Progresul înregistrat în domeniul respectării drepturilor omului este unul modest, cu întîrzieri în realizarea activităţilor planificate. În privinţa reformei justiţiei eforturile s-au concentrat pe adoptarea unor acte cu conţinut strategic şi pe elaborarea unor proiecte de acte legislative şi normative, dar promovarea  şi adoptarea acestora întîrzie. Progresul în domeniul reformei Administrației Publice Centrale  şi Administrației Publice Locale este moderat și acesta s-a redus în temei la adoptarea cîtorva documente legislativ-normative şi la discutarea unor proiecte de documente strategice. În domeniul statisticii comerţului și a consolidării capacităților administrative nu s-a înregistrat un progres notabil. Pentru domeniul tarifare și netarifare s-a observat un progress rezonabil, fiind implementate în termen acţiuni importante. Deşi în domeniul standard sanitare și fitosanitar au fost planificate doar 3 acţiuni, doar una din acestea a fost dusă pînă la bun sfîrşit: elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea sistemelor de siguranţă alimentară. În domeniul serviciilor financiare, progresul poate fi calificat drept destul de bun deoarece autorităţile de resort au reuşit să respecte planul de acţiuni prestabilit.

Progresul în îndeplinirea angajamentelor Republicii Moldova de asigurare a libertăţilor  şi drepturilor omului este unul lent. Deşi a continuat perfecţionarea cadrului legal pentru respectarea şi asigurarea drepturilor omului, acest efort nu a fost urmat şi de consolidarea mecanismelor de protecţie a drepturilor omului. Progresul înregistrat în privinţa reformei justiţiei  şi domeniilor conexe este redus, eforturile vizează în temei elaborarea unor proiecte de acte legislative şi normative, dar promovarea şi adoptarea acestora întârzie, ceea ce reduce şi din potenţialul impact. În domeniul reformei administrației publice centrale şi administrației publice locale progresul este moderat, s-a redus în temei la adoptarea câtorva documente legislativ-normative şi la discutarea unor proiecte de documente strategice, acţiunile în domeniile respective nu sânt ghidate prin documente de planificare adecvată. Progresul înregistrat în domeniul barierelor tehnice din calea comerțului poate fi calificat drept moderat, deoarece acţiunile din plan sunt implementate selectiv, iar priorităţile sunt revizuite post-factum. În domeniul facilitării comerțului și administrării vamale progresul de implementare a acţiunilor a fost unul lent, deoarece o serie de acţiuni întârzie a fi realizate.

Republica Moldova a înregistrat un progres modest în următoarele domenii: protecția drepturilor omului, coordonării generale și a consolidării capacităților administrative, accesul bunurilor pe piață, bariere tarifare și netarifare, bariere tehnice în calea comerțului, facilitarea comerțului și administrarea vamală, concurența. Progres redus a fost înregistrat la capitolele reforma justiției, regulile de origine, dreptul proprietății intelectuale, achiziții publice. Totodată, cel mai bun progres autoritățile au înregistrat în domeniul serviciilor financiare.

Ediția nr.18 a Euromonitorului arată că la capitolul instituţiilor democratice în Moldova s-au înregistrat evoluţii pozitive privind îmbunătăţirea cadrului legislativ electoral şi legislaţiei privind partidele, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei, iar în domeniul respectării drepturilor omului a fost încheiată monitorizarea Moldovei de către CoE la capitolul libertăţii religiei. În domeniul reformei administrației publice centrale se realizează anumite activităţi, situaţia evoluează, deşi în ritm mult mai lent decît necesar. Îmbunătăţiri în sistemul justiției se atestă la majoritatea capitolelor, dar impactul acestora rămîne destul de redus, slab perceput de societate. O serie de evoluţii pozitive au fost înregistrate în ceea ce priveşte reformele în domeniul social. În acelaşi timp, rămîn  şi serioase probleme, ce-şi au originea, în special, în resursele financiare deosebit de limitate disponibile pentru implementarea măsurilor necesare de redresare a situaţiei precare la capitolul forţa de muncă, protecţia socială, sănătate publică, şi alte domenii reflectate în capitolul respectiv. La capitolul comerțului, nu se înregistrează progrese semnificative în ceea ce priveşte adoptarea standardelor sanitare necesare pentru deplina utilizare a preferinţelor comerciale autonome acordate de UE în martie 2008.

La capitolul instituţii democratice, în perioada octombrie-decembrie 2009 s-au înregistrat unele tendinţe pozitive legate de anularea prevederilor restrictive din Codul Electoral, relansarea dialogului autorităţilor cu societatea civilă şi de o îmbunătăţire uşoară a libertăţii mass-media, accesului la informaţie şi transparenţei procesului decizional. Schimbările la nivel politic nu au destabilizat considerabil situaţia în sfera administraţiei, perioada de referinţă se caracterizează prin începutul activităţii noului Guvern, reorganizarea unor structuri centrale afectînd însă procesul de implementare a reformei Administraţiei Publice Centrale. Noul Guvern nu a avut la dispoziţie mult timp pentru a răspunde multitudinii de probleme ce ţin de dezvoltarea economică acumulate la sfîrşit de an. Totuşi, primii paşi au fost făcuţi. În primul rind Guvernul a elaborat Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pentru anii 2009-2011. De asemenea, a fost negociat Acordul cu FMI, una din cele mai dificile şi prioritare acţiuni pentru stabilizarea şi relansarea economică a Republicii Moldova.

