministrului Finanțelor, Ministrului Muncii și Protecției Sociale și a înalților reprezentanți ai Organizației Internaționale a Muncii (ILO). Reamintim că acest mecanism prevede rambursarea costurilor fiscale pentru angajatorii care majorează cu minim 50% salariul salariaților cu timp de muncă deplin. Majorarea salarială operată este evaluată în raport cu salariul angajatului din perioada de referință (exercițiul fiscal anterior celui în care a fost operată majorarea). Proiectul a trecut printr-un amplu proces de consultări, fiind avizat pozitiv atât de autoritățile administrației publice centrale, patronate, sindicate și reprezentanți ai asociațiilor de business, cât și de Comisia de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător. Prin urmare, pentru satisfacerea obiectivului de „diminuare a fenomenului salariului în plic”, propunem includerea MASCS în cadrul acestei inițiative legislative.

Expert-Grup atenționează autorii proiectului de lege pentru modificarea politicii fiscale și vamale asupra potențialelor riscuri derivate din intenția acestora de instituire a unei derogări de la protecția confidențialității datelor statistice. Propunerea de instituire a derogării la prevederile aferente protecției datelor utilizate în scopuri statistice vine în contradicție cu prevederile Codului de bune practici al statisticilor europene, principiul 5, în conformitate cu care confidențialitatea furnizorilor de date, confidențialitatea informațiilor pe care aceștia le furnizează, utilizarea datelor respective numai în scopuri statistice și securitatea datelor trebuie să fie garantate prin lege. În contextul aspirațiilor Republicii Moldova de aderare la UE, trebuie să se țină cont de faptul că în țările-membre nu producătorii de statistici oficiale sunt surse de informare pentru autoritățile fiscale, ci datele fiscale sunt o importantă sursă administrativă pentru producerea indicatorilor statistici. Neglijarea acestui principiu va constitui o piedică în calea aderării. De asemenea, accesul SFS la micro-datele individuale colectate în scopuri statistice, fără anonimizarea lor, va submina încrederea respondenților în producătorii de statistici oficiale și va compromite calitatea datelor colectate, ceea ce se va răsfrânge negativ și asupra calității politicilor publice. Aceasta capătă o importanță deosebită în contextul recensământului populației și locuințelor care va fi realizat în 2024.

Suplimentar, pentru atingerea obiectivului declarat de creștere a rezilienței persoanelor fizice, recomandăm inițierea modificărilor la mai multe Hotărâri de Guvern care vizează deducerea cheltuielilor pentru transportul persoanelor cu dizabilități și integrarea acestora în câmpul muncii. În art. 34 din Hotărârea Guvernului Nr. 693/2018  cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit, este prevăzută deductibilitatea fiscală a costurilor suportate de angajatori pentru transportul angajaților în limita maximă a plafonului mediu în sumă fixă de 65 de lei (fără TVA) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată (actualizată în iunie 2022). Având în vedere evoluția rapidă a prețurilor și necesitatea de ajustare a limitei fixe care apare frecvent, considerăm oportună automatizarea acestei ajustări prin indexarea anuală la indicele prețurilor la combustibili. Această modificare va spori atât accesul angajatorilor la forța de muncă în descreștere, cât și accesul lucrătorilor la oportunitățile de angajare care nu există în localitățile lor. Conform unui studiu realizat de Expert-Grup , sporirea mobilității forței de muncă este necesară în contextul în care în Republica Moldova există raioane unde rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 de ani este foarte joasă: Cantemir (19%), Căușeni (25%), Leova (25%) etc.

Cadrul normativ în vigoare nu prevede deductibilitatea cheltuielilor suportate de angajatori pentru a face vehiculele sau spațiile mai accesibile angajaților cu dizabilități (modificarea autobuzelor pentru a fi potrivite pentru scaune cu rotile, amenajarea pe teritoriul întreprinderii a trotuarelor largi și a rampelor de acces etc). HG 693/2018 nu prevede deductibilitatea unor astfel de cheltuieli, deși deducerea / subvenționarea cheltuielilor angajatorilor pentru adaptarea locurilor de muncă și a mijloacelor de transport la nevoile angajaților cu dizabilități este o practică normală în alte țări, menită să stimuleze angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii. Bunăoară, în SUA, conform programului „Disabled Access Credit: Architectural and Transportation Barrier Removal Deduction”, întreprinderile mici pot deduce anual până la 15 000 USD din cheltuielile suportate pentru a face vehiculele sau facilitățile de uz public mai accesibile angajaților cu dizabilități . Exemplele de achiziții aplicabile includ construcția de rampe de accesibilitate, parcări speciale, trotuare largi, modificarea vehiculelor corporative pentru a fi potrivite pentru scaune cu rotile. În Cipru, statul acordă granturi în volum de 25% din costurile eligibile, cu un maximum de 5 000 EUR de persoană, pentru construcția de instalații, amenajarea spațiilor, achiziționarea de mașini / echipamente, alte costuri de administrare și transport, care derivă direct din angajarea persoanelor cu dizabilități .

Modificarea HG 1413/2016 poate contribui la facilitarea angajării persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii. Conform cadrului normativ în vigoare, este prevăzută compensarea costurilor de transport ale persoanelor cu dizabilități în mărime de 180/240/480 lei trimestrial (în funcție de severitatea dizabilității), însă mărimea compensației nu depinde de faptul dacă aceste persoane sunt angajate în câmpul muncii sau nu. Având în vedere faptul că persoanele cu dizabilități angajate în câmpul muncii se deplasează mai frecvent la și de la locul de muncă decât persoanele neangajate, ar fi judicios ca mărimea compensațiilor pentru transport să țină cont de acest aspect. Propunem modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a compensaţiei pentru serviciile de transport astfel încât să fie prevăzute compensații de transport diferențiate (mai mari) pentru persoanele cu dizabilități angajate în câmpul muncii, ținând cont de cheltuielile lor mai mari, dacă angajatorul lor nu asigură transportul la și de la locul de muncă. Aceasta va ușura angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii.

Prin operarea modificărilor la HG 49/2021 se pot extinde subvențiile aferente cheltuielilor privind plata salariului persoanelor cu dizabilități pentru toți agenții economici care încadrează în câmpul muncii astfel de salariați, nu doar pentru întreprinderilor specializate. Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă prevede acordarea agenților economici a subvențiilor aferente cheltuielilor privind plata salariului persoanelor cu dizabilități în mărime de 50-100% din suma impozitelor aferente plăților salariale, dar nu mai mult de 1000-2000 de lei lunar per salariat (în funcție de gradul de dizabilitate). În cazul întreprinderilor specializate, subvențiile sunt în mărime de 230-300% din suma impozitelor aferente plăților salariale, cu plafoane de 4600-6000 de lei lunar per salariat. Cu regret, întreprinderile specializate sunt puține și se pot afla la distanțe mari de locurile de trai ale persoanelor cu dizabilități, de aceea recomandăm extinderea acelorași subvenții și asupra agenților economici nespecializați care angajează persoane cu dizabilități. De asemenea, propunem și actualizarea plafoanelor de acordare a subvențiilor, ținând cont de evoluția salariilor.

Descarcă comentariul analitic     Descarcă propunerile formulate de Expert-Grup

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED.

Centrul Analitic independent Expert-Grup anunță concurs pentru identificarea unui consultant (persoană fizică) care va presta servicii analitice în cadrul implementării proiectului de grant al UE „OSC rezistente + Bugetare responsabilă = Implementarea accelerată a Acordului de Asociere” în corespundere cu termenii de referință anexați.

Consultantul va fi responsabil de:

• Oferirea de mentorat și îndrumare OSC-urilor beneficiare în elaborarea rapoartelor de monitorizare a cheltuielilor bugetare. Experții se vor implica în mod activ cu OSC-urile pentru a asigura calitatea, relevanța și impactul necesare acestor rapoarte.
• Elaborarea modulului de formare pentru programul de consolidare a capacităților OSC-urilor selectate.

Depunea dosarelor de participare

Pentru participare la concurs, consultantul va depune prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  următoarele:  

1. Oferta tehnică compusă din Formularul de aplicare, metodologia, CV-ul și declarația;
2. Oferta financiară cu indicarea ratelor nete zilnice solicitate.  

Consultantul va indica expres în aplicare și în textul emailului poziția pentru care aplică (Expert 1).

Termen limită de aplicare: 19 iunie 2023, ora 19.00.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință          Grilă de conformitate administrativă   

Formular ofertă financiară  Draft contract     Formular de_aplicare_RB_7     Instrucțiuni pentru ofertanți    Declarație de achiziție

Invitație de participare la concurs

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal , în consorțiu cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.