Ratingul de performanță bancară a fost elaborat de Expert-Grup cu scopul evaluării obiective și comparării evoluției băncilor comerciale din Republica Moldova. Acest studiu reflectă activitatea băncilor pentru trimestrul 3 al anului 2011 în comparație cu trimestrul precedent. Conform rezultatelor ratingului, observăm că noul lider al clasamentului a devenit BC „Victoriabank”, devansând BC „Moldova – Agroindbank” (locul 2) la capitolele lichiditate și calitate. În ediția curentă, cele mai importante avansări în clasament leau avut BC „Banca de Economii” (+3 poziții), BC „FinComBank” (+3 poziții), BC „ProCreditBank” și BCR Chișinău S.A. cu câte 2 poziții. Totodată, cele mai mari căderi în rating au fost înregistrate de BC „Comertbank” (-3 poziții), BC „EuroCreditBank” și BC „Energbank” (cu câte 2 poziții). Ca și în trimestrele precedente, la coada clasamentului a rămas BC „Universalbank” care suportă importante pierderi din cauză restructurării foarte lente a activelor toxice acumulate în perioada recentei crize economice.

Ratingul de performanță bancară a fost elaborat de Expert-Grup cu scopul evaluării obiective și comparării evoluției băncilor comerciale din Republica Moldova. Acest studiu reflectă activitatea băncilor pentru trimestrul 2 2011 în comparație cu trimestrul precedent. Ratingul este bazat pe o serie de indicatori care relevă nivelul de solvabilitate/lichiditate, eficiență, profitabilitate și calitatea portofoliului. Astfel, ratingul ne permite să analizăm în complex care sunt factorii care determină nivelul de performanța a băncilor comerciale și să urmărim evoluția în timp a acestei performanțe.

Conform ratingului performanței bancare, după primul trimestrul al anului curent, banca care a înregistrat cele mai bune performanțe este BC „Moldova – Agroindbank” S.A.. Pe locul 2 și 3 s‐au plasat BC „Victoriabank” S.A. și BC „Moldindconbank” S.A. Spre deosebire de liderul clasamentului, acestea înregistrează  indicatori mai mici de eficiență, însă  o duc foarte bine la capitolul profitabilitate, calitate a portofoliului (în cazul „Moldindconbank”) și lichiditate (în cazul „Victoriabank”). Pe ultimul loc în ratingul performanței bancare s‐a situat BC "Universalbank" S.A., în special din cauza unei calități mai scăzute a portofoliului de credite, fapt ce a avut impact corespunzător asupra indicatorilor de profitabilitate  și lichiditate.

În anul 2011 economia moldovenească a evoluat, în mare măsură, inerţial. Este adevărat că creșterea economică din primul semestru a fost impresionantă prin magnitudine și prin structură. Totuși, aceasta a fost neuniformă, cu impact redus asupra ocupării și bunăstării populaţiei.

Descarcă publicația 

Imediat după  constituirea sa, Alianța pentru Integrare Europeană a trebuit să facă față  unor multiple priorități, care pe alocuri erau conflictuante. Deși a avut un orizont politic scurt, AIE ar putea să se mândrească cu câteva realizări importante pe parcursul anului precedent: stabilizarea bugetului de stat, ranversarea trendului evoluțiilor economice negative la începutul anului 2010, adoptarea măsurilor necesare pentru stabilizarea sistemului bancar și prevenirea escaladării creditelor ne‐performante de către Banca Națională  a Moldovei, creșterea influxului de ajutor extern, progresul semnificativ în relațiile dintre Moldova și UE. În pofida balanței pozitive a actului de guvernare exercitat în 2010, credem că AIE a eșuat să producă rezultate mai impresionante în câteva aspecte‐cheie:  asigurarea competiției oneste în economie, majoritatea ministerelor și agențiilor guvernamentale nu au fost în stare să se angajeze într‐un dialog consistent cu partenerii sociali, recuperarea economică  din 2010 a reprezentat o „creștere‐fără‐dezvoltare”, nefiind acompaniată  de multiplicarea locurilor de muncă, realizând o apropiere fără precedent față de Occident, Moldova a eșuat în formularea unei politici rezonabile față de Rusia, lucru care s‐a reflectat și în unele discontinuități comerciale. Actul guvernării a fost suferit din cauza unor constrângeri care  și‐au avut originile în sferele economică, instituțională, politică și geopolitică. Ediția curentă a MEGA analizează aceste constrângeri, precum și barierele majore pe termen scurt, mediu și lung în calea edificării unui model de dezvoltare economică durabil.

Descarcă publicația

Economia Republicii Moldova a continuat să se dezvolte în contextul unei guvernări „provizorii”. Un astfel de model de guvernare s-a caracterizat prin creşterea instabilităţii politice şi persistenţa crizei constituţionale, dispute aprinse în coaliţia de guvernare, blocaje prelungite în agenda reformelor, pe întreaga gamă a problemelor stringente, şi aşa mai departe. Totuşi, această situaţie nu a afectat în mod semnificativ imaginea „poveştii de succes” atribuită Republicii Moldova și creșterea economic din acest an. Redresarea economică a readus în 2010 PIB-ul Republicii Moldova la nivelul de până la criză, iar avântul economic a continuat și la începutul anului 2011 cu ritmuri și mai impresionante. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte calitatea creşterii economice, Republica Moldova a revenit la modelul anterior crizei, care oferă Guvernului un confort prea mare, fără nicio presiune pentru a acţiona rapid şi eficient. Creșterea dată ar putea să continue pe fondul redresării economice şi a expirării „paradisului fiscal” determinat de cota zero a impozitului pe venit pentru profi tul reinvestit. Însă creşterea economică bazată pe consum rămâne singura opţiune fezabilă pentru Moldova pe termen scurt şi mediu, dar Guvernul ar trebui să profite de influxul de remitenţe pentru a promova investiţiile publice şi private. În caz contrar, pe termen lung, Republica Moldova va înregistra mai degrabă o creştere a preţurilor, decât o creştere a producţiei şi a ocupării forţei de muncă. O serie de constrângeri critice explică încetinirea creşterii economice pe care o anticipăm pe termen mediu. Acestea sunt analizate în ediția nr. 4 a publicației MEGA, care oferă și recomandări de politici pentru ca Moldova să se adapteze și să valorifice potențialele schimbări din economia globală, în loc să se „bucure” în continuare de statutul său de victimă.

Descarcă publicația

Marcat de o serie de crize interne şi externe, anul 2009 a arătat clar cât de fragilă şi iluzorie a fost creşterea economică a Republicii Moldova în ultimul deceniu. Declinul prognozat al PIB în 2009 va arunca Moldova cu trei ani în urmă; investiţiile capitale au scăzut cu o viteză nemaiîntâlnită de la începutul anilor 1990; încrederea economică a populaţiei, companiilor şi băncilor este la un minim istoric, iar finanţele publice sunt subminate fundamental. Deşi criza financiară globală îşi are partea sa de vină, în 2009 economia Moldovei a căzut şi victimă a iresponsabilităţii politice. Schimbarea Guvernului în septembrie anul curent a adus cu sine noi speranţe, dar este clar că acestea nu trebuie să fie exagerate. Numirea noilor miniştri încă nu este suficientă pentru a modificaşi felul în care ministerele respective funcţionează. Sistemul administrativ are, din păcate, propria logică şi inerţie. Adevărata provocare pentru noul  Guvern este anume schimbarea logicii în elaborarea şi implementarea politicilor în ţară. Incertitudinea politică şi dificultăţile de negociere în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană complică şi mai mult această sarcină. Noul program guvernamental accentuează ideea de competitivitate şi atractivitate economică. Compus din mai multe persoane care au o experienţă recentă în business, noul Guvern pare a fi foarte bine plasat pentru ca să înceapă o serie de reforme ambiţioase pentru liberalizarea economiei. Ediția curentă a publicației MEGA oferă o serie de recomandări în cele 15 domenii analizate pentru a depăși efectele crizei și a tranzita la mult doritul model de creștere economică bazat pe inovație și competitivitate.