Dialogul politic din trimestrul trei al acestui an este caracterizat de procesul instituţionalizării noii puteri la Chişinău şi reluarea, cu un ritm sporit, a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Conflictul politic după alegerile din aprilie, noua campanie electorală şi procesul anevoios de constituire a noilor autorităţi centrale au afectat procesul  reformei administrative, iar împreună cu efectele crizei economice au determinat şi reducerea stabilităţii politicii de guvernare. Perioada de instabilitate politică şi incertitudinile nu au permis implementarea unor măsuri de susţinere a agenţilor economici. Tergiversarea acestora şi agravarea situaţiei în sistemul bugetar face ca aşteptările agenţilor economici faţă de noul guvern să fie puţin probabil a fi realizate.

Calitatea dialogului politic şi funcţionalitatea instituţiilor democratice în trimestrul doi al anului 2009 au fost profund marcate de evenimentele post-electorale, în special de protestele din 7 aprilie. Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost dominate de subiectele crizei politice din Moldova şi încălcarea drepturilor omului după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Funcţionarea instituţiilor democratice în perioada monitorizată a degradat în mod dramatic. Aplicarea violenţei şi torturii faţă de persoanele reţinute sau arestate de poliţie, expulzarea jurnaliştilor străini, limitarea accesului la informaţie sînt doar cîteva dintre încălcările înregistrate după alegerile din 5 aprilie. Criza economică care a escaladat încă în trimestrul unu al anului curent, s-a agravat în trimestrul doi pe fundalul crizei politice şi noii campanii electorale. Dezvoltarea economică nu a constituit, de fapt, o prioritate importantă pe agenda guvernamentală. Programul anticriză a guvernului a apărut abia în iunie şi nu conţine acţiuni concrete care ar putea restabili sectorul real al economiei, stimula consumul şi diminua efectele negative de pe piaţa muncii.

Dialogul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană s-a caracterizat printr-o evoluţie constantă în primul trimestru 2009. În domeniul instituţiilor democratice s-au constatat unele evoluţii moderate. Printre aceste se numără: consolidarea legislaţiei privind drepturile copilului, angajaţilor şi deţinuţilor, acţiuni constante ale Ministerului Justiției de îmbunătăţire a condiţiilor pentru deţinuţi, menţinerea dialogului dintre autorităţile publice şi societatea civilă, prin atragerea societăţii civile în discutarea proiectelor de decizii de politici publice. În acelaşi timp, se menţin problemele raportate anterior, şi chiar se observă aprofundarea acestora pe fundalul campaniei electorale din 2009. In domeniul economic, evoluţiile au fost marcate pe de o parte de criza economică şi financiară globală, iar pe de altă parte de perioada pre-electorală în care s-a aflat Republica Moldova, astfel încît acţiunile guvernului nu întotdeauna au răspuns evoluţiilor economiei.

Rapoartele din seria „Euromonitor” au drept obiectiv monitorizarea independentă și obiectivă a procesului de implementare a Planului de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Acest raport monitorizează acțiunile întreprinse și puse în aplicare de către ambele părți, în al patrulea trimestru al anului 2008. Principala realizare a fost includerea Republicii Moldova în proiectul Parteneriatului Estic - o nouă iniţiativă a Uniunii Europene de aprofundare a relaţiilor cu ţările vecine ex-sovietice. De asemenea, au avut loc mai multe reuniuni ale organismelor de cooperare UE-Moldova, vizite ale oficialilor moldoveni şi europeni la Bruxelles/Chişinău, întrevederi bilaterale cu importanţi oficiali ai statelor membre UE. Multiplele eforturi diplomatice din perioada de referinţă nu au fost în măsură  să determine reluarea procesului de negocieri în format “5+2”. Pe partea economică, criza economică mondială deja începe să fie simţită în Moldova.

Rapoartele din seria „Euromonitor” au drept obiectiv monitorizarea independentă și obiectivă a procesului de implementare a Planului de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Acest raport monitorizează acțiunile întreprinse și puse în aplicare de către ambele părți, în al treilea trimestru al anului 2008. Dialogul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost unul mai rezervat, în special din partea Comunităţii Europene, care în repetate rînduri a atenţionat autorităţile Republicii Moldova asupra stării degradante a democraţiei şi libertăţii de exprimare din ţară.Evoluții economice în această perioadă au fost influențate de inundațiile din iulie-august, care au provocat cheltuielile neplanificate bugetului de stat și posibilități limitate de a finanța alte sectoare și priorități. Cu toate acestea, având în vedere anul pre-electoral, Guvernul a decis să majoreze salariile unor categorii de salariați bugetari, alocațiilor sociale și anumite compensații.