Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Banca Națională a Moldovei au deosebita plăcere să vă informeze privind lansarea proiectul de educație financiară „Învață! Dă sens banilor!”. Evenimentul va avea loc pe data de 29 martie 2019, începând cu ora 10:00, la Centrul de Excelență în Domeniul TIC „Tekwill” (str. Studenților 9/11, mun. Chișinău). Agenda preliminară este anexată.

În cadrul evenimentului, Banca Națională a Moldovei și Expert-Grup își propun să lanseze proiectul de educație financiară „Învață! Dă sens banilor!”, obiectivul căruia este să contribuie la dezvoltarea unui sistem financiar solid în care consumatorii sunt bine informați și iau decizii financiare de o manieră responsabilă. Evenimentul va fi structurat în trei sesiuni, fiecare având un grup-țintă de participanți (autorități publice centrale, tineri și reprezentanți ai sectorului IT), iar sugestiile și comentariile primite vor fi luate în considerație la ajustarea conceptului final al proiectului de educație financiară.

La eveniment vor participa factorii de decizie din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Culturii și Cercetări, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, reprezentanți ai băncilor licențiate, asiguratori, alte instituții în domeniu, precum și experți economici.

Limba de lucru a evenimentului va fi limba română. 

Pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să completați formularul de mai jos, până pe data de 27 martie 2019, ora 18:00.

Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , persoana de contact Natalia Chitii, specialist în comunicare.

Agenda evenimentului

Înregistrare la eveniment:

După validarea de către Curtea Constituțională a Moldovei a celor 101 de mandate ale noilor deputați, pe data de 9 martie 2019, a venit timpul formării unei coaliții de guvernare în Parlamentul nou-ales. Mandatele în noul Parlament au fost distribuite între Partidul Socialiștilor susținut de către președintele pro-rus Igor Dodon (35 de mandate), Partidul Democrat condus de către controversatul oligarh - Vladimir Plahotniuc (30 de mandate) și Blocul ACUM, condus de liderul opoziției Maia Sandu (26 de mandate). Astfel că, niciunul dintre cele trei partide nu va putea forma Guvernul pe cont propriu, nemaivorbind de partidul condus de către Ilan Şor, principalul suspect în frauda bancară din anul 2016, care a obținut 7 mandate.

Pentru mai multe detalii accesați editorialul de mai jos, semnat de Denis Cenușă, disponibil doar în versiune engleză.


Acest editorial a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere ale UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Ucraina, Moldova și Georgia", condus de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup (Moldova), Institutul de Cercetare Economică și Consultanță Politică (Ucraina) și centrul de consultanță ,,Reformatics” (Georgia), cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA). Opiniile exprimate în acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere CEPS și SIDA.

Descarcă editorialul (en)

Scopul acestei analize este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Aceasta reiterează importanța accelerării implementării prevederilor Acordului de Asociere cu UE.

Uniunea Europeană reprezintă principalul partener economic al Republicii Moldova. Mai bine de un deceniu cea mai mare parte a exporturilor moldovenești este orientată spre piața UE. Astfel, dinamica economică din UE a devenit un factor fundamental ce influențează evoluția exportului de mărfuri și servicii din Moldova. De asemenea, livrările de produse spre UE a constituit un stabilizator pentru exporturile moldovenești și a contribuit la neutralizarea șocurilor negative provenite de pe alte piețe.

Uniunea Europeană este principala destinație pentru mărfurile și serviciile moldovenești, iar exportul de mărfuri spre această piață a fost, practic, în continuă expansiune. Între 2000 și 2018, valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil USD de la 1,86 mild USD. Din 2006 piața europeană reprezintă principala destinație pentru produsele din Republica Moldova (Figura 1). În perioada 2006-2014 ponderea Uniunii Europene (UE) în exportul de mărfuri a variat în jurul nivelului de 50%. După crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, cota exportului spre UE este în creștere și s-a majorat de la 61,9% în 2015 la 68,8% în 2018. Exportul spre CSI a fost afectat negativ de măsurile prohibitive impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013 (interdicțiile pentru exportul de vinuri), și, apoi, în 2014 (introducerea tarifelor vamale și interzicerea exportului fructelor și produselor din carne), precum și de recesiunea economică din Ucraina (dintre anii 2013-2015) și Belarus (în 2015 și 2016). După embargoul din 2006 livrările pe piața CSI s-au relansat și în 2012 au atins nivelul maxim de 928,1 mil USD. Însă, din 2013, asistăm, la o reducere continuă a exportului spre această regiune (în 2018 furnizările de mărfuri constituiau doar 44,8% din valoarea anului 2012). În general, exporturile spre alte țări, au o tendință ascendentă. Totuși, în 2015 s-a atestat o descreștere foarte mare, după care livrările de bunuri spre alte state au revenit la tendința de creștere. În rezultatul acestor evoluții ponderea exporturilor spre CSI s-a diminuat constant, iar cota livrărilor spre alte țări s-a majorat. Astfel, în 2018 din totalul exportului de bunuri, livrările spre CSI au reprezentat 15,4%, iar cota altor țări a fost de 15,8%.

Cererea din partea UE a reprezentat un stabilizator pentru exportul moldovenesc, în contextul șocurilor negative din alte surse. În linii mari, contribuția UE la creșterea exportului a fost pozitivă. O abatere de la această tendință îl reprezintă anul 2009, când cererea din partea UE a contribuit negativ la majorarea exportului. Totuși, în 2009, pe fonul crizei economice, toate piețele au contribuit negativ la dinamica exportului. De asemenea, stagnarea economică din UE din 2012 și 2013 a cauzat o influență minoră asupra creșterii exportului. În alți ani impactul negativ al șocurilor de pe alte piețe a fost surclasat de contribuția pozitivă a UE. În acest sens trebuie de menționat anii 2006, 2013 și 2014, când în contextul măsurile restrictive impuse de Federația Rusă exportul moldovenesc a crescut datorită exporturilor pe piața UE.

