În data de 27.04.2023, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în primă lectură, proiectul de lege nr. 102 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative (proiectul de lege „privind parteneriatul public-privat și administrarea proprietății publice”). Proiectul de lege elaborat de Guvern nu elimină principalele probleme asociate parteneriatelor publice private (PPP), el nu reprezintă o viziune integratoare asupra acestui redutabil instrument investițional, iar unele prevederi ale inițiativei legislative sunt în contradicție cu obiectivele declarate, cu strategia de proprietate a statului, ele dezechilibrează balanța de forțe într-un contract de PPP și generează riscuri de delapidare a patrimoniului public. Această notă analitică trece în revistă principalele prevederi problematice în scopul adresării acestora până la aprobarea definitivă a proiectului de lege de către Parlament.  

Perfecționarea cadrului de reglementare a parteneriatelor publice-private este una dintre condiționalitățile de deoligarhizare înaintate de UE în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Dată fiind experiența proastă a Republicii Moldova în inițierea și implementarea parteneriatelor publice-private, care a dus la delapidarea proprietății publice și îmbogățirea ilicită a proprietarilor de facto a entităților de implementare a parteneriatelor, îmbunătățirea legislației în domeniul PPP a fost inclusă și în cele 9 condiționalități ale Uniunii Europene la capitolul „deoligarhizare”. În conformitate cu „Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE” , modificările la cadrul de reglementare a PPP urmau a fi operate  până la finele lunii iunie 2023. Aprobarea proiectului în varianta propusă spre discuții în Parlament va permite formal debifarea angajamentului asumat (Nr. 4.10 din Planul de înlăturare a celor 9 condiționalități), cu toate acestea, în forma actuală, proiectul de lege nu elimină principalele carențe legislative care fac parteneriatele publice-private un instrument ce mai curând trebuie evitat decât promovat .  

Cadrul de reglementare a parteneriatelor publice-private în Republica Moldova rămâne a fi unul fragmentat și lacunar. Termenul de parteneriat public-privat (PPP) este unul generic. Acesta este utilizat pentru a desemna un contract de lungă durată între un partener public și un partener privat pentru realizarea unui bun sau prestarea unui serviciu. În cadrul acestui contract, partenerul privat are responsabilitate de administrare, preia o componentă semnificativă a riscului, iar remunerarea acestuia este corelată cu performanța. Astfel, termenul de PPP este unul de tip umbrelă. Acesta acoperă o paletă extrem de variată de contracte precum: contractele de concesiune de lucrări și/sau de servicii, contractele de tip affermage/leasing, Build Operat Transfer (BOT), Build-Own-Operate (BOO), Build-Own-Operate-Transfer (BOOT), Design-Build-Finance-Operate (DBFO), Design-Construct-Manage-Finance (DCMF), de tip Private Finance Initiative (PFI) etc . În pofida varietății apelative, proiectele de PPP comportă caracteristici comune, care permit clasificarea acestora în baza criteriilor din modelul descris în tabelul nr. 1.  Pentru un PPP ce vizează un activ deja existent, partenerul public beneficiază de avantajele pe care le-ar presupune o eventuală privatizare (partenerul privat asigură un management mai performant, îmbunătățește calitatea bunurilor și serviciilor produse/ prestate publicului, preia o parte semnificativă a riscului), eliminând neajunsurile pe care le implică privatizarea sau administrarea de către stat a obiectului parteneriatului (pierderea proprietății asupra bunului public și înstrăinarea acestuia la prețuri derizorii, disponibilizări masive, creșterea prețurilor pentru bunurile produse/serviciile prestate, administrare proastă etc) . De cealaltă parte, pentru partenerul privat, implicarea într-un proiect de PPP în care obiectul parteneriatului este unul existent vine cu un risc asociat mai ridicat. Analiza proiectelor investiționale de tip PPP sugerează că succesul acestora depinde de gradul de pregătire a proiectului: calitatea studiului de fezabilitate, calitatea contractului, dar și abilitățile de monitorizare ale partenerului public. Tocmai de aceea, este recomandabil ca statele fără experiență în implementarea unor contracte de PPP să înceapă cu proiecte mici pentru a obține experiență și pentru a minimiza riscurile (ex: contracte de tipul DBOM pentru clădiri administrative sau obiective mici de infrastructură etc)  .

În Republica Moldova nu există o abordarea unitară și integrată asupra diferitor forme de PPP. Cadrul autohton de reglementare a parteneriatelor publice-private este asigurat prin Legea nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat, Legea nr. 121/2018 cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, și tangențial de Legea nr. 182/2010 cu privire la parcurile industriale, care reglementează posibilitatea înființării parcurilor industriale pe principii de PPP ș.a. Cadrul de reglementare crâmpoțit nu este singura problemă care afectează încheierea și buna desfășurare a parteneriatelor publice-private. Misiunile de audit ale Curții de Conturi  și rezultatele Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice începând cu anul 2013 au scos în evidență și numeroase lacune legislative care au contribuit la notorietatea spețelor Air Moldova, Gările Auto Moderne, Aeroportul Internațional Chișinău și multe altele . Principalele probleme ale cadrului de reglementare a parteneriatelor publice-private țin de calitatea austeră a studiilor de fezabilitate și rigorile joase înaintate pentru acestea, caracterul lacunar al contractelor de PPP, substituirea, partenerului privat,  cu un partener care nu s-ar fi calificat la etapa concursului, prezentarea unei polițe de asigurare în locul unei garanții bancare de bună execuție și multe altele. 

Descarcă analiza integrală

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED