Notă de politici bazată pe Raportul național de indicatori ai creșterii verzi. Republica Moldova (în continuare „Moldova”) este vulnerabilă la șocurile care derivă din modelul de creștere economică slab adaptat provocărilor și oportunităților moderne. Urmând calea neutralității climatice și a economiei verzi, Moldova își poate face economia și societatea mai rezistentă. Această cale este în concordanță cu aspirațiile europene ale Moldovei și cu Pactul Verde European.

Republica Moldova (în continuare „Moldova”) este vulnerabilă la șocurile care derivă din modelul de creștere economică slab adaptat provocărilor și oportunităților moderne. Urmând calea neutralității climatice și a economiei verzi, Moldova își poate face economia și societatea mai rezistentă. Această cale este în concordanță cu aspirațiile europene ale Moldovei și cu Pactul Verde European. Odată cu aprobarea în anul 2018 a Programului de promovare a economiei verzi, Moldova și-a asumat asigurarea unei creșteri economice compatibile cu conservarea resurselor naturale, protecția sănătății populației, biodiversității și a climei. Moldova s-a angajat să acționeze asupra priorităților de creștere verde, cum ar fi eficiența energetică și energia regenerabilă, reciclarea deșeurilor, gestionarea durabilă a pădurilor, ecologizarea întreprinderilor, agricultura ecologică, utilizarea rațională a resurselor naturale și conservarea biodiversității. Aceste priorități sunt bine ancorate în angajamentele internaționale ale Moldovei.

Pentru a evalua transformarea verde a țării au fost elaborate o serie de rapoarte de monitorizare bazate pe un set de „indicatori de creștere verde” (ICV) conveniți la nivel internațional. Actualul document de politici rezumă principalele constatări și recomandări al celui de-al treilea Raport național privind ICV, care prezintă evoluția indicatorilor începând cu 2010 și îi compară cu nivelul acestora în alte țări europene. Acest document contribuie la pregătirea noului Program privind economia verde pentru 2022-24 și a planului de acțiuni aferent, și a Strategiei de mediu 2030. Analiza relevă rezultate pozitive, dar modeste în adoptarea unei economii prietenoase cu mediul și face apel la accelerarea acțiunilor pentru a reduce decalajul dintre Moldova și alte țări europene. 

Raportul național privind Indicatorii Creșterii Verzi scoate în evidență mai multe dimensiuni care necesită intervenții imediate, și anume:

Productivitatea energetică și de CO₂: Deși productivitatea energetică a crescut în ultimii ani fiind însoțită de o scădere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), acești indicatori rămân la un nivel scăzut comparativ cu alte țări europene. Eficiența scăzută este caracteristică atât la etapa de furnizare, cât și de consum final de energie. Acest lucru este cauzat în mare parte de infrastructura și tehnologiile învechite. Modernizarea locuințelor și a transportului este esențială pentru creșterea productivității energetice și a carbonului. Sistemul centralizat de încălzire este un alt domeniu critic de acțiune, care reclamă mai mult decât o simpla renovare. De asemenea, sectoarele de apă și agricultură trebuie dezvoltate în conformitate cu principiul „în primul rând eficiența energetică”. Trebuie crescută ponderea surselor de energie regenerabilă. Nelimitarea la utilizarea biomasei, în special a lemnului, va asigura că extinderea surselor regenerabile este coerentă cu alte obiective de mediu.

Productivitatea resurselor:  Utilizarea ineficientă a materiilor și reciclarea deșeurilor rămân limitate. În timp ce deșeurile generate de industrie sunt în scădere, producția industrială decuplându-se de generarea deșeurilor, volumul deșeurilor menajere este în creștere. Pentru a spori în continuare productivitatea resurselor, Moldova trebuie să investească în infrastructura de colectare a deșeurilor și să promoveze reciclarea deșeurilor prin instrumente fiscale și de reglementare. Alinierea la ierarhia UE a deșeurilor este foarte importantă. Este necesară o utilizare mai eficientă a îngrășămintelor, inclusiv pentru a preveni poluarea apelor subterane. Productivitatea apei poate fi îmbunătățită în continuare prin reducerea atât a volumului de apă captat, cât și a pierderilor de apă. Odată cu schimbarea climei, deficitul de apă va deveni probabil un factor limitator în întreaga economie, dar mai ales în agricultură.

Resursele funciare, forestiere și biodiversitatea:Resursele de sol nu s-au schimbat semnificativ în ultimul deceniu. Teritoriul Moldovei rămâne acoperit preponderent cu suprafețe agricole, solul fiind principală resursă naturală. În pofida creșterii ușoare a împăduririi, Moldova dispune de resurse forestiere limitate. Diversitatea biologică are nevoie de mai multă protecție.

Accesul populației la servicii de apă potabilă: gestionate sigur a crescut. Însă, racordarea la sistemele de canalizare decurge mult mai lent, creându-se presiuni suplimentare asupra calității apei care se reîntoarce în circuitul natural.

Indicatorii de calitate a aerului se înrăutățesc, reclamând necesitatea unor intervenții prompte în acest sens.

Numărul redus al întreprinderilor care aplică inovații ecologice în procesul de producție încetinește adaptare la schimbările climatice și tranziția către economia verde.

Volumul investițiilor publice pentru protecția mediului este modest. Acest lucru este cauzat de resursele bugetare limitate, dar și de incapacitatea instituțiilor responsabile de a implementa programele de cheltuieli pentru mediu. În plus, politica guvernamentală prioritizează de multe ori alte domenii decât cele de mediu.

Tranziția către o economie verde necesită politici și investiții clare pe termen lung. Guvernul trebuie să asigure realizarea angajamentele ce țin de climă și mediu, inclusiv prin prisma unui dialog și a unei cooperări strânse cu partenerii externi. În toate domeniile trebui implementate măsuri specifice pentru:

• (i) consolidarea capacităților instituțiilor relevante;
• (ii) ajustarea cadrului legal și de reglementare;
• (iii) îmbunătățirea coerenței politicilor și coordonarea politicilor sectoriale și
• (iv) finanțarea suficientă a proiectelor privind  creșterea verde și durabilă.

Descărcați nota integrală (ro)    Download the policy brief (en)

Această notă de politici și raportul aferent au fost realizate de echipa de experți a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului „Uniunea Europeană pentru Mediu” (EU4Environment) finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE), Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Banca Mondială, sub supravegherea lui Krzysztof Michalak, Manager Superior pe Programe, OCDE. Sunt apreciate în mod deosebit comentariile valoroase oferite de Angela Bularga (Comisia Europeană) și Andrei Isac (Coordonator National EU4nvironment). Nota de politici a fost editată de Mark Foss.

Despre EU4Environment

Programul „Uniunea Europeană pentru Mediu” (EU4Environment) ajută țările partenere să-și păstreze capitalul natural și să sporească bunăstarea ecologică a oamenilor prin sprijinirea acțiunilor în domeniul mediului, prin demonstrarea și crearea de oportunități pentru o creștere mai ecologică și instituirea mecanismelor pentru o mai bună gestionare a riscurilor și a impactului asupra mediului. Citiți aici mai multe despre EU4Environment.

Notă de limitare a responsabilității 

Datele prezentate în această notă de politici sunt preluate din raportul „Spre o Transformarea Verde a Republicii Moldova: Analiza situației din 2021”. Toate sursele sunt disponibile și indicate în mod corespunzător în raport.  Opiniile exprimate în această notă de politici aparțin doar autorilor și nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene, a membrilor acesteia, a guvernelor țărilor Parteneriatului Estic sau a partenerilor de implementare. Această notă de politici și orice hartă menționată în document nu lezează statutul sau suveranitatea asupra oricărui teritoriu, delimitării frontierelor și granițelor internaționale și denumirii oricărui teritoriu, oraș sau zonă.

Această notă de politici a fost realizată cu asistența financiară a Uniunii Europene.