În concluzie, succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Peste jumătate din performanța exporturilor depinde de dinamica economică din UE, care, la rândul său, generează un șir de efecte indirecte: stimularea investițiilor, majorarea salariilor, creșterea ocupării. Această constatare reiterează importanța strategică a implementării plenare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE, în vederea valorificării oportunităților Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. 

Descarcă comentariul

 

Top 5 al celor mai riscante acțiuni electorale până la alegerile parlamentare și recomandări pentru viitorul Guvern

Anul 2019 va fi marcat de două fenomene contradictorii: febra inițiativelor și a politicilor electorale care, cel mai probabil, va fi urmată de anumite ajustări neplăcute în perioada post-electorală. Creșterea intensității politicilor populiste și electorale în apropierea alegerilor nu este un fenomen nou nici pentru Republica Moldova și nici pentru alte state. Totuși, elanul promisiunilor și al politicilor cu impact bugetar negativ evident, lansate înaintea alegerilor parlamentare de către guvernarea de la Chișinău, nu poate să nu trezească îngrijorări, în special, în contextul creșterii deficitului bugetar și al împrumuturilor făcute de Guvern la bănci. În plus, acestea au un caracter ad-hoc, fiind promovate în afara cadrului de planificare strategică a Executivului. Prin urmare, implementarea lor va necesita realocarea de resurse financiare, instituționale și umane publice în interese politice, ceea ce va afecta negativ alte domenii.

Printre numeroasele demersuri de acest fel, lansate în ultimul timp, am identificat cele mai evidente 5 acțiuni electorale care implică mai multe riscuri iminente:

  1. Acordarea suportului unic pentru beneficiarii de pensii.
  2. Majorările de salarii în sectorul bugetar.
  3. Reforma fiscală.
  4. Programele „Prima casa 1, 2 și 3”.
  5. Scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse.

Deși, la prima vedere, acțiunile în cauză poartă un caracter benefic, în timp efectele lor vor fi neutre sau chiar negative pentru creșterea economică și bunăstarea populației. Și anume, deși acordarea suportului unic pentru pensii, în mărime de 600 de lei, va constitui un beneficiu direct acordat unei categorii importante de persoane cu venituri mici, aceasta nu va soluționa problema în sine. Suportul urmează să fie acordat o singură dată, ceea ce înseamnă că bunăstarea beneficiarilor nu se va ameliora. În schimb, Guvernul va trebui să identifice circa 360 de milioane MDL prin rectificare bugetară, ceea ce va implica creșterea împrumuturilor de la bănci sau realocarea de la alte domenii, poate la fel de importante. Această măsură, în paralel cu - pe de o parte - majorările de salarii în sectorul bugetar, care de asemenea nu au fost planificate inițial, fiind adoptate mai curând ad-hoc, și reforma fiscală, pe de altă parte, expune sistemul de finanțe publice la riscul creșterii exagerate a deficitului bugetar. De vină este faptul că, pe fundalul creșterii angajamentelor bugetare, se reduce baza impozabilă: reforma fiscală urmează să cauzeze venituri neîncasate de circa 2,2 miliarde MDL în anii 2018-2019, cel mai afectat fiind Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, a cărui situație fiscală deja era șubrezită de fenomenul îmbătrânirii și cel al ocupării informale. Programul „Prima Casă”, deși a fost prevăzut ca un mecanism benefic pentru persoanele care nu-și pot permite un credit ipotecar în condiții de piață, comportă cel puțin două riscuri: (i) riscul acordării creditelor beneficiarilor care, de fapt, nu-și vor putea onora obligațiunile de plată, cu impact negativ asupra bugetului de stat, și asta deoarece Guvernul va acoperi jumătate din creditele falimentare; și (ii) riscul distorsionării pieței de creditare prin determinarea băncilor să aloce resursele creditare, pe termen lung, în sectorul imobiliar, deprivând de „bani lungi” alte sectoare și cu implicații negative asupra activității investiționale (la unele bănci care participă activ în acest program indicatorii lichidității pe termen lung deja s-au apropiat de limitele minime admise). În definitiv, scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse va avea un impact neutru asupra producătorilor autohtoni tocmai din cauza caracterului temporar al acestei măsuri (până în 30 iunie 2019) și menținerii barierelor de bază de acces pe această piață (barierele administrative cu caracter subiectiv/selectiv).

Drept urmare, în perioada post-electorala, viitorul Guvern va trebui să facă față creșterii deficitului bugetar în paralel cu încetinirea creșterii economice. Prognozele noastre sugerează o decelerare a creșterii economice în 2019 - până la 3,5%, pe fundalul înrăutățirii situației economice din regiune, dar și o încetinire a activității investiționale. Totodată, deficitul bugetar ar putea atinge nivelul de 3% din PIB, fapt ce se va reflecta în creșterea împrumuturilor de la bănci, deprivând și mai mult sectorul real de resursele creditare bancare. Mai mult decât atât, pentru a face față dezechilibrelor fiscale, viitorul Guvern ar putea recurge la majorări de taxe/impozite și/sau optimizări majore în sectorul public, cu efect negativ asupra creșterii economice. În vederea atenuării riscurilor și a promovării unor reforme mai profunde, cu efecte de durată, publicația include un șir de recomandări/priorități pentru programul de guvernare al viitorului executiv.

Descarcă publicația (ro) Descarcă publicația (en)


SIDA donator

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%. Lichiditatea rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 54%, ceea ce presupune că mai bine de jumătate din expunerile băncilor continuă să fie reprezentate de active lichide cu risc redus (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii). De asemenea, indicatorii calității activelor continuă să se amelioreze, rata creditelor neperformante înregistrând un nivel de aproximativ 12,15%, cu oscilații pe segmentul 4,4-31% în dependență de bancă. Totodată, la nivel individual, pentru luna ianuarie toate băncile au raportat profit, la nivel colectiv acesta însumând valoarea de 215,5 mil. MDL.  

Pe fondul reducerii nivelului ratelor de dobândă și creșterii cererii de credite din partea persoanelor fizice, intermedierea bancară consemnează un ritm pozitiv de creștere. Această tendință este alimentată în special de extinderea volumului lunar de credite noi acordate pentru procurarea/construcția imobilului, sau pentru consum. În același timp, și ritmul de creditare a persoanelor juridice tinde să accelereze, totuși insuficient pentru a contracara viteza de rambursare a creditelor acordate anterior. Această situație se explică prin durata de maturitate scăzută a acestui tip de credite în comparație cu cele imobiliare acordate către persoanele fizice, fapt ce frânează extinderea stocului total de credite. În aceste condiții, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, stocul total de credite acordate de băncile comerciale înregistrează valoarea de 35,3 mlrd. MDL, în scădere ușoară față de luna precedentă de circa 0,5% sau cu 176 mil. MDL. Totodată, volumul de finanțare acordat în monedă națională tinde să se consolideze, atingând o pondere de 62%, urmat de cel în EUR cu o pondere de aproximativ 26%.

În urma aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare, la sfârșitul primei luni a anului 2019 rezultatele se prezintă în felul următor:

Topul este condus de bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național, și anume B.C. Moldova-Agroindbank, urmată B.C. Moldindconbank și B.C. MobiasBanca. Preponderent acestea excelează la capitolul profitabilitate și indicatori de piață, revenindu-le circa 67% din profitul acumulat la nivel de sector și 62% din totalul activelor bancare.

În mod particular, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice la sfârșitul lunii ianuarie 2019 putem menționa următoarele:

  • Băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele: B.C. Eximbank; BCR Chișinău și B.C. „Energbank”
  • Băncile cu cel mai mare volum de active lichide în raport cu total active deținute:  B.C. „Victoriabank”; B.C. Eximbank și B.C. „Energbank”
  • Băncile cu cele mai calitative active: „EuroCreditBank”; B.C. ProCredit Bank și B.C. Fincombank
  • Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: „Moldindconbank”; B.C. „Moldova-Agroindbank” și B.C. „Victoriabank”
  • Băncile cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de credite: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Mobiasbanca”.

Accesaţi aplicaţia interactivă

Una din cele mai importante resurse de dezvoltare a municipiului Chișinău o constituie terenurile. Din păcate, modul în care sunt administrate terenurile nu asigură utilizarea acestora în cel mai bun mod pentru a satisface necesitățile de dezvoltare a municipiului Chișinău. Numeroase investigații jurnalistice, dar și scandaluri publice arată că gestiunea terenurilor municipale are loc, mai ales în  ultimii ani în spațiul „informal”, cu preluări abuzive a terenurilor de domeniu public și privat, gestiunea ineficientă celor din proprietatea municipală, decizii controversate ale Consiliului Municipal Chișinău. Subiectul acestui comentariu este gestiunea terenurilor municipale și cum se face că pe an ce trece, pierdem tot mai multe din acestea.

Câte terenuri avem în Chișinău, care este valoarea lor și cine le deține?

Responsabili de gestiunea terenurilor municipale sunt direcțiile consiliului municipal și agenții economici care au în gestiune proprietatea municipală, iar Direcția Management Financiar supraveghează activitatea acestora. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă/locațiune poate fi efectuată doar de către proprietar, adică prin deciziile Consiliul Municipal (CMC). Direcțiile și întreprinderile sunt obligate să inventarieze anual patrimoniul dat în gestiune, iar rezultatele se includ în rapoartele elaborate de către Direcția Management Financiar (DMF) și Direcția Generală Arhitectură și Urbanism (DGAURF) și Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale (DGERRP).

În municipiul Chișinău conform datelor Agenției Relații Funciare și Cadastru, sunt 9717 ha de terenuri, dintre care 2390 aparțin statului, 1975 ha sunt proprietate privată, iar restul este proprietate municipală. La rândul ei, proprietatea municipală se împarte în cea care ține de domeniul public și cea de domeniul privat, vezi Tabelul 1.

17 imagine 1

Diferența dintre proprietatea de domeniul public și cea privat constă în faptul că prima nu poate fi înstrăinată terților privați ci doar utilizate de către APL pentru satisfacerea intereselor generale ale colectivității unității administrativ teritoriale. Acestea pot fi și parcuri, lacuri, drumuri și nu pot fi înstrăinate decât prin hotărâre de judecată. Terenurile ce țin de domeniului privat constituie terenurile, aflate în patrimoniul public al unității administrativ-teritoriale, care au o destinație strict determinată, alta decât satisfacerea unui interes general, vezi Tabelul 2. Ultimele pot fi date în arendă și/sau vândute.

17 imagine 2 ro

Valoarea estimativă a terenurilor de domeniul privat este de circa 20 MRD.MDL, dacă acestea ar fi fost vândute la începutul anului 2017, la preț de piață. Dintre acestea, la începutul anului 2017, 1912,53 ha erau ocupate de construcții, iar altele 653.74 ha erau libere de construcții și nefuncționale. La sfârșitul anului 2017, doar 1490.83 ha mai erau pasibile arendei sau înstrăinării.

De ce pierdem terenurile din Chișinău?

Caracteristic Autorităților Publice Locale este existența precondițiilor de apariție a corupției, sau așa numitele lacune administrative, cadrul legal, practici care permit ca tranzacțiile cu terenurile din municipiu să aibă loc într-un cadru informal, cu reguli impuse ad-hoc. Printre cele mai importante sunt: lipsa transparenței în gestiunea terenurilor municipale, lipsa unei strategii de gestiune a fondului funciar, lacunele cadrului legislativ actual, care permit darea în arendă a terenurilor fără organizarea licitațiilor publice, la solicitarea directă. Aceste precondiții fac ca principalele riscuri de corupție la acest capitol (trafic de influență, Principalele riscuri de corupție la privatizarea terenurilor apar ca urmare a utilizării resurselor administrative, fie prin trafic de influență, fie prin inactivitate administrativă (neîndeplinirea sarcinilor de bază ale direcției responsabile). De ce dar, pierdem terenurile din mun.Chișinău?

Pentru că Consiliul Municipal Chișinău nu are o strategie de valorificare a acestora. La nivelul Consiliului Municipal Chișinău, dar și ale direcțiilor ce gestionează terenurile municipale nu există o înțelegere clară a modului în care aceste terenuri vor fi gestionate. De exemplu, dacă ar fi să judecăm din interviurile realizate și deciziile CMC din ultimii ani, abordarea comună este de a vinde terenurile municipale din domeniul privat, pentru a suplini veniturile la bugetul municipal. Această abordare este una care nu ia în considerare că terenurile sunt bunuri valoarea cărora în timp nu poate decât crește. Dacă am da vinde mâine cele 1490.83 ha terenuri de domeniul privat municipală la preț nominal, am obține puțin peste 4.9 Mld.MDL, pe când doar din arenda anuală a acestora, am obține nu mai puțin de 38. Mil.MDL anual. Având în vedere că valoarea terenurilor, cu mici excepții, a crescut în ultimii ani, putem presupune că vânzarea acestora nu este cea mai indicată soluție economică pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a municipiului.

Nu există informație în spațiul public despre fondul funciar. O altă problemă este lipsa informației despre fondul funciar disponibil. Deși în anul 2012 a fost lansată aplicația map.chisinau.md, care arăta în regim real structura fondului funciar, după proprietar, suprafețe libere/ocupate și relațiile economice stabilite pentru acestea, aplicația nu mai este funcțională deja de cel puțin 2 ani. În condițiile în care această resursă avea lunar circa 1240 de vizitatori unici plata informală pentru acest serviciu fiind de 50 euro, estimăm riscul de corupție la circa 1.4 Mil.MDL anual. Lipsa acestui sistem de informare mai oferă șansa ca prin negocierile directe (descrise mai jos), agenții economici să obțină, de fapt, exclusivitatea dreptului de utilizare a terenurilor.

Darea în arendă a terenurilor are loc în baza negocierilor directe. 99% din totalul contractelor de arendă încheiate în ultimii doi ani au avut loc urma negocierilor directe, la preț nominal, sau care în medie nu a depășit decât cu 2% din prețul normativ al terenului. Analiza arată că dacă acestea ar fi fost date în arendă la preț de piață, anual în bugetul municipal ar fi fost colectați cu 14.35 Mil.MDL mai mult.

Nu se încasează plățile de arendă. Astfel, la 1 ianuarie 2016, conform Curții de Conturi, nu erau înregistrate 72 de contracte de arendă în valoare de 3.8 milioane de lei (anual). În același timp, datoriile acumulate au atins cifra de 16.54 mil lei, din care 8.85 Mil.MDLerau datorii cu termenul de prescripție expirat, iar 2,4 milioane aveau deja o sentință de judecată în favoarea municipiului Chișinău. Ponderea de recuperare a datoriilor este în medie de 60% din totalul datoriilor acumulate în anul precedent. Această lipsă de activitate a funcționarilor a costat bugetul municipal 13.34 mil lei, cu riscul iminent de pierdere a 7.69 mil lei, iar pierderile viitoare sunt estimate la circa 4.61 Mil.MDL.

Utilizarea terenurilor în lipsa contractelor de arendă poate avea loc în cazul ocupării ilegale a terenurilor  sau în cazul neformalizării relațiilor de arendă, ca urmare a tergiversării aprobării listelor de către CMC (mai mult de 14 luni), sau atunci când nu sunt înregistrate contractele de arendă (arenda la negru). Curtea de Conturi a identificat 214 terenuri cu suprafața de circa 38 ha, utilizate gratuit de persoane fizice și juridice, astfel, fiind ratate anual venituri în sumă de circa 2,6 Mil.MDL. La începutul anului 2018, pentru alte 112 terenuri cu suprafața de 17,7 ha, nu au fost actualizate contractele de arendă, valoarea estimativă a pierderilor fiind de circa 1,9 Mil.MDL anual. Pierderile minime pentru acest risc sunt de 4.5 mln lei, anual.

Trenurile sunt utilizate contrar destinației. Schema generală presupune că agentul economic ia în arendă terenul pentru a-l utiliza la amenajarea parcărilor sau teraselor, după care, prin decizia CMC, PMC și DGAURF, agentului economic i se permite construcția blocurilor de locuit. La momentul actual, 28 ha sunt suprafețe de parcări, iar dacă numai 1/3 dintre acestea ar fi utilizate în viitor pentru construcția blocurilor locative (cifra de 9 ha a fost calculată în funcție de amplasarea acestora în imediata apropiere a zonelor de recreere, spații verzi – populare pentru construcția blocurilor locative), riscul pierderilor viitoare poate fi calculat ca scoatere din circuitul public a acestor suprafețe, cu valoare minimă de 13.6 Mil.MDL, conform prețului de bază normativ de privatizare a terenurilor.

Utilizarea arendei ca etapă precursoare a privatizării terenurilor. Privatizarea terenurilor are loc în urma licitațiilor publice sau în cazurilor prevăzute de lege, în baza contractului de arendă. Având în vedere că anual se privatizează circa 39 ha teren, iar din cele 54.16 ha, toate au fost privatizate în 2015 în baza unui contract anterior de arendă, putem presupune că ratările minime înregistrate în acest caz sunt de 4.3 mil lei, sau 10% din suma totală a veniturilor din privatizare. Însă pierderile sunt mult mai mari. De exemplu, în baza contractelor de arendă, în Centrul capitalei în 2016 au fost privatizate 0.86 ha la preț normativ (1.25 mil lei), pe când prețul de piață al terenului în această zonă este de 820 euro m.p. Pierderile în acest caz concret, sunt de 14.7 Mil.MDL. 

Diminuarea prețului de privatizare a terenului aferent. Terenurile aferente clădirilor, terenurile învecinate terenului aferent, necesare pentru desfășurarea activității economice/industriale, și toate terenurile date în arendă pentru desfășurarea activității comerciale, industriale etc, pot fi privatizate la preț normativ. Astfel, din 7.947 ha terenuri aferente pentru 5 ha s-a decis privatizarea la un preț de 7,3 mil.lei, aplicând tariful în cuantum de 13897.44 lei pentru o unitate de grad-hectar, în loc de cel reglementat de 19873,34 lei/grad-ha, Prejudiciul adus doar în acest caz este de 3.1 Mil.MDL.  Riscul este cu atât mai mare, cu cât nu este foarte clar indicat care sunt normativele de calcul a terenului aferent și care este suprafața acestuia, cererile de privatizare fiind bazate pe calculele individuale, în funcție de caracteristica acestuia. Mai mult, se permite privatizarea terenului aferent construcțiilor nefinalizate sau a construcțiilor cu înalt grad de degradare (3 ha în 2015- 2016).  Ca urmare, prejudiciul adus bugetului municipal a fost de 7.1 Mil.MDL.

Eșalonarea neargumentată a plăților. Plățile în sumă de 4,4 mil. lei pentru privatizarea terenurilor au fost eșalonate în 2 cazuri separate (identificate) neargumentat, pe o perioada de până la 3 ani. Mai mult decât atât, plata eșalonată nu a fost indexată în funcţie de nivelul inflaţiei (pierderi de 0.82 Mil.MDL ), iar în contractele de vânzare-cumpărare nu au fost prevăzute penalități în sumă de 0,22 Mil.MDL, pentru neachitarea în termen. Astfel, potrivit cadrului legal, vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor private, precum şi a celor aferente construcţiilor nefinalizate, se efectuează la preţul normativ al terenului care se achită în termen de o lună. În același timp, cadrul normativ prevede achitarea prețului de vânzare ca plată unică sau în rate, până la semnarea contractului, nefiind stabilit un termen concret. În aceste condiții, nu au fost înregistrate contractele de către DGARF, s-a oferit o oportunitate cumpărătorilor să beneficieze de eșalonarea plăților pe perioade, la discreția lor. Pierderea în acest caz sunt de 0. 82 Mil.MDL.

Pierderea terenurilor ca urmare a deciziilor de judecată. Reprezentarea proastă a intereselor CMC în instanțele de judecată

În ultimii 5 ani, au fost pierdute 57 de terenuri cu suprafața de 239 de ha, 219.11 ha fiind adjudecate în 2014-2018 prin deciziile instanțelor de judecată, care au fost vândute la preț normativ. Analiza strategică privind practica judiciară pe cazurile contravenționale de construcții neautorizate a Centrului Național Anticorupție[5] relevă faptul că din 150 de hotărâri de judecată emise în perioada 2014 – 2018, doar 48 au ajuns în judecată, iar pentru 102 cazuri instanța a emis hotărârile prin care procesul contravențional a fost încetat. Din cauza expirării termenului de prescripție au fost încetate 58 de cazuri, 18 din motivul încălcării procedurii contravenționale, 18 pentru neprezentarea agentului constatator la examinarea procesului și 8 procese contravenționale au fost încetate din motiv că agentul constatator n-a prezentat probe suficiente pentru a dovedi existența contravenției. Din cele 48 de procese pe marginea cărora instanța de judecată s-a expus aplicând contravenienților amenda cu demolarea construcțiilor neautorizate, doar 23 cazuri au rămas în vigoare. Datele puse la dispoziție de ARFC, în baza hotărârilor instanțelor judecătorești, relevă că valoarea estimativă a terenurilor pierdute în ultimii 6 ani prin hotărârile instanțelor de judecată este de peste 300 Mil.MDL.

Concluzii și recomandări

Costurile și riscurile de corupție sunt determinate de norme sociale, tradiții, cadru juridic existent și impunitate. În domeniul gestiunii terenurilor municipale, relațiile dintre beneficiar și autoritatea publică au loc așa numitul spațiu „gri”, sau „informal”, unde nu este foarte clar cum este executată puterea, unde nu au fost identificate riscuri de corupție, ci mai degrabă precondiții informale pentru ca procesele corupționale să aibă loc. Astfel lipsa de transparență în gestiunea terenurilor, gradul înalt de discreție oferit funcționarilor, dar și instanțelor de judecată de cadrul legal existent, tergiversarea proceselor decizionale în Consiliul Municipal Chișinău duc la pierderea terenurilor municipale. Toate acestea ne costă în medie peste 130 de milioane lei anual. Faptul că arenda terenurilor servește drept precursor privatizării, nu este decât o schemă de a achiziționa terenuri ieftine, în defavoarea interesului public. Excluderea acestei posibilități din cadrul legal actual ar aduce anual în buget cel puțin 10 Mil.MDL. Nu în ultimul rând, faptul că instanțele de judecată permit abuzul asupra proprietății publice locale, generând pierderi de circa 100 Mil.MDL anual este inacceptabil. Acest lucru are loc fie din cauza lipsei de capacitate a autorității publice de a-și apăra interesele, fie din cauza înțelegerilor neformale și abuzive ale instanțelor judecătorești.

Descarcă cometariul (ro) Descarcă comentariul (ru)   Descarcă comentariul (en)

Perioada de implementare: februarie 2019 – ianuarie 2022

Donator: Comisia Europeană și Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania

Obiectivul general al proiectului urmărește să sporească implicarea societății civile la nivel local și să crească transparența, eficiența și eficacitatea proceselor de elaborare și executare a bugetelor, prin participarea și monitorizarea din partea societății.

Obiective:

  • Creșterea nivelului de informare, conștientizare și motivare a populației și a societății civile la nivel local cu privire la procesul bugetar: importanța analizării bugetelor locale, discutarea priorităților în ceea ce privește cheltuielile publice, monitorizarea executării bugetelor, în special, a achizițiilor publice pentru proiectele de investiții mari.
  • Abilitarea populației și societății civile la nivel local prin cunoștințe, instrumente și un cadru prin care aceștia să se poată implica mai activ în procesele de consultare și să contribuie la o mai bună monitorizare a politicilor publice și bugetelor publice locale.
  • Îmbunătățirea nivelului de participare a populației și a societății civile la elaborarea politicilor publice, implicare în procesul bugetar, monitorizare și control.

Obiectivele proiectului vor fi atinse prin intermediul a trei piloni de activități:

(i) Conştientizare

În cadrul acestui pilon va fi elaborat cadrul proiectului, va începe implementarea campaniei de informare și conștientizare și vor fi elaborate instrumentele necesare care vor fi utilizate de către părțile interesate pentru participarea în procesul bugetar. În cadrul acestui pilon vor fi implementate trei tipuri de activități.

Activitatea 1.1: Crearea coalițiilor locale (5 parteneri regionali din 5 regiuni de dezvoltare ale țării (Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia și regiunea Transnistreană) urmează să fie selectați pentru a constitui 25 de coaliții locale, cu aproximativ 750 de membri ai comunităților locale implicați) (lunile 0-9)
Activitatea 1.2: Lansarea campaniei de informare, conștientizare și vizibilitate (luni 2-12)
Activitatea 1.3: Dezvoltarea instrumentelor de bugetare participativă (luni 2-12)

(ii) Abilitare

În baza cadrului și instrumentelor dezvoltate în cadrul primului pilon, abilitarea din cadrul celui de-al doilea pilon va presupune organizarea unor serii de activități de consolidare a capacităților menite să împuternicească agenții locali ai schimbării să participe activ și eficient la toate etapele procesului bugetar la nivel local. Activitățile orientate spre consolidarea capacităților organizațiilor societății civile și a cetățenilor vor contribui la educarea unei mase critice motivate și vocale la nivel local, capabile să sporească nivelul de responsabilitate a autorităților publice locale în ceea ce privește procesul bugetar.     

Pilonul 2 va presupune următoarea activitate:

Activitatea 2.1: Capacitarea celor 5 parteneri locali din regiunile țării (lunile 5-12 și o jumătatea din anul 3 de implementare)

(iii) Acţiune

În cadrul acestui pilon, proiectul va facilita implicarea efectivă a coalițiilor locale în procesul bugetar la nivel local, sub mentoratul partenerilor locali. Acest  exercițiu va constitui cea mai valoroasă parte a proiectului, deoarece va reprezenta procesul prin care beneficiarii proiectului vor pune în acțiune instrumentele și cunoștințele acumulate în cadrul activităților anterioare și, în acest mod, vor începe să facă schimbările dorite în ceea ce privește incluziunea, transparența și eficiența planificării şi executării bugetelor locale. Astfel, prin intermediul infrastructurii, cadrului și instrumentelor create și dezvoltate în cadrul pilonul întâi al proiectului și a capacităților dezvoltate în cadrul pilonului doi, membrii coalițiilor locale, APL-urile și echipa de implementare a proiectului vor implementa efectiv instrumentele de bugetare participativă și vor monitoriza executarea bugetelor locale. Per ansamblu, activitățile vor adresa autoritățile administrative centrale, autoritățile publice locale și organizațiile societății civile. Prin urmare, acest pilon va conține 3 tipuri de activități:

Activitatea 3.1: Promovarea îmbunătățirii procesului bugetar la nivel local (pe tot parcursul anilor 2 și 3)
Activitatea 3.2: Încurajarea participării coalițiilor locale în procesul bugetar
Activitatea 3.3: Promovarea schimbării în procesul bugetar la nivel central (pe tot parcursul anilor 2 și 3)

Audiența-țintă și beneficiarii finali:

Audiența-țintă a proiectului este reprezentată de organizațiile societății civile și activiștii locali. Din aceasta mai fac parte și membrii coalițiilor locale ale celor 25 de APL-uri constituite cu suportul partenerilor regionali din regiunile Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia și regiunea Transnistreană (în medie, 5 APL per partener de implementare). Estimăm că fiecare coaliție locală să cuprindă în jur de 30 de membri (reprezentanți ai sectorului asociativ, activiști locali și reprezentanți ai APL-urile), astfel ca un total de 750 persoane să beneficieze de acest proiect la nivel național. Beneficiarii finali ai proiectului vor fi toți cetățenii localităților în care va fi implementat proiectul, cifră care poate ajunge până la un număr de aproximativ 400 - 500 mii de persoane.

Consorțiul de implementare:

Proiectul este implementat de un consorțiu format din 4 organizații, dintre care două sunt locale și două din Uniunea Europeană:

Mai puțin de 1,5 milioane de cetățeni au votat la alegerile parlamentare de săptămâna trecută, constituind doar 49% din numărul total de alegători, cu aproximativ 200.000 mai puțini, comparativ cu anul 2014. Nici politicile populiste introduse de Guvern în 2018 și nici referendumul consultativ privind reducerea numărului de parlamentari, care a avut loc în aceeași zi cu alegerile, nu au avut un impact prea mare asupra creşterii ratei de participare la aceste alegeri.

Conform sistemului electoral mixt, aprobat în vara anului 2017, voturile cetățenilor au mers doar către patru partide politice, în baza listelor de partid și în baza circumscripțiilor uninominale,după cum vedem în tabelul de mai jos:

         foto alegeri update

Partidul Socialiștilor susţinut de președintele pro-rus Igor Dodon a devenit partidul care a obţinut cele mai multe locuri în noul legislativ, circa 35 la număr, ceea ce reprezintă un număr mai mic decât cel prezis de sondaje, mai mare însă comparativ cu cele 25 de locuri câștigate la alegerile din 2014. Partidul Democrat susținut de oligarhul Vladimir Plahotniuc a obţinut 30 de locuri, depășind prezicerile sondajelor și într-o mai măsură mai mică, depășind blocul electoral ACUM, condus de Maia Sandu, care a câștigat 26 de locuri și a reuşit să acceadă în Parlament pentru prima oară. Cea mai mare surpriză au fost cele 7 locuri obținute de partidul condus de Ilan Şor, principalul suspect în frauda bancară din anul 2016.

Luând în considerație cele patru partide care au intrat în noul legislativ, forţele care au condus coaliţiile proeuropene în perioada anilor 2009-2014, cum ar fi PLDM şi PL nu au obţinut suficiente voturi pentru a intra în Parlament. Cu toate acestea, unii dintre membrii acestora au avut de câștigat fiind în prezent membri ai blocului electoral ACUM. Un rezultat dramatic a înregistrat Partidul Comunist, care a obţinut mai puţin de 4%, abandonând astfel viaţa politică, cel puţin, la nivel naţional. Sistemul electoral mixt a ajutat la direcționarea voturilor către democrați și Partidul Șor. În plus, combinația dintre controlul instituțiilor ca urmare a „capturării statului”, retorica populistă puternică și diferitele politici orientate spre favorizarea angajaților din sectorul public și a populației rurale au determinat creșterea numărului de voturi pentru democrați. Concomitent, Partidul Șor a adunat voturi care puteau să meargă la socialiști – aproximativ 100 000 de voturi și, prin urmare, 7 mandate. Factorul rus și voturile din regiunea separatistă transnistreană, unde 33 029 de cetățeni au votat pentru prima dată, nu au fost suficient de puternice pentru a-i apropia pe socialiști de o majoritate în Parlamentul nou ales. Alegătorii din regiunea separatistă au votat pe ambele dimensiuni ale sistemului mixt. Pe listele de partid ei i-au favorizat în mare parte pentru Socialiști – 17 021 de voturi, iar pe circumscripțiile electorale uninominale au votat 2 candidați independenți care urmează să reprezente regiunea.

Forțele de opoziție – Blocul ACUM – au criticat rezultatele, anunțând chiar și proteste. Totuși, este puțin probabil ca proteste în masă să aibă loc, copiind cumva protestele postelectorale care au avut loc cel mai recent în Armenia. În timp ce observatorii independenți au raportat aproximativ 500 de cazuri de nereguli, OSCE/ODHR a declarat că alegerile au fost „competitive”, „drepturile fundamentale fiind, în general, respectate”. Oficialii europeni au reacționat fără întârziere, recunoscând timid, dar oficial, legitimitatea alegerilor. Această abordare are la bază mai multe motive. În primul rând, opoziția a câștigat o reprezentare puternică, chiar dacă ponderea acesteia nu este suficientă pentru a conduce o coaliție de guvernare. În al doilea rând, puterea din cadrul noului Parlament este răspândită uniform între partide, ceea ce presupune crearea unor coaliții care, probabil, ar trebui să rupă monopolul puterii pe care o dețin Democrații. În al treilea rând, publicul nu are prea multe motive de nemulțumire față de rezultate, altfel ar fi izbucnit proteste post-electorale în masă. UE a dorit probabil să evite o de-legitimizare externă a alegerilor, în scopul menținerii unui nivel minim de stabilitate în țară. Cu toatea acestea, Bruxelles-ul a subliniat că parteneriatul cu Republica Moldova trebuie să se bazeze pe condiționalitate și pe supremația legii.

Ce urmează?

Curtea Constituțională trebuie să valideze mai întâi rezultatele alegerilor. Cu toate acestea, Democrații au declarat că încep negocierile de formare a coaliției de guvernare, chiar dacă sunt pe locul doi după numărul de mandate. Democrații vizează în primul rând Partidul lui Șor și candidații independenți, cu care au 40 de mandate în legislativ. Ar mai avea nevoie de cel puțin 11 voturi pentru a desemna Președintele Parlamentului și Guvernul. Plahotniuc a atenționat despre faptul că democrații nu văd o posibilă alianță cu Blocul ACUM, care a respins scenariile de a se alătura unei coaliții cu Partidul Democrat condus de oligarhi. Astfel, voturile necesare pentru crearea unei noi coaliții de guvernare ar putea veni de la Socialiști, însă scenariul ca ei să se alăture unei coaliții cu democrații nu este încă evident. Dacă în decurs de două luni nu se formează un Guvern, Parlamentul poate iarăși să fie dizolvat pentru alegeri noi, care pot avea loc odată cu alegerile locale planificate pentru această vară. Democrații au cheltuit deja resurse uriașe la ultimele alegeri, iar eventualele alegeri anticipate vor fi o lovitură grea pentru ei. Atât socialiștii, cât și Blocul ACUM înțeleg că acest lucru le întărește poziția. 

Există două modalități prin care democrații ar putea evita un impas: să caute deputați din partea Partidului Socialiștilor, a căror susținere ar putea să o cumpere, sau să facă concesii semnificative în materie de politici pentru a forma o coaliție pe față cu Socialiștii. 

Descarcă editorialul (en)


Acest editorial a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere ale UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Ucraina, Moldova și Georgia", condus de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup (Moldova), Institutul de Cercetare Economică și Consultanță Politică (Ucraina) și centrul de consultanță ,,Reformatics” (Georgia), cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA). Opiniile exprimate în acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere CEPS și SIDA.

Centrul Analitic independent Expert-Grup extinde termenul limită de a participa la concursul pentru identificarea unui consultant individual ce va presta servicii pentru efectuarea analizei procedurilor și prevederilor normative privind evidența și utilizarea resurselor minerale utile larg răspândite în Republica Moldova în corespundere cu termenii de referință anexați

 

În cadrul contractului, consultantul va fi responsabil de contribuirea la elaborarea analizei procedurilor și prevederilor normative privind evidența și utilizarea resurselor minerale utile larg răspândite, formularea recomandărilor privind îmbunătățirea cadrului de reglementare și va susține echipa de implementare a proiectului în activitățile de promovare a recomandărilor și informării societății privind monitorizarea utilizării resurselor naturale.  Volumul estimat al efortului constituie 24 zile.

Cerințe minime înaintate candidaților:

  • Studii superioare în geologie, geografie, geografie economică, mediu sau alte domenii relevante;
  • Experiență în analiza politicilor din domeniul mediu/ resurse naturale, cel puțin 4 ani;
  • Cunoașterea cadrului de reglementare și instituțional al domeniului resurse naturale;
  • Capacități de lucru în echipă;
  • Capacități de comunicare și prezentare.

Pentru participare la concurs, Consultantul va depune prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. :

  • CV-ul din care să reiasă experiența anterioară;
  • Oferta financiară.

Termenul limită de depunere a ofertelor: 06 martie 2019, ora 23:59.

Termeni de referinţă

Deși primii pași pentru schimbarea dependenței Moldovei de gazele rusești a fost făcută acum câteva zile, odată cu demararea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău, o serie de îngrijorări încă planează asupra proiectului de interconectare pe gaze România – Republica Moldova. Printre acestea se numără capacitatea Transgazului de a finaliza lucrările pe teritoriul românesc și dificultățile de contractare a lucrărilor de construcție a celor 7 loturi de licitații în care a fost împărțit proiectul Ungheni-Chișinău, în Moldova. Astfel, darea în exploatare și demararea exportului de gaze către consumatorii din Moldova până în anul 2020 riscă să fie în întârziere.

Potrivit experților, o parte din îngrijorări țin de capacitatea companiei Transgaz de a finaliza lucrările pe teritoriul românesc. Implicarea operatorului român în alte proiecte de interconectare, precum Bulgaria-România-Ungaria, ridică întrebarea dacă acesta va reuși să gestioneze mai multe proiecte în paralel, având în vedere solicitarea de forță de muncă, achiziționarea materialelor și coordonarea propriu-zisă a lucrărilor de construcție.

„Construcția conductei Ungheni-Chișinău a întâmpinat mai multe dificultăți inclusiv legate de transferarea responsabilității pentru interconectare către România, prin privatizarea Vestmoldtransgaz de către operatorul român Transgaz. Întârzierile legate de îndeplinirea condiţiilor de privatizare, inclusiv obținerea autorizațiilor necesare și reglementarea modului de expropriere a terenurilor afectate au lungit procesul de rezolvare a procedurilor tehnice și legale până în a doua jumătate a anului 2018. Întârzieri generează și lipsa ofertelor în ceea ce privește lucrările de construcție prevăzute în cele 7 loturi de licitații, în care a fost împărțit proiectul. Lipsa unei surse alternative de procurare a gazelor reprezintă alt punct slab al autorităţilor de la Chişinău în negocierile unui nou contract cu Gazprom, care expiră în decembrie 2019”, susține Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic în cadrul comunității Watchdog.md.

O altă problemă a interconectării ține de rentabilitatea economică a acesteia și exploatarea optimă a conductei. „Realitatea e că proiectul în sine nu este rentabil economic decât dacă este utilizată capacitatea maximă a interconectorului, la un nivel de tarif adecvat. Or, capacitatea de 1,5 miliarde m3 pe an înseamnă că conducta trebuie exploatată pe durata întregului an, indiferent de sezon. Având în vedere sezonalitatea consumului de gaze, Moldova ar avea nevoie de capacități de înmagazinare, capacități care în  acest moment îi lipsesc. Fără depozitarea gazelor, doar jumătate din capacitatea maximă a conductei ar putea fi folosită (700-800 milioane m3)”, conchide Denis Cenușă, director de program în cadrul Expert-Grup.

Reușita proiectului de interconectarea România – Moldova mai depinde și de măsura în care reglementatorul pieței (ANRE) va aplica un tratament nediscriminatoriu între noii veniți și furnizorii existenți deja în piață. Astfel, furnizorii români vor fi reticenți să intre pe o piață dacă unor jucători li se permite să încalce prevederile legale. „Furnizorii români nu ar reuși să se adapteze într-o piață în care Gazprom furnizează gaze către regiunea transnistreană, prin intermediul Moldovagaz, fără ca gazul consumat să fie achitat de ani de zile. Aceasta constituie o altă sursă de risc pentru exportatorii români de gaze, care ar evita intrarea pe o piață unde există asemenea practici de concurenţă neloială”, declară Ana Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul Expert Forum.

În calitate de soluții, experții reiterează necesitatea de a asigura liberalizarea de jure și de facto a pieței energetice atât de către autoritățile din România, cât și cele din Republica Moldova. În mod prioritar, reglementatorul moldovenesc trebuie să realizeze separarea infrastructurii de transport de interesele furnizorilor și să garanteze accesul neîngrădit la rețeaua de gaze oricărui furnizor. Importul de gaze din România poate avea loc dacă ANRE va aproba un tarif unic pentru toată infrastructura de transportare a gazelor, indiferent din ce direcţie vor fi livrate gazele în Moldova.

Descarcă nota

O galerie de poze și înregistrarea live a evenimentului pot fi accesate mai jos.

Contacte pentru mass-media, Natalia Chitii, specialist în comunicare „Expert-Grup”


Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Reconectați Republica Moldova: Cum să aducem gaz natural în conducta Iași-Ungheni?”, sprijinit financiar de Ambasadei Olandei.

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro