Opinie pe marginea rolului suportului oferit de FMI asupra dimensiunii de protecție socială a grupurilor vulnerabile

Republica Moldova a fost afectată de o criză economică severă urmare pandemiei Covid-19, cu implicații asupra tuturor sferelor de activitate umană. În mod deosebit pandemia a afectat grupurile cele mai vulnerabile, și anume familiile sărace, persoanele în etate, copiii, femeile, precum și alte grupuri sociale [1]. Din punct de vedere economic, criza a afectat nu doar veniturile unor categorii ale populației, adâncind astfel inegalitățile de venituri, dar și capacitatea persoanelor de a accede la diverse servicii primare oferite de stat, conturându-se un decalaj în creștere în ceea ce privește accesul la educație, sănătate și protecție socială. În aceste condiții, crește riscul de sărăcie pentru mai multe grupuri sociale. Doar în primul an de pandemie, rata sărăciei absolute s-a majorat cu circa 2 p.p până la 27% (2020), în timp ce rata sărăciei extreme a rămas la un nivel ridicat, de aproximativ 11% [2]. Pe lângă aceasta, criza energetică declanșată în toamna anului 2021 vine cu o povară adițională pentru grupurile vulnerabile, în contextul în care asistăm la o creștere a facturilor la gaze fără precedent.

Circumstanțele scot în evidență, mai mult ca oricând, necesitatea unor intervenții prompte la nivelul politicilor publice pentru protecția grupurilor vulnerabile. Acest fapt a fost vizibil, mai ales, în contextul alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2021, când toate partidele au prezentat programe electorale care au inclus acțiuni în domeniul social [3]. Astfel, angajamentele sociale ale partidului care a câștigat alegerile au fost transpuse și în cadrul programului de guvernare – „Moldova Vremurilor Bune”, precum și în acțiuni ulterioare ale guvernului ca răspuns la criza energetică și anume:

I.Susținerea persoanelor în etate prin majorarea pensiilor peste nivelul minimului de existență și instituirea „Fondului de Argint” pentru finanțarea serviciilor de îngrijire a vârstnicilor nevoiași și solitari;

II. Majorarea pensiei minime pentru dizabilitate și a alocațiilor pentru dizabilitate

III. Atingerea ratei de ocupare de cel puțin 50% pentru bărbați și 46% pentru femei, și reducerea cu 20% a decalajului salarial de gen;

IV. Facilitarea angajării în câmpul de muncă a șomerilor, a tinerilor, a persoanelor cu dizabilități;

V. Reducerea ratei sărăciei până la 20% și a sărăciei extreme până la 5%;

VI. Subvenționarea consumului de gaze pentru gospodăriile casnice.

Pentru atenuarea consecințelor pandemiei și a celor generate de criza energetică, Guvernul este în căutarea unor resurse financiare considerabile, care depășesc cu mult posibilitățile bugetului național. Suportul pare să fie asigurat de partenerii externi, care manifestă o deschidere financiară fără precedent. Imediat, după instaurarea unui nou Guvern, mai multe angajamente financiare externe au fost deblocate. Acestea asigură o sursă importantă de venituri pentru reducerea constrângerilor bugetare și permit angajarea de cheltuieli substanțiale în anii următori, inclusiv pentru domeniul de asistență socială. În aceste condiții, a fost posibilă adoptarea unui deficit bugetar de circa 15 mlrd. MDL pentru anul 2022, care urmează a fi acoperit preponderent din sursele partenerilor de dezvoltare. O componentă fundamentală în acest sens ține de Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și de efectul catalizator pe care acesta îl are asupra deblocării altor împrumuturi. Pentru mai multe detalii descărcați opinia integral.

Descarcă opinia integral

Această opinie a fost realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Fundației Soros Moldova.