Comentariul economic nr. 31

Demiterea guvernului Tarlev a fost o decizie neasteptata pentru publicul larg, desi pentru multi comentatori politici, evident, aceasta a fost "o decizie previzibila". Noul guvern va fi unul de tranzitie, adica isi va putea asuma o responsabilitate mai mare decat precedentul. In domeniul economic, care sunt principalele sarcini pe care ar trebui sa le indeplineasca noul guvern? 

(Auto-)demiterea premierului Tarlev a fost o mutare neasteptata, logica politica a careia nu este prea clara pentru moment. Dar analiza „plecarii” neasteptate a precedentului Guvern deja nu mai este relevanta, mult mai util fiind un exercitiu de identificare a prioritatilor pe care ar trebui sa si le stabileasca Guvernul Greceanii. (Ipoteza noastra este ca Guvernul format de premierul propus de Presedinte va fi aprobat de Parlament. Cu toate ca scenariul unor alegeri anticipate ca urmare a respingerii repetate de catre Parlament a candidaturii doamnei Greceanii nu poate fi ignorat, o asemenea farsa ar putea sa insemne pentru PCRM pierderea alegerilor parlamentare).
 
Evident, tehnocratii care acum elaboreaza programul noului guvern isi dau seama ca acesta va fi mai degraba unul de tranzitie si ca va fi nevoit sa activeze in conditiile unor constrangeri politice foarte rigide, specifice unei perioade pre-electorale. Nu credem insa ca noul guvern va executa doar indicatiile venite de la Presedintie sau ca va activa in regim de „casa de plati sociale”. Din contra, anticipam ca in componenta guvernului vor nimeri o serie de persoane care sunt in stare sa-si formuleze si sa apere propria parere. Este pacat ca aceste persoane ar putea sa nu mai ajunga in componenta guvernului format dupa alegerile din 2009. In acelasi timp, intelegerea apriori a unei „vieti scurte” ar putea sa incurajeze noul guvern sa-si asume responsabilitati pe care un alt guvern nu ar risca sa si le asume. Astfel, creditam noul guvern cu bune intentii si consideram ca acesta va avea o agenda de politici pe care o va putea apara. Din punctul nostru de vedere, pe agenda economica a noului guvern ar trebui sa se regaseasca, alaturi de altele, si urmatoarele prioritati:

• Finalizarea reformei regulatorii si reducerea efectiva a poverii administrative, in particular prin micsorarea numarului de activitati supuse licentierii (pentru ce este necesara licenta in prestarea serviciilor Internet?) si introducerea principiului „ghiseului unic” in sistemul vamal si in diviziunile centrale si teritoriale ale Camerei Inregistrarilor de Stat (se are in vedere „ghiseul unic” intr-o versiune mai autentica decat cea „moldoveneasca”).
• Preluarea regulamentelor tehnice si standardelor sanitare si fitosanitare europene (in loc de armonizarea celor nationale), asigurarea acreditarii laboratoarelor nationale de testare si incercare de catre organismele europene relevante, in special pentru produse alimentare, si transmiterea catre companiile private a unor functii in domeniul testarii calitatii.
• Consolidarea si crearea, acolo unde nu exista, a unitatilor de analiza, monitorizarea si evaluare a politicilor in ministere si in agentiile guvernamentale relevante, elaborarea unor standarde de planificare strategica in sectorul public si edificarea unui sistem viabil de informare si raportare inter-guvernamentala.
• Masuri mai eficiente de combatere a coruptiei administrative, prin instrumentele deja mentionate la primul punct, precum si prin reactii mai adecvate la neregularitatile identificate de Curtea de Conturi, finalizarea sistemului de control financiar intern (in cadrul Ministerului Finantelor) si a sistemului integrat de management al finantelor publice.
• Privatizarea companiei Moldtelecom si liberalizarea efectiva a pietei de telecomunicatii, privatizarea Bancii de Economii, inceperea procesului de restructurare si divizare a companiilor Air Moldova si Caile Ferate ale Moldovei.
• Consolidarea institutionala a Agentiei Nationale de Protectie a Concurentei, asigurarea acesteia cu resurse umane calificate, inlaturarea conflictelor de interese in activitatea acesteia (in prezent Agentia este in drept sa retina in contul sau 20% din amenzile stabilite) si elaborarea unui nou proiect de lege cu privire la protectia concurentei.
• Testarea la modul practic (prin cateva proiecte-pilot) a parteneriatului public-privat (PPP), de exemplu prin concesionarea catre companii private a unor lucrari publice (intretinerea si reparatia drumurilor). PPP s-ar putea dovedi a fi unul din instrumentele fezabile pentru atragerea capitalului privat in dezvoltarea infrastructurii.
• Implementarea unui set de masuri de cost redus pentru imbunatatirea eficientei energetice a economiei (de exemplu, introducerea unor norme tehnice actualizate de conservare a energiei la elaborarea noilor proiecte in sectorul constructiilor, utilizarea echipamentului de oficiu si electric energoeficient in cladirile publice, etc.).
• Asigurarea unei informari transparente in ceea ce priveste utilizarea asistentei financiare externe, in special in proiectele propriu-zis tehnice (in particular, reparatia drumurilor).
• Accelerarea constituirii cadrului institutional necesar pentru implementarea Legii privind dezvoltarea regionala si legii privind descentralizarea administrativa, formarea Fondului de Dezvoltare Regionala si a Agentiilor de Dezvoltare Regionala.
• Consolidarea Ministerului Economiei si Comertului, prin preluarea functiilor respective de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (dupa „modelul” fostului minister al industriei si infrastructurii) si transformarea MAIA intr-un veritabil Minister al Dezvoltarii Regionale si Rurale (care implica si lichidarea actualului Minister al Administratiei Publice Locale).

Evident ca multe din aceste masuri sunt restante care provin de la precedentul guvern, dar altele sunt legate de noile provocari cu care se confrunta Republica Moldova. Exista o serie de riscuri care ar putea inhiba performantele noului guvern. Printre acestea vom mentiona riscurile inflationiste majore, incertitudinile care planeaza asupra cursului valutar, riscul repetarii secetei din anul 2007 (datele istorice arata ca in Moldova secetele puternice se manifesta bianual). Dar riscul cel mai mare ar fi punerea fortata a guvernului in chingi ideologice ce ar putea altera principiul de eficienta economica, principiu care credem ca ar trebui sa fie la baza noului program de guvernare.