Centrul Analitic Independent Expert-Grup a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală înaintată spre consultări publice în data de 22.05.2023. Expert-Grup salută intenția autorilor de a susține „creșterea rezilienței persoanelor fizice prin intermediul instrumentelor fiscale” și cea de creare a unui sistem fiscal și vamal armonizat și echitabil”, unul care ar permite, printre altele, și „combaterea fenomenului salariului în plic”.

În scopul unei realizări mai plenare a obiectivelor setate de Ministerul Finanțelor prin politica fiscală și vamală, Expert-Grup a venit cu propunerile de: unificare a cotelor pe venit din activități investiționale inclusiv a venitului obținut din valori mobiliare emise de orașe sau alte forme administrativ-teritoriale; instituirea echității fiscale la stabilirea taxei de folosire a drumurilor; instituirea mecanismului de facilitare a majorărilor salariale și a „trecerii pe alb” prin instituirea unui mecanism temporar de rambursare a costurilor fiscale ale majorării salariale suportate de angajatori (MASCS) etc. Suplimentar, Expert-Grup a propus revizuirea mai multor Hotărâri de Guvern pentru: indexarea anuală a plafonului pentru deducerea cheltuielilor privind transportul organizat al angajaților/ zilierilor; extinderea deductibilității și asupra cheltuielilor asociate adaptării mijloacelor de transport/spațiilor la necesitățile angajaților cu mobilitate redusă; precum și instituirea unor compensații diferențiate pentru transportul persoanelor cu dizabilități; acordarea pentru toți agenții economici care angajează persoane cu dizabilități a acelorași subvenții aferente cheltuielilor privind plata salariului ca și în cazul întreprinderilor specializate (pentru surzi, orbi etc). 

Expert-Grup salută propunerea Ministerului Finanțelor de unificare a cotelor impozitului pe venit aferent veniturilor investiționale și propune extinderea tratamentului unitar și asupra valorilor mobiliare emise de orașe și alte unități administrativ-teritoriale. În timpul examinării proiectului politicii fiscale a fost depistat că valorile mobiliare emise de orașe sau alte forme administrativ-teritoriale locale (obligațiunile municipale) nu sunt parte a politicii de uniformizare a veniturilor aferente veniturilor investiționale, motiv pentru care propunem includerea acestora alături de depozitele bancare și valorile mobiliare corporative cu mecanismul de reținere finală a impozitului pe venit. Este de menționat că până la momentul actual 3 primării (Sîngera, Ceadîr-Lunga și Chișinău) au reușit să emită obligațiuni municipale, acestea fiind subscrise integral după lansarea Ofertelor Publice. Este de menționat că încurajarea emisiunilor de obligațiuni municipale comportă mai multe avantaje, precum: 

• emiterea de obligațiuni municipale este efectuată prin mecanismul pieței de capital, respectiv se asigură transparența deplină la toate etapele mobilizării resurselor aferente investiției. De asemenea, utilizarea acestui instrument de finanțare se încadrează în documentele de politici și se înscrie și în logica de dezvoltare a pieței de capital din țară, obligațiunile urmând a fi expuse ulterior și pe piața secundară; 
• participarea publicului larg la finanțarea proiectelor investiționale ale autorităților publice locale va crește implicarea cetățenilor în guvernarea locală, iar gradul de participare va reprezenta un indicator ferm al importanței proiectelor investiționale pentru locuitorii comunității locale finanțate și a gradului de încredere în capacitățile de guvernanță a autorității locale;
• comparativ cu creditele bancare, care pot fi contractate lejer de primării, obligațiunile municipale oferă filtre adiționale de siguranță pentru bugetul public și interesul public în general, având în vedere că se respectă standardele de transparență ale pieței de capital. De asemenea, aceasta reprezintă și un bun prilej de a spori capacitățile operaționale ale administrațiilor primăriilor;
• prin emisia de obligațiuni municipale, primăriile vor avea posibilitatea să co-finanțeze proiecte generatoare de venituri, asigurând un grafic de stingere a obligațiunilor corelat cu veniturile potențiale generate (cum ar fi spre exemplu extinderea rețelei de aprovizionare cu apă și achiziția de consumatori noi, dezvoltarea transportului public sau a altor servicii publice care sunt prestate contra plată). De asemenea, primăriile vor putea colecta în timp util cotele de co-participare cu finanțe pentru accesarea granturilor, care deseori reprezintă barieră pentru o serie de primării la înaintarea aplicațiilor de grant; 
• sustenabilitatea finanțelor publice nu este afectată, întrucât etapele emisiunii de obligațiuni municipale includ în mod obligatoriu și necesitatea obținerii Avizului din partea Ministerului Finanțelor, care va putea evalua viabilitatea proiectelor investiționale propuse și capacitatea de rambursare a datoriei de către APL-uri;

Intenția autorităților de diminuare a cotei accizului realizată prin introducerea TVA la importul autoturismelor este una salutabilă, dar necesită a fi clarificat modul în care se va stabili valoarea în vamă, mai cu seamă pentru autovehiculele uzate, dar și evaluarea oportunității înlocuirii accizului printr-o eventuală taxă de mediu. Proiectul nu explică cum va fi stabilită valoarea în vamă a autovehiculelor importate, în mod special pentru autovehiculele avariate și pentru cele procurate la mâna a doua, inclusiv de la persoane fizice. În lipsa elaborării unui nomenclator și în cazul stabilirii valorii în funcție de contractul de vânzare-cumpărare există riscul diminuării valorii în vamă prin indicarea în contractul de vânzare-cumpărarea a unei valori net inferioare celei reale. În contextul introducerii TVA la importul autoturismelor, considerăm oportună substituirea accizului la devamare cu o eventuală taxă ecologică care să țină cont de vechimea sau starea tehnică a unității de transport importate. Stabilirea cotei accizului în funcție de cilindree nu neapărat ține cont de impactul de mediu al autovehiculului. Mai curând, vârsta și starea tehnică a autovehiculului și nu cilindreea este cea care generează un impact de mediu mai mare. Suplimentar, este necesar a fi menționat că se impune o evidență mult mai riguroasă a calității vehiculelor importate (cu o eventuală mențiune făcută de serviciul vamal și/sau certificatul de înmatriculare a unității de transport a mențiunii: importat avariat/mașină reparată) și cu un control mult mai riguros al parcursului unității de transport la intrarea în țară (la moment, serviciul vamal nu documentează parcursul unității de transport importate). Îmbunătățirea acestor aspecte ar crea premisele necesare pentru introducerea unui mecanism obiectiv și rafinat de taxă de mediu aplicată la importul autovehiculelor.   

Este salutabilă intenția autorilor proiectului de a introduce taxa de folosire a drumurilor inclusiv pentru autovehiculele electrice, cu toate acestea, taxa pentru folosirea drumurilor rămâne a fi una inechitabilă pentru posesorii de autoturisme (vehicule de promenadă). În Republica Moldova taxa de folosire a drumurilor nu ține cont de modul în care diferite unități de transport exercită influență diferită asupra infrastructurii rutiere. Taxa pentru folosirea drumurilor trebuie să fie corelată cu impactul pe care o unitate de transport o are asupra infrastructurii rutiere. La zi, proprietarul unui autoturism cu o cilindree de 2500 cm³  achită o taxă de folosire a drumurilor în cuantum de 2250 lei (2500*0.9lei/cm³). O sumă identică o achită proprietarul unei semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare de 10 tone (pentru această categorie de vehicule, taxa de folosire a drumurilor este stabilită în mărime de 225 lei/tonă). Proprietarul unui autoturism cu o cilindree de 3500 cm³ achită o taxă de folosire a drumurilor similară celei achitate de un proprietar de autocamion (tir) în condiția în care impactul acestor autovehicule asupra infrastructurii rutiere este total diferit. Un astfel de statu-quo este unul inechitabil. La fel de frustrant este și tratamentul autovehiculelor pentru utilizări speciale care achită o taxă de folosire a drumurilor echivalentă celei aplicabile posesorilor de autoturisme de promenadă. La fel, este necesar a se menționa că până la apariția motoarelor hibride și a celor cu propulsie electrică, cilindreea era un proxy satisfăcător pentru a discrimina între autoturisme de diferită masă. Pentru un vehicul cu o masă mai mare era nevoie de un motor mai puternic, or, anume masa vehiculului impactează forțele dinamice care afectează infrastructura rutieră. La zi, taxarea pe cilindree, în mod particular, pentru autovehiculele pentru utilizări speciale pe șasiu de autoturism este depășită. Taxarea pe kg de masă similară celei propuse pentru autoturismele și autovehiculele pentru utilizări speciale pe șasiu de autoturism complet electrice, este mult mai potrivită. În context, anexa nr. 1 la titlul IX trebuie să elimine aceste neajunsuri și să coreleze taxa de folosire a drumurilor cu impactul diferit pe care-l au unitățile de transport asupra infrastructurii rutiere.

În conformitate cu nota informativă, proiectul de lege țintește, printre altele, și „identificarea pârghiilor care ar crea premisele necesare pentru „diminuarea fenomenului salariului în plic”, în acest context, este oportună includerea în proiect și a prevederilor aferente introducerii Mecanismului automatizat de subvenționare a creșterii salariale (MASCS). Menționăm că acest mecanism a fost discutat și andosat în cadrul conferinței internaționale din 04.11.2022 „Moldova trece pe alb” cu participarea Președintei Republicii Moldova, a Ministrului Finanțelor, Ministrului Muncii și Protecției Sociale și a înalților reprezentanți ai Organizației Internaționale a Muncii (ILO). Reamintim că acest mecanism prevede rambursarea costurilor fiscale pentru angajatorii care majorează cu minim 50% salariul salariaților cu timp de muncă deplin. Majorarea salarială operată este evaluată în raport cu salariul angajatului din perioada de referință (exercițiul fiscal anterior celui în care a fost operată majorarea). Proiectul a trecut printr-un amplu proces de consultări, fiind avizat pozitiv atât de autoritățile administrației publice centrale, patronate, sindicate și reprezentanți ai asociațiilor de business, cât și de Comisia de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător. Prin urmare, pentru satisfacerea obiectivului de „diminuare a fenomenului salariului în plic”, propunem includerea MASCS în cadrul acestei inițiative legislative.

Expert-Grup atenționează autorii proiectului de lege pentru modificarea politicii fiscale și vamale asupra potențialelor riscuri derivate din intenția acestora de instituire a unei derogări de la protecția confidențialității datelor statistice. Propunerea de instituire a derogării la prevederile aferente protecției datelor utilizate în scopuri statistice vine în contradicție cu prevederile Codului de bune practici al statisticilor europene, principiul 5, în conformitate cu care confidențialitatea furnizorilor de date, confidențialitatea informațiilor pe care aceștia le furnizează, utilizarea datelor respective numai în scopuri statistice și securitatea datelor trebuie să fie garantate prin lege. În contextul aspirațiilor Republicii Moldova de aderare la UE, trebuie să se țină cont de faptul că în țările-membre nu producătorii de statistici oficiale sunt surse de informare pentru autoritățile fiscale, ci datele fiscale sunt o importantă sursă administrativă pentru producerea indicatorilor statistici. Neglijarea acestui principiu va constitui o piedică în calea aderării. De asemenea, accesul SFS la micro-datele individuale colectate în scopuri statistice, fără anonimizarea lor, va submina încrederea respondenților în producătorii de statistici oficiale și va compromite calitatea datelor colectate, ceea ce se va răsfrânge negativ și asupra calității politicilor publice. Aceasta capătă o importanță deosebită în contextul recensământului populației și locuințelor care va fi realizat în 2024.

Suplimentar, pentru atingerea obiectivului declarat de creștere a rezilienței persoanelor fizice, recomandăm inițierea modificărilor la mai multe Hotărâri de Guvern care vizează deducerea cheltuielilor pentru transportul persoanelor cu dizabilități și integrarea acestora în câmpul muncii. În art. 34 din Hotărârea Guvernului Nr. 693/2018  cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit, este prevăzută deductibilitatea fiscală a costurilor suportate de angajatori pentru transportul angajaților în limita maximă a plafonului mediu în sumă fixă de 65 de lei (fără TVA) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată (actualizată în iunie 2022). Având în vedere evoluția rapidă a prețurilor și necesitatea de ajustare a limitei fixe care apare frecvent, considerăm oportună automatizarea acestei ajustări prin indexarea anuală la indicele prețurilor la combustibili. Această modificare va spori atât accesul angajatorilor la forța de muncă în descreștere, cât și accesul lucrătorilor la oportunitățile de angajare care nu există în localitățile lor. Conform unui studiu realizat de Expert-Grup , sporirea mobilității forței de muncă este necesară în contextul în care în Republica Moldova există raioane unde rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 de ani este foarte joasă: Cantemir (19%), Căușeni (25%), Leova (25%) etc.

Cadrul normativ în vigoare nu prevede deductibilitatea cheltuielilor suportate de angajatori pentru a face vehiculele sau spațiile mai accesibile angajaților cu dizabilități (modificarea autobuzelor pentru a fi potrivite pentru scaune cu rotile, amenajarea pe teritoriul întreprinderii a trotuarelor largi și a rampelor de acces etc). HG 693/2018 nu prevede deductibilitatea unor astfel de cheltuieli, deși deducerea / subvenționarea cheltuielilor angajatorilor pentru adaptarea locurilor de muncă și a mijloacelor de transport la nevoile angajaților cu dizabilități este o practică normală în alte țări, menită să stimuleze angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii. Bunăoară, în SUA, conform programului „Disabled Access Credit: Architectural and Transportation Barrier Removal Deduction”, întreprinderile mici pot deduce anual până la 15 000 USD din cheltuielile suportate pentru a face vehiculele sau facilitățile de uz public mai accesibile angajaților cu dizabilități . Exemplele de achiziții aplicabile includ construcția de rampe de accesibilitate, parcări speciale, trotuare largi, modificarea vehiculelor corporative pentru a fi potrivite pentru scaune cu rotile. În Cipru, statul acordă granturi în volum de 25% din costurile eligibile, cu un maximum de 5 000 EUR de persoană, pentru construcția de instalații, amenajarea spațiilor, achiziționarea de mașini / echipamente, alte costuri de administrare și transport, care derivă direct din angajarea persoanelor cu dizabilități .

Modificarea HG 1413/2016 poate contribui la facilitarea angajării persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii. Conform cadrului normativ în vigoare, este prevăzută compensarea costurilor de transport ale persoanelor cu dizabilități în mărime de 180/240/480 lei trimestrial (în funcție de severitatea dizabilității), însă mărimea compensației nu depinde de faptul dacă aceste persoane sunt angajate în câmpul muncii sau nu. Având în vedere faptul că persoanele cu dizabilități angajate în câmpul muncii se deplasează mai frecvent la și de la locul de muncă decât persoanele neangajate, ar fi judicios ca mărimea compensațiilor pentru transport să țină cont de acest aspect. Propunem modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a compensaţiei pentru serviciile de transport astfel încât să fie prevăzute compensații de transport diferențiate (mai mari) pentru persoanele cu dizabilități angajate în câmpul muncii, ținând cont de cheltuielile lor mai mari, dacă angajatorul lor nu asigură transportul la și de la locul de muncă. Aceasta va ușura angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii.

Prin operarea modificărilor la HG 49/2021 se pot extinde subvențiile aferente cheltuielilor privind plata salariului persoanelor cu dizabilități pentru toți agenții economici care încadrează în câmpul muncii astfel de salariați, nu doar pentru întreprinderilor specializate. Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă prevede acordarea agenților economici a subvențiilor aferente cheltuielilor privind plata salariului persoanelor cu dizabilități în mărime de 50-100% din suma impozitelor aferente plăților salariale, dar nu mai mult de 1000-2000 de lei lunar per salariat (în funcție de gradul de dizabilitate). În cazul întreprinderilor specializate, subvențiile sunt în mărime de 230-300% din suma impozitelor aferente plăților salariale, cu plafoane de 4600-6000 de lei lunar per salariat. Cu regret, întreprinderile specializate sunt puține și se pot afla la distanțe mari de locurile de trai ale persoanelor cu dizabilități, de aceea recomandăm extinderea acelorași subvenții și asupra agenților economici nespecializați care angajează persoane cu dizabilități. De asemenea, propunem și actualizarea plafoanelor de acordare a subvențiilor, ținând cont de evoluția salariilor.

Descarcă comentariul analitic     Descarcă propunerile formulate de Expert-Grup

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED.