Realitatea Economică Transnistreană este o publicație periodică ce identifică cele mai importante evoluții economice și politice din raioanele de est ale Republicii Moldova. Cititorii săi sunt decidenții de politici, directorii executivi ai companiilor locale, străine și ai băncilor comerciale, reprezentanţii instituţiilor internaţionale, ambasadelor și partidelor politice, jurnaliștii economici, care activează pe ambele maluri ale Nistrului.

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18% în 2022 și cu circa 2,5% în 2023. Declinul urmează să fie cauzat,preponderent, de reducerea cu circa o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30% din economia regiunii, pe fundalul reducerii temporare a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, a sistării temporare a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea acti vității altor întreprinderi industriale majore. 

O altă provocare economică și socială majoră pentru regiune este reducerea înclinației spre consum și investiții, pe fundalul războiului din Ucraina, a crizei energetice și dinamicii economice negative de pe malul drept și din țările vecine. Comerțul intern și activitatea HoReCa din regiune, care măsoară în mod indirect înclinația populației spre consum, urmează să se reducă cu cel puțin 10% pe fundalul nivelului sporit de incertitudine, a reducerii ratei de ocupare și a veniturilor populației. Astfel, în 2022, salariul real mediu din regiune urmează să scadă cu circa 3-5%, numărul salariaților – cu circa 11 mii persoane, iar cererea pentru forță de muncă din partea sectorului real – cu circa 1000 persoane. Apetitul investițional al firmelor este la nivele minime, volumul investițiilor în capital fix fiind estimat să scadă în 2022 cu circa 35%. La rândul său, aceasta va agrava problema competitivității reduse a economiei regiunii, care se bazează pe costul redus al gazului și energiei electrice, și va submina creșterea economică pe termen mediu și lung.

 Autoritățile din regiune dispun de un spectru limitat de instrumente pentru a interveni în vederea atenuării șocurilor. Chiar și până la crizele din 2022, bugetul regiunii era dezechilibrat: la finele anului 2021, ponderea deficitului bugetar în PIB a constituit circa 12% (nivelul maxim admisibil este de 3%) fiind acoperit din împrumuturi pe intern și finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse. În 2022-2023 finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, criza economică pe intern, dar și reducerea substanțială a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală. Spre exemplu, la finele trimestrului 3, 2022, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii a crescut cu 16% față de începutul anului, iar numărul întreprinderilor active înregistrate la organele fiscale locale s-au redus cu 15 unități (cifrele neoficiale ar putea fi mai dramatice). 

Autoritățile din regiune vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare în paralel cu înăsprirea presiunii și controalelor fiscale. Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută (ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18%, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere,m autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile fiscale. Pe partea de optimizări, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc. pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii. 

Pe lângă criza economică și socială acută, anul 2022 a agravat și problema demografică. La finele anului 2021, numărul născuților-vii a fost cu 9% mai mic, iar cel al decedaților – cu 24% mai mare față de 2020. Totodată, raportul dintre numărul de decedați și născuți-vii a crescut constant pe parcursul ultimilor ani de la 1,6 la finele anului 2018 la 2,9 în 2021-2022 (pentru fiecare persoană născută sunt 3 persoane decedate). Problema respectivă este agravată și de fenomenul emigrării care s-a acutizat în 2022 pe fundalul războiului din Ucraina și a crizei economice și sociale din regiune. Această tendință va accelera fenomenul de îmbătrânire a populației, subminând potențialul și rata naturală de creștere economică a regiunii. Mai ales în situația în care doar circa 53% din populație este cu vârsta aptă de muncă (ponderea este în scădere graduală pe parcursul ultimilor ani), iar peste jumătate din populația aptă de muncă este economic inactivă.

 Descarcă publicația   Download the publication   Скачать публикацию

Această publicație este elaborată cu suportul programului „Măsurilor de Promovare a Încrederii” - finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia Uniunii Europene sau a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. De asemenea, autorii conștientizează riscurile legate de posibilele probleme de calitate a datelor statistice, pe care le-au utilizat cu maximă precauție.