Descarcă publicația

Scopul publicaţiei MEGA este de a dezvălui esenţa evoluţiilor economice în Moldova, a analiza politicile economice  şi a oferi recomandări asupra strategiilor de dezvoltare economică a ţării. Prima ediţie a publicaţiei MEGA este dedicată analizei tendinţelor majore care au determinat  vectorul de dezvoltare a economiei Moldovei din momentul obţinerii independenţei. Sunt discutate 15 domenii distincte, importante pentru orice economie de piaţă. Astfel, redresarea economică în Moldova care a început în anul 2000 a generat noi oportunităţi, dar şi noi provocări, pentru guvern, companii şi cetăţeni. Creşterea economică a ţării a fost alimentată în principal de remitenţele muncitorilor moldoveni emigranţi, resurse care au menţinut Moldova la linia de plutire. Însă creşterea economică bazată pe consum pare să-şi fi  atins limitele sale, de aceea decidenţii de politici economice trebuie să asigure tranziţia economică de la modelul de creştere bazat pe remitenţele emigranţilor spre un model de creştere economică bazat pe investiţii şi inovaţii. Având în vedere criza financiară internaţională, trecerea la un astfel de model de dezvoltare economică nu va fi deloc uşoară, dar totuşi este cu atât mai necesară. Tranziţia la noul model de creştere economică necesită un grad sporit de responsabilitate, eficienţă şi capacitate de anticipare din partea guvernului. Dacă guvernul reuşeşte să confere o eficienţă mai înaltă politicilor de dezvoltare, investitorii străini îşi vor îndrepta cu mai mult curaj capitalul în renovarea economiei moldoveneşti, iar încrederea societăţii în necesitatea implementării reformelor se va consolida. Însă pentru ca politicile de dezvoltare să  răspundă necesităţilor producătorilor şi consumatorilor, precum şi provocărilor globalizării, aceste politici trebuie să fi e permanent monitorizate, evaluate şi, ori de cât ori necesar, ajustate la realităţile economice.

Descarcă publicația

Ediția nr.23 a publicației trimestriale Euromonitor evaluează implementarea reformelor în contextul cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova în perioada ianuarie-martie 2012. Raportul este realizat în comun de EXPERT-GRUP și Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, începând cu anul 2006. În domeniul politic (monitorizat de ADEPT) principalele subiecte monitorizate sunt protecția și realizarea drepturilor omului, reforma justiției, combaterea corupției și soluționarea conflictului transnistrean. În domeniul economic (monitorizat de EXPERT-GRUP), principalele subiecte monitorizate sunt piețele și politicile financiare, instituțiile de reglementare ale pieței, politicile comerciale, dezvoltarea durabilă și promovarea dialogului social.

Guvernul a continuat să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în domeniul drepturilor omului, însă acest proces s-a desfăşurat într-un ritm lent, cu întîrzieri sau chiar cu lipsă de progres în unele domenii importante. Reformele în justiţie nu au avut rezultate pozitive, percepute de opinie socială sau în rîndul exponenţilor sistemului judecătoresc. Mai multe acţiuni prevăzute în Programul de guvernare la capitolul  „Administraţie Responsabilă şi Eficientă” nu sînt realizate, acţiunile legislative şi normative sînt în proces de elaborare şi consultare îndelungată, implementarea trenează. Un pas foarte important a fost demararea oficială a procesului de negocieri privind ZLSAC cu UE, fapt ce ar putea contribui pozitiv la procesul de integrare Europeană a Moldovei. În domeniul barierelor tarifare și netarifare, s-a observat un progres rezonabil, fiind implementate în termen acţiunile preconizate. Totodată, Republica Moldova a continuat să înregistreze un progres modest în ceea ce priveşte reformarea şi modernizarea sistemului vamal, problemele ce ţin de corupţie, birocraţie şi transparenţă rămânând acute.