Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

 

În legătură cu votarea în prima lectură a Parlamentului, din data de 9 aprilie, a unui nou proiect de lege pentru abrogarea Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și din 1 aprilie 2015 (”Legii miliardului”), Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” atenționează asupra efectelor extrem de negative ale acesteia asupra stabilității macrofinanciare și imaginii țării în fața potențialilor finanțatori, creditori și investitori. Astfel, efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuși „furtul miliardului”. Îndemnăm clasa politică să renunțe la aceasta și alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar și bugetul de stat, și să se focuseze pe soluționarea miezului problemei, și anume investigarea „furtului miliardului”, tragerea la răspundere a vinovaților, anume din contul cărora să fie recuperați banii furați din sistemul bancar. Poziția este fundamentată în baza următoarelor constatări:

Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat. Măsura respectivă va genera pierderi de circa 13 miliarde MDL pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde MDL. Prin urmare, conform Articolului 9 al „Legii Nr. 548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei”, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, va fi obligat să vină cu o contribuție monetară pentru recapitalizarea băncii centrale. Astfel, anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populației și plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie recapitalizată banca centrală. 

Vor crește costurile de creditare pentru Republica Moldova pe fundalul creșterii riscurilor de țară. Măsura în sine creează un precedent extrem de periculos prin care statul, la cel mai înalt nivel, renunță la propriile angajamente financiare: executarea garanțiilor emise pentru creditele de urgență acordate de către BNM băncilor falimentare în 2014 și 2015. Fără a intra în detalii privind oportunitatea emiterii acelor garanții, însuși faptul că statul ar renunța, post-factum, la propriile garanții, va submina în mod fundamental încrederea țării în fața actualilor și potențialilor creditori (instituțiile financiare și investitorii vor fi mult mai precauți în a finanța Republica Moldova, având un precedent în care statul nu și-a onorat angajamentele financiare anterioare). Aceasta va duce la creșterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de stat, dar și creșterea dobânzilor pentru alte potențiale împrumuturi pe care le va contracta Republicii Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent țării. În aceste condiții, va fi și mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanțelor, deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor depăși nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului față de BNM în cadrul „legii miliardului”.  

Vor fi afectate în mod fundamental relațiile țării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că Republica Moldova va primi mai puține finanțări preferențiale pentru proiecte economice și sociale. O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei linii roșii în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI fapt ce va compromite, în lanț, finanțările celorlalți parteneri de dezvoltare strategici. Respectiv, aceasta va priva Republica Moldova de importante surse financiare, atât de necesare în perioada pandemică și post-pandemică. 

Promovarea insistentă, fără a avizare din partea instituțiilor de resort, a unui proiect de lege atât de controversat trezește și mai multe semne de întrebare privind intențiile autorilor. Este a doua tentativă de anulare a „legii miliardului”. Prima a avut loc pe 16 decembrie 2020, când 56 de deputați din PSRM și platforma parlamentară „Pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016 („legea miliardului”), care ulterior a fost suspendat de către Curtea Constituțională și apoi anulat. Nu este clar de ce se insistă pe promovarea repetată unui proiect de lege atât de controversat, în lipsa avizului Guvernului și a BNM, dar și pe fundalul unui Guvern interimar, fapt ce din nou trezește dubii privind constituționalitatea acestuia.

Reieșind din cele menționate mai sus, atenționăm politicienii privind riscurile iminente inițiativei de anulare a „legii miliardului”, care poartă un caracter populist și care va afecta negativ bugetul de stat și va compromite orice eforturi de a atrage finanțare în Republica Moldova sub formă de granturi, credite și investiții, din cauza repercusiunilor pe termen lung asupra imaginii țării. Singura posibilitate de atenuare a poverii asupra bugetului de stat rezultate din executarea garanțiilor emise de Guvern în 2014 și 2015 este urgentarea investigațiilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Anume aceasta trebuie să fie sursa de recuperare a pierderilor pentru economie, care ulterior va permite stingerea anticipată a datoriei Guvernului față de BNM, eliberând cu adevărat populația de această povară. 

În același timp, reiterăm mecanismul propus de către Expert-Grup în 2016 de stingere anticipată a datoriei față de BNM în rezultatul activării “legii miliardului”, conform căruia toate veniturile provenite din vânzarea activelor și executarea gajului deținut de băncile falimentare, iar ulterior și încasările din recuperarea banilor fraudați, să fie canalizați exclusiv pentru stingerea anticipată a datoriei respective. În paralel, procesul respectiv trebuie să fie maxim transparent, iar reprezentanții guvernării să raporteze periodic publicului privind mersul investigațiilor și progresul privind recuperarea banilor fraudați. Orice deviere de la aceste priorități este praf în ochi, jocuri politice și, de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod rușinos în istoria modernă a țării - „furtul  miliardului”.

Descarcă nota de poziție 

În contextul ideilor vehiculate de unii politicieni privind contractarea de către Guvern a unui credit de la Banca Națională a Moldovei (BNM) de până la 20 miliarde MDL, declarăm următoarele:

- Creditarea directă a Guvernului de către banca centrală este ilegală. Articolul 41 din Legea cu privire la BNM specifică în mod expres interdicția creditării statului: „Banca Naţională nu va acorda împrumuturi şi garanţii sub orice formă statului sau organelor acestuia, inclusiv prin procurarea pe piaţa primară a valorilor mobiliare de stat sau prin acordarea de credite overnight”.

- Un eventual împrumut din partea BNM statului, în special în proporții atât de mari (circa 10% din PIB) va crea presiuni inflaționiste, va deprecia moneda națională, va submina creșterea economică, va duce la reducerea locurilor de muncă și înrăutățirea condițiilor de trai a populației. Cauza constă în faptul că un asemenea împrumut va obliga banca centrală să tipărească lei, fapt ce va duce la creșterea volumului de lei în economie fără nici o acoperire, cauzând presiuni pe moneda națională. Pentru a stabiliza situația, BNM va fi nevoită să sterilizeze acest exces de lichidități prin înăsprirea politicii monetare și vânzare de valută străină din contul rezervelor valutare. Aceasta va acutiza criza economică în care se află la moment Republica Moldova, care se va solda cu pierderea a zeci de mii de locuri de muncă și falimentarea a mii de întreprinderi.

- Va fi afectată și mai mult imaginea Republicii Moldova în fața potențialilor creditori sau investitori, atât din țară, cât și peste hotare, ceea ce va face și mai dificilă atragerea de finanțări în condiții avantajoase și atragerea de investiții, străine și locale. Creditarea directă a Guvernului de către banca centrală nu are precedente pozitive în lume. Nici în România, nici în alte state din regiune, nu s-a recurs la asemenea măsuri, care sunt privite cu maxim scepticism de către investitori, creditori și întreaga comunitate internațională (a nu se confunda cu „quantitative easing” implementat de FED în SUA și BCE în zona euro, care presupun care diferă esențial de principiul creditării directe a Guvernului de către banca centrală și nici nu sunt comparabile cu economia Moldovei). Prin urmare, o eventuală creditare directă de către BNM a Guvernului va spori riscurile de țară și va înrăutăți percepția investitorilor, creditorilor și partenerilor de dezvoltare privind Republica Moldova. În particular, aceasta va depriva Republica Moldova de alte forme de finanțare, atât cu efecte imediate, cât și pe termen lung, și anume:

  • va compromite perspectivele memorandumului cu Fondul Monetar Internațional, de care sunt legate și alte finanțări preferențiale din partea Uniunii Europene și altor parteneri strategici ai țării;
  • va duce la creșterea dobânzilor la împrumuturile contractate pe intern și extern și, respectiv, la creșterea costurilor bugetare contractarea acestor finanțări;
  • va compromite ideea emiterii Euroobligațiunilor pe piețele externe de capital;
  • va submina atractivitatea investițională, în special pentru investiții strategice, din cauza creșterii riscurilor inflaționiste, valutare și macroeconomice, care sunt luate în considerație la modul cel mai serios de către investitori;
  • va destabiliza echilibrele setate în sistemul financiar prin creșterea ratelor de dobândă și inevitabil scumpirea creditelor acordate populației și firmelor;
  • va pune sub semnul întrebării refinanțarea datoriei externe în condițiile în care acest mecanism este contrar normelor promovate de FMI;
  • va stimula utilizarea acestei posibilități de către politicieni și în contextul altor situații mai mult sau mai puțin populiste.

- Inițiativa va genera pierderi la bugetul de stat. Așa cum am menționat mai sus, pe fundalul creșterii riscurilor de țară, dar și a unei politici monetare mai restrictive pentru a reduce volumul de bani fără acoperire din economie, vor crește costurile împrumuturilor contractate de Guvern. Aceasta va duce, în mod imediat, la creșterea dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat la care Ministerul Finanțelor recurge permanent pentru a refinanța împrumuturile contractate anterior, precum și pentru a finanța deficitul bugetar. Respectiv, va crește costul de deservire a datoriei de stat, ceea ce înseamnă că sute de milioane de lei, în loc să fie direcționate spre investiții sau plăți sociale, vor fi cheltuite pentru plata dobânzilor ridicate aferente datoriei de stat. În plus, dacă împrumutul de la BNM pentru Guvern va fi contractat la o dobândă sub nivelul pieței, aceasta va lovi în capitalizarea băncii centrale, ceea ce va necesita transferuri de la bugetul de stat pentru re-capitalizarea acesteia.

- Va fi afectată capacitatea BNM să mențină stabilitatea macrofinanciară a țării. Efectele unui eventual împrumut al Guvernului de către BNM va duce la reducerea volumului rezervelor valutare. Prin urmare, BNM va avea mai puține posibilități să amortizeze eventuale șocuri negative asupra economiei. De exemplu, nu va putea preveni o eventuală deprecierea bruscă a monedei naționale prin vânzare de valută străină din contul rezervelor valutare în cazul reducerii ofertei de valută străină (ex: reducerea exporturilor sau finanțării externe) sau creșterii cererii pentru valută străină (ex: atacuri speculative sau frici ale populației privind stabilitatea monedei naționale).

- Nu în ultimul rând, va fi subminată independența băncii centrale, ceea ce va agrava toate consecințele negative menționate mai sus. BNM, în poziția s-a publicată recent[2], nu susține ideea creditării directe a statului, din motivul ilegalității acesteia și riscurilor macroeconomice asociate. Prin urmare, o eventuală forțare a băncii centrale să crediteze Guvernul, inclusiv sub pretextul stării de urgentă, ar reprezenta o imixtiune directă în activitatea autorității monetare, fiind încălcat în mod flagrant principiul independenței băncii centrale sub influență politică. Aceasta urmează să submineze și mai mult încrederea în moneda națională și să agraveze riscul de țară, acutizând toate consecințele negative menționate mai sus.

Având în vedere cele menționate, îndemnăm politicienii să apeleze la surse legale și fezabile pentru finanțarea programelor de suport populației și firmelor, atât de necesare și așteptate, în special în contextul noilor restricții și a stării de urgență. În acest sens, reiterăm recomandările Expert-Grup pe care le-am promovat încă de la începutul crizei pandemice și care rămân în vigoare și astăzi[3], în baza cărora va putea fi mobilizată o sumă de bani similară (circa 20 miliarde MDL) fără riscuri macroeconomice:

- Relaxarea politicii monetare prin reducerea normei rezervelor obligatorii de la nivelul actual de 30% (pentru moneda națională și valută străină), pe care îl considerăm foarte înalt și restrictiv în condițiile crizei actuale și necesităților de finanțare, până la 15%. Aceasta ar permite mobilizarea a circa 10-11 miliarde MDL în conturile băncilor comerciale, care ar putea fi investiți în valori mobiliare de stat.

- Creșterea emisiilor de valori mobiliare de stat. Având în vedere excedentul de lichidități de circa 10 miliarde de lei din sistemul bancar, care ar putea fi dublat în urma reducerii normei rezervelor obligatorii (menționată mai sus), este oportună majorarea emisiilor de valori mobiliare de stat pentru a redirecționa acest excedent de lichidități pentru un amplu program de suport firmelor și populației în valoare de până la 20 miliarde MDL.

- Pe măsura epuizării eventuale a lichidităților în sistemul bancar, BNM ar putea procura valori mobiliare de stat pe piața secundară (să utilizeze mai activ operațiunile de tip REPO), în vederea susținerii Guvernului în finanțarea programului anti-criză.

- În vederea susținerii canalizării lichidităților din sistemul bancar în economia reală, este necesară emiterea de garanții de stat pentru creditele care finanțează fluxul de numerar acordate companiilor a căror activitate a fost sistată de măsurile restrictive stabilite pentru perioada situație excepționale.

- Îmbunătățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare fapt ce va permite contractarea a circa 530 milioane USD agreate în cadrul programului cu FMI, 50 milioane EUR din asistența macrofinanciară cu UE și alte resurse externe care pot fi obținute în schimbul realizării unor reforme asumate de către Republica Moldova în cadrul acordurilor intonaționale. Aceasta ar permite mobilizarea a peste 10 miliarde lei în condiții preferențiale.

- Necesitatea de resurse trebuie să fie dictată direct de programele și proiectele elaborate, bine ancorate în realitățile obiective și consultate cu publicul larg, mediul de afaceri și societatea civilă. Necesitatea de finanțare nu trebuie să apară ca consecință a unor declarații fără suport al unor politicieni.

Descarcă nota de poziție Download the Position Note 

Una dintre cele mai mari provocări ale Republicii Moldova în vederea asigurării unui mediu sănătos și sigur pentru cetățenii săi este gestionarea deșeurilor, care în prezent este realizată într-o formă inadecvată. Modelul actual de gestionare a deșeurilor este unul simplu și primitiv și nu corespunde nici rigorilor de protecție a mediului, și nici principiilor economiei circulare. Servicii de colectare a deșeurilor există preponderent în localitățile urbane, dar și aici ponderea deșeurilor colectate separat, sortate și transmise spre reciclare este una infimă, deși rapoartele statistice spun altceva. Cea mai mare cantitate de deșeuri este stocată la depozite din apropierea localităților. Deși o parte dintre aceste depozite sunt autorizate, acestea nu respectă nici o măsură de prevenire a poluării, infectând apele, solurile, aerul și contribuind la procesul de schimbare a climei prin emisiile de metan.

 

Țările dezvoltate, care conștientizează importanța gestionării deșeurilor atât din punct de vedere al prevenirii poluării mediului, cât și al utilizării durabile a resurselor naturale, elaborează și implementează instrumente economice de responsabilizare a producătorilor pentru a asigura utilizarea cât mai rațională a resurselor naturale atât la etapa de producere a mărfurilor, precum și la etapa de finalizare a ciclului de viață a acestora, având scopul de a le transforma în materie primă secundară. Unul dintre aceste instrumente este Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP)*, care este prevăzut și de legislația Republicii Moldova, dar în prezent nu poate fi aplicat din lipsa mecanismelor financiare, care ar facilita implementarea practică a acestuia. 

În acest context, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul Național de Mediu, cu susținerea Suediei, au elaborat studiul: „Implementarea mecanismelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor pentru asigurarea reciclării deșeurilor”, care-și propune să analizeze interacțiunea actorilor cheie ai lanțului: producători/comercianți – consumatori – reciclatori – stat, practicile de stimulare în acest domeniu și să propună mecanisme de stimulare a participanților la acest proces de returnare și valorificare a deșeurilor rezultate în urma consumului de mărfuri.

Adam Amberg, consilier, Șef al Direcției Cooperare pentru Dezvoltare, Ambasada Suediei în Republica Moldova: „Mecanismul de Responsabilizare Extinsă a Producătorului (REP) reprezintă o abordare sistematică a managementului deșeurilor și necesită o conlucrare apropiată dintre toți actorii implicați privind dezvoltarea unui mecanism constructiv pentru reciclarea materialelor, diminuarea poluării și eliminarea pierderilor resurselor naturale. Un aspect important este cooperarea activă și continuă între public, autorități și producători, iar rezultatul final așteptat este gestionarea durabilă a resurselor și un mediu mai curat. Sper că acest studiu va ajuta la îmbunătățirea dialogului între autorități, public și producători privind implementarea mecanismului REP”. 

Ina Coșeru, Președinta Centrului Național de Mediu, coautoare a studiului: „Responsabilitatea Extinsă a Producătorului este prevăzută în Legea deșeurilor din 2016 (art. 12) și vine să stimuleze o gestionare mai bună a deșeurilor care se referă la echipamente electrice și electronice, ambalaje, baterii și acumulatori, vehicule și uleiuri uzate. Prin acest studiu vrem să venim cu recomandări privind elaborarea legislației secundare aferentă acestui articol și să propunem instrumente de sprijin pentru producătorii care plasează aceste tipuri de deșeuri”.

Adrian Lupușor, Director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”: „Implementarea acestui mecanism nu trebuie să fie perceput ca un cost suplimentar pentru agenții economici, căci, dacă privim pe termen lung, aceasta este de fapt o investiție pentru ca toți să beneficiem de apă sau aer curat. Mai mult, subiectul este inclus în agenda „Moldova 2030”, iar de politicile publice care vor fi elaborate și aplicate în această direcție depinde nemijlocit calitatea vieții locuitorilor Republicii Moldova”.

Studiul se axează pe trei fluxuri de deșeuri: baterii și acumulatori, echipamente electrice și electronice și uleiuri. Autorii publicației au analizat experiența țărilor din Uniunea Europeană în această privință, unde mecanismele REP au început să fie implementate încă din anii 1980. 

„REP este considerat un instrument major în sprijinul implementării ierarhiei europene a deșeurilor, prin promovarea principiilor cheie: prevenire, reutilizare și reciclare, iar împreună cu alte instrumente economice cheie, REP poate încuraja schimbarea comportamentului tuturor actorilor implicați în lanțul valoric al produselor: producători, comercianți, consumatori, autorități locale, operatori publici și privați de gestionare a deșeurilor, reciclatori etc.”, spune Vadim Gumene, Director de Program, „Expert-Grup”, coautor al studiului. 

Instrumentul Responsabilitatea Extinsă a Producătorului are cinci obiective de bază: (1) diminuarea cantității de deșeuri eliminate prin depozitare, (2) reducerea costurilor de gestionare a deșeurilor pentru municipalități și contribuabili, (3) crearea de fluxuri alternative de deșeuri pentru materiale periculoase, (4) stimularea producătorilor să își reproiecteze produsele, (5) crearea unui model de economie circulară.

1

Vezi infograficul integral pe budgetstories.md

Un element important al implementării REP este introducerea de către stat a unei taxe de mediu. „Taxa de mediu trebuie să combine în sine trei puncte de interes pentru trei actori din acest lanț: producătorul, care va fi interesat să optimizeze ambalajul și componentele produsului nedorite în mediul ambiat și să eficientizeze procesul de colectare a acestor deșeuri, colectorii de deșeuri, care vor trebui să-și acopere costul serviciilor și, de asemenea, este preferabil să existe un bonus de retur al deșeurilor pentru motivarea consumatorilor să returneze bunurile uzate sau a ambalajului rămas în urma consumului produsului”, a declarat Sergiu Gaibu, Director de Program, „Expert-Grup”, coautor al studiului.

Într-un sistem de Responsabilitate Extinsă a Producătorului rolul principal al guvernului constă în a stabili cadrul legislativ pentru funcționarea sistemului REP precum și monitorizarea procesului de implementare pentru atingerea obiectivului final. 

„Filosofia care stă la baza reciclării produselor este de a prelungi durata de viață a resurselor naturale, în mod special, a celor neregenerabile, cum ar fi: gaz, țiței, fier, cupru etc., extrase pentru producerea de mărfuri, și a le reintroduce în circuitul economic. Această necesitate vine în contextul unei creșteri constante a numărului populației pe planetă, care influențează sporirea cererii de produse versus epuizarea resurselor naturale. Astfel, Responsabilitatea Extinsă a Producătorului are menirea de a fi un instrument adițional în gestionarea deșeurilor, pentru a crește ponderea materialelor reintroduse în circuitul economic sub formă de materii prime secundare. În acest sens, guvernul este cel care trebuie să stabilească regulile de joc, mecanismele financiare, compensatorii precum și cele contravenționale, pentru a asigura implementarea și buna funcționare a acestui mecanism”, susține Iuliana Cantaragiu, Directoare adjunctă a Centrului Național de Mediu, coautoare a studiului. 

Autorii studiului recomandă guvernului constituirea de grupuri de lucru / platforme de dialog dedicate pe fiecare categorie de deșeuri, care să includă reprezentanți ai tuturor participanților la procesul respectiv, inclusiv reprezentanți ai societății civile, pentru accelerarea implementării mecanismelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor în Republica Moldova.

Cantitatea de deșeuri colectate în Republica Moldova de la agenți economici și populație în anul 2019 a fost de 3,2 milioane m3, mai mult de jumătate dintre aceste deșeuri au fost colectate în municipiul Chișinău. Din anul 2014 până în anul 2019 cantitatea de deșeuri colectată de la populație a crescut cu 13,7%. Ponderea deșeurilor reciclate în municipiul Chișinău din totalul deșeurilor municipale sortate în anul 2018 a fost de 11%.

*Responsabilitatea Extinsă a Producătorului este un instrument economic care vine să responsabilizeze agenții economici atât la etapa de producere, în vederea utilizării cât mai raționale a resurselor naturale prin reducerea componentelor/structurii produsului fabricat și/sau ambalajelor inutile, cât și la etapa plasării pe piață a mărfurilor, prin asumarea răspunderii de a prelua de pe piață deșeurile reciclabile generate în urma consumului acestor mărfuri.

Descarcă publicația Descarcă infografic 

Descarcă prezentare (I) Descarcă prezentare (II)


 

Suedia

Finanțat de Suedia

Viața și activitatea umană este strict legată de existența și calitatea resurselor naturale. Toate produsele pe care le utilizăm în viața de zi cu zi au fost fabricate din resurse naturale și cu ajutorul resurselor naturale. Însă nu toate aceste resurse sunt regenerabile. Multe din resursele naturale, cum ar fi gaz, țiței, cupru, fier, plumb, etc. sunt neregenerabile, acestea epuizându-se pe măsura consumului lor pentru producerea de energie și diverse bunuri de uz curent. În acest context, având în vedere și responsabilitatea noastră, de care trebuie să dăm dovadă, față de generațiile care urmează, este importantă utilizarea rațională a resurselor naturale, iar reciclarea produselor vine ca o soluție pentru prelungirea vieții anumitor resurse naturale. 

Reciclarea este procesul de colectare a anumitor materiale care altfel ar fi considerate deșeuri, cum ar fi metale uzate, hârtia, lemnul, plasticul, etc., și transformarea lor în produse noi refolosibile. Reciclarea presupune colectarea și prelucrarea materialelor reciclabile, fabricarea produselor cu conținut reciclat și achiziționarea de produse reciclate creează, ceea ce formează un cerc sau o buclă, care asigură succesul general și valoarea reciclării. Pentru sporirea ponderii materialelor reciclate, oamenii de știință și experții din domeniul economiei circulare dezvoltă diverse instrumente economice, transpuse ulterior în politici publice. Unul din instrumentele aplicate în practica internațională este mecanismul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP). 

Responsabilitatea Extinsă a Producătorului este un instrument economic care vine să responsabilizeze agenții economici atât la etapa de producere, în vederea utilizării cât mai raționale a resurselor naturale prin reducerea componentelor/structurii produsului fabricat și/sau ambalajelor inutile, cât și la etapa plasării pe piață a mărfurilor, prin asumarea răspunderii de a prelua de pe piață deșeurile reciclabile generate în urma consumului acestor mărfuri.

În Republica Moldova, legislația națională definește principiul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP). Dar lipsesc mecanismele și instrumentele practice care ar asigura implementarea efectivă a acestui principiu. Astfel, în pofida existenței prevederilor stabilite de Legea privind deșeurile referitor la REP, cadrul regulatoriu secundar care ar pune în aplicare prevederile date este incomplet și/sau nestimulatoriu. În aceste condiții companiile care sunt potențiali generatori de deșeuri nu sunt stimulate, dar nici responsabilizate privind diminuarea impactului lor asupra mediului ambiant. 

Scopul

Studiul își propune să analizeze interacțiunea actorilor cheie ale acestui lanț: Producători / comercianți – Consumatori – Reciclatori – Producători – Stat, practicile de stimulare în acest domeniu și să propună mecanisme de stimulare a participanților la acest proces de returnare și valorificare a deșeurilor rezultate din procesul de consum.

Pentru elaborarea unui cadru normativ secundar adecvat este important de analizat și definit un mecanism integru cu stabilirea rolurilor și relațiilor între multiplii participanți la procesul dat. Studiul se va concentra pe definirea acestor roluri și descrierea proceselor și fluxurilor cheie din cadrul unui mecanism REP, în mod particular pe fluxul de materiale și în mod special pe fluxul de mijloace financiare.

Metodologie

Studiul este efectuat în perioada mai-noiembrie 2020. Au fost utilizate următoarele metode de cercetare:

• Metode de analiză comparativă: compararea cadrului normativ național vs bunele practici europene din regiune, a fost efectuată evaluarea diferențelor în aplicarea mecanismului REP;

• Metode calitative: Interviuri cu reprezentanții instituțiilor publice și a mediului de afaceri; 

• Metode de modelare: analiza rolurilor participanților în cadrul mecanismului REP și constituirea modelului de interelaționare pentru asigurarea funcționării instrumentului REP.

Astfel analiza de birou a cuprins evaluarea practicilor de implementare a responsabilității extinse a producătorilor în țările Uniunii Europene, în mod particular România, Suedia, Estonia etc. Aceste modele au fost prezentate și discutate în cadrul focus grupului organizat pe 1 octombrie 2020, în care au fost invitați reprezentanți ai statului, asociațiilor de afaceri și operatorilor / producătorilor din sectoarele de interes. Au fost colectate opiniile și viziunile asupra mecanismelor potențiale de dezvoltare a mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorilor. De asemenea, au fost efectuate interviuri individuale și consultări cu procesatori de deșeuri și reprezentanți ai asociațiilor de afaceri.

Descarcă publicația  Descarcă infografic


 

Suedia

Finanțat de Suedia

Republica Moldova are cea mai redusă rată de ocupare a populației în Europa, fiind și țara cu cele mai mici venituri pe cap de locuitor. Situația economică precară, mediul de afaceri dificil, oportunitățile de angajare reduse, sistemul educațional neadaptat realităților socioeconomice creează dificultăți majore pentru toată populația țării, iar femeile sunt afectate în mod special.

 

 

Pentru a ameliora situația defavorizată a femeilor pe aceste dimensiuni, în special a grupurilor vulnerabile, în Republica Moldova se implementează o serie de programe scopul cărora este abilitarea economică a femeilor, cele mai multe dintre aceste programe fiind finanțate din surse externe. Pentru a analiza impactul acestor programe și a oferi recomandări pentru îmbunătățirea acestora, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul de Drept al Femeilor (CDF), cu suportul Financiar al Ambasadei Suediei în Republica Moldova, au elaborat studiul: „Evaluarea impactului programelor de suport pentru abilitarea economică a femeilor”. Studiul a fost lansat astăzi, în cadrul unui eveniment public online. 

Anna Lyberg, Ambasadoarea Extraordinară și Plenipontențiară a Suediei în Republica Moldova: „Asigurarea egalității de gen atât la nivel național, cât și la nivel global, este o prioritate pentru Guvernul Suediei. Scopul nostru este să integrăm perspectiva de gen în suportul bilateral pe care îl oferim diferitor țări și în special în Republica Moldova ne asumăm un rol activ în promovarea egalității de gen. Suedia implementează o serie de programe de dezvoltare în Republica Moldova axate pe dezvoltarea economiei de piață precum și pe creșterea comerțului cu Uniunea Europeană. Un accent separat în aceste programe ținem să punem pe sprijinirea femeilor în afaceri. Există două motive principale de ce prioritizăm acest lucru: în primul rând, este o modalitate de a compensa discrepanțele existente de reprezentativitate egală a femeilor și bărbaților, iar în al doilea rând adaptarea unei abordări incluzive dezvoltă o economie mai inovatoare și mai competitivă”. 

Tatiana Savva, Directoare de program, „Expert-Grup”: „Aceste tipuri de studii vin să dezvolte baza analitică ce va servi drept fundament pentru elaborarea unor politici publice corecte în privința creării de oportunități egale pentru femei și bărbați și creșterea ratei egalității de gen în Republica Moldova în diverse domenii de activitate profesională. Îi suntem recunoscători Guvernului Suediei pentru suportul oferit în cercetările pe care le facem în acest  domeniu strategic pentru „Expert-Grup”.

Pe parcursul anilor Republica Moldova a întreprins o serie de măsuri pentru asigurarea drepturilor economice între femei și bărbați, indicele de inegalitate pe sexe pentru anul 2020, elaborat de Forumul Economic Mondial, poziționează țara noastră pe locul 23 din 153 de state. Totuși, femeile din Moldova continua să se confrunte cu o serie de inegalități. 

„Femeilor le sunt lezate drepturile şi au acces limitat la oportunităţi economice. Prin acest studiu ne-am propus să evaluăm programele de abilitare economică ce sunt implementate în Republica Moldova şi care au ca beneficiare femei  din diferite categorii sociale. Sperăm că recomandările  formulare în acest studiu vor servi la designul și dezvoltarea noilor inițiative și programe de abilitare economică şi se va ţine cont de necesităţile fetelor și femeilor din grupuri vulnerabile, astfel încât acestea să se bucure de stabilitate şi autonomie financiară, muncă decentă şi o viaţă fără violenţă”, a declarat Mariana Buruiană, Directoare executivă, Centrul de Drept al Femeilor.

În Republica Moldova, programele de abilitare economică a femeilor sunt la etapa incipientă și sunt orientate prioritar spre abilitarea profesională și economică a femeilor, iar autorii studiului precizează că în prezent există un număr foarte mic de programe dedicate necesităților fetelor și femeilor din grupurile vulnerabile. 

„Programele existente sunt implementate, în mare parte, cu suportul organizaţiilor internaţionale şi partenerilor de dezvoltare care orientează inclusiv autorităţile să dezvolte o societate incluzivă şi echitabilă. Un element esențial al succesului unor astfel de programe ține de capacitatea de a motiva femeile din grupurile vulnerabile. Deseori aceste fete şi femei se ciocnesc de stereotipuri atât din partea angajatorilor, cât şi de percepeţia interiorizată că nu vor reuşi, că nu sunt capabile, idei alimentate de atitudinea pe care o au cei din jur faţă de ele, începând cu mediul familial şi terminând cu cel școlar şi comunitar”, susține Diana Cheianu, Expertă, Centrul de Drept al Femeilor. 

1

Vezi infograficul integral pe budgetstories.md

Autorii studiului au elaborat câte o serie de recomandări privind eficientizarea programelor de abilitare economică a femeilor, inclusiv a celor din grupuri vulnerabile, destinate agențiilor de dezvoltare, guvernului și sistemului de învățământ. Una dintre recomandările adresate guvernului ține de creșterea numărului de grădinițe. 

„Problema fundamentală din cauza căreia femeile pierd semnificativ în privința angajării lor în activități economice este cea legată de îngrijirea copiilor. Această problemă însă poate fi transformată în oportunitate. În Republica Moldova avem încă standarde sovietice în această privință, avem nevooie de standarde noi care să permită deschiderea grădinițelor mici, de familie, cu cerințe mult mai reduse. Astfel, această deficiență poate fi transformată într-o oportunitate de business inclusiv pentru femei și ar fi o soluție pentru multe femei care vor să se angajeze sau să-și deschidă o afacere, dar nu pot pentru că sunt nevoite să aibă grijă de copii”, spune Sergiu Gaibu, Director de program, „Expert-Grup”.

Descarcă publicația Descarcă infografic Descarcă prezentare Recomandări 

Notă: Studiul a fost efectuat în perioada mai-noiembrie 2020. Analiza este focusată pe proiectele și programele de susținere și abilitare economică a femeilor, inclusiv din grupurile vulnerabile. În mod particular, studiul s-a concentrat pe programele implementate și/sau finanțate de ODIMM, BERD, UN Women Moldova, UNDP Moldova, ADA Moldova, EBA, Prime Capital, BRD, ONG TAKEDU. 


 

Suedia

Finanțat de Suedia

12345678910Următoarea pagină
Pagina 1 din 115

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: