Economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă să se distanțeze reciproc, fapt ce va complica implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE pe teritoriul regiunii transnistrene.Conform ultimelor date disponibile, pe parcursul trimestrului 2 al anului curent, indicele de convergență, calculat trimestrial de EXPERT-GRUP, a constituit 93,5% și a scăzut cu 0,6 p.p. față de valoarea înregistrată în T1:14. Publicația identifică cauzele creșterii acestor disparități și principalele provocări economice din viitorul apropiat pentru regiunea transnistreană. 

Realitatea Economică Transnistreană este o publicație trimestrială ce identifică cele mai importante evoluții economice și politice din raioanele de est ale Republicii Moldova. Cititorii săi sunt decidenții de politici, directorii executivi ai companiilor locale, străine și ai băncilor comerciale, reprezentanţii instituţiilor internaţionale, ambasadelor și partidelor politice, jurnaliștii economici, care activează pe ambele maluri ale Nistrului.

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP anunță concurs de angajare a doi experți care să presteze servicii de consultanţă pentru analiza procesului integral al achizițiilor publice în Republica Moldova. 

Pentru mai multe detalii va rugăm să găsiți termenii de referință specifici anexați.

Candidații interesați sunt rugați să depună CV-ul și o scrisoare de referință precum și să specifice rata zilnică solicitată pentru prestarea serviciillor până la data de 28 ianuarie 2014, ora 18:00 la următoarea adresă:  iulia@expert- This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , cu subiectul „Achizitii publice”.

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP anunță concurs de angajare a unui expert care să presteze servicii de consultanţă privind elaborarea raportului „Transparența bugetară în municipiul Chișinău”.

Pentru mai multe detalii va rugăm să găsiți termenii de referință specifici anexați.

Candidații interesați sunt rugați să depună CV-ul și o scrisoare de referință care trebuie sa includă și rata zilnică solicitată pentru prestarea serviciillor până la data de 15 ianuarie 2014, ora 18:00 la următoarea adresă:  iulia@expert- This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , cu subiectul „Transparența bugetară în municipiul Chișinău”.

Prezentul studiu este elaborat în baza unui model structural bazat pe ecuații regresionale ce relevă aspectele cantitative ale relațiilor economice caracteristice Republicii Moldova. Relațiile cauzale, precum și variabilele exogene au fost determinate în baza opiniei experților şi a literaturii de specialitate. În model au fost incluse observări ce reflectă evoluția variabilelor economice pentru perioada cuprinsă între T1:2000 și T2:2013. 

În calitate de variabile exogene au fost aleși acei indicatori, a căror dinamică este determinată de evoluții externe economiei naționale sau de factori de natură calitativă. Influxurile de valută străină: remiterile (REM), investițiile străine directe (ISD), plățile pentru exportul de mărfuri și servicii (XMS) sunt, în linii mari, dependente de evoluțiile economice ale statelor din care se fac aceste plăți către Republica Moldova. Economiile mici nu au capacități de influență asupra fluxurilor economice internaționale, din aceste considerente indicatorii ce reflectă aceste fluxuri sunt tratați drept variabile exogene. O situație similară este și în cazul prețurilor de import, aproximate prin indicele valorii unitare la import (IVU). Tariful intern la gaz (PGAZ) este reglementat și, în mare parte, depinde de prețul de import al gazului.

Descarcă publicația

Aderarea la ZLSAC aduce beneficii economice și sociale nete pentru Republica Moldova, în timp ce UV RBK va avea efecte adverse. Estimările econometrice relevă în mod clar avantajele aderării la ZLSAC cu UE. Astfel, calculele sugerează că, în cazul aderării la ZLSAC, economia Moldovei se va extinde cu circa 6,4%, în timp ce opțiunea UV RBK va determina contractarea acesteia cu 4%.  În același timp, aderarea la UV RBK va duce la pierderea de către producătorii autohtoni a pieței comunitare, care atrage circa 45% din totalul exporturilor atât de pe malul drept, cât și de pe malul stâng al Nistrului. Cauza rezidă în obligativitatea adoptării politicii vamale rusești și ajustarea la standardele rusești, care nu sunt recunoscute pe plan mondial, spre deosebire de cele comunitare. Avantajele ZLSAC țin de creșterea accesului producătorilor moldoveni pe piața UE, a Turciei, dar și pe alte piețe, deoarece standardele comunitare sunt recunoscute pe plan mondial. Totodată, liberalizarea importurilor va spori concurența pe piața internă, ceea ce, în final, va contribui la diminuarea prețurilor și creșterea diversității și calității produselor. De rând cu ameliorarea atractivității investiționale, aceasta va spori bunăstarea populației și competitivitatea economiei moldovenești. În cazul aderării la UV RBK, pe lângă barierele tarifare, exportatorii moldoveni vor trebui să se confrunte și cu importante bariere non-tarifare pe piața comunitară și nu doar. Totodată, din cauza tarifelor vamale mai mari la import se vor scumpi produsele de consum și produsele investiționale importate din UE. Aceasta va lovi în competitivitatea economiei moldovenești, în climatul investițional și bunăstarea populației. 

Infograficul integral poate fi vizualizat la lurmatorul link.

Amplasarea geografică a păstrat Republica Moldova, în mod constant, la intersecția celor mai importante procese integraționiste de pe continentul european: integrarea europeană și cea euro-asiatică. Deși Moldova a ales deja prima opțiune drept principal obiectiv strategic al politicii externe și interne încă în 2005, în prezent,societatea și elita politică rămâne divizată pe marginea celor două opțiuni integraționiste. Divizarea respectivă a devenit și mai acută în ultimii ani pe fondul tensiunilor politice interne, a aprofundării integrării în Uniunea Europeană, dar și a accelerării proceselor privind crearea Uniunii Economice Euroasiatice, pe fundalul Uniunii Vamale „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV RBK), constituită în 2010. Această problemă devine și mai relevantă în ajunul Sumitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, când Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere (AA) cu UE, ce cuprinde clauza privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC).În acest sens, este necesar de înlocuit frecventele speculații cu tentă politică, care s-au întețit în ultima perioadă asupra subiectului respectiv, cu o analiză obiectivă și „la rece” despre efectele economice și sociale ale aderării Moldovei la ZLSAC și UV RBK. Prezentul document are drept scop evaluarea principalelor implicații și riscuri ale celor două opțiuni integraționiste ale Republicii Moldova.

Pe parcursul trimestrului 2, au fost identificate un șir de evoluții, dar și carențe ce au diminuat din impactul scontat al acțiunilor întreprinse.

În domeniul justiției au fost adoptate mai multe acte normative prevăzute de strategia de reformare a justiţiei. Efectele pozitive ale acestor acţiuni se vor face resimţite odată cu manifestarea voinţei politice pentru aplicarea lor adecvată. De asemenea, s-a constat tendința de politizare a instituţiilor de drept, fapt ce subminează în mod constant stabilitatea politică.

În altă ordine de idei, prioritatea combaterii corupţiei a devenit element de bază în reglarea conturilor între formaţiunile aflate la guvernare. Astfel, Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.4 din 22.04.2013 a scos în evidenţă utilizarea acuzaţiilor de corupţie în scopuri politice fără a oferii soluţii clare pentru combaterea corupţiei propriu-zise.

În pofida progreselor realizate în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, R. Moldova figurează în diverse sentințe pronunțate de CEDO, inclusiv pe cauze de tortură şi tratament inuman.

Principalele evoluții negative ce vizează soluționarea conflictului transnistrean se referă la deteriorarea situaţiei din Zona de Securitate, riscând să degenereze într-o confruntare cu consecinţe destabilizatoare pentru regiune. Aceasta a avut drept consecință diminuarea încrederii reciproce a părţilor implicate în conflict, fiind subminată abordarea reglementării transnistrene pe progresul „consolidării măsurilor de încredere”.

Chiar dacă au fost întreprinse mai multe eforturi în vederea creșterii bunăstării populației, efectele se lasă așteptate și sunt puțin resimțite de către majoritatea populației. Astfel că nivelul veniturilor populației rămâne a fi nesatisfăcător. Consumul este în continuare susținut în principal în baza remiterilor de peste hotarele țării, care au înregistrat o ușoară creștere în ultima perioadă.

Moldova a exprimat intenția de a iniția dialogul cu FMI privind semnarea unui nou acord. Acesta va implica și o serie de condiționalități ce ar putea fi neconfortabile pentru Guvernul de la Chișinău, în special în contextul apropierii unui an pre-electoral.

În trimestrul 2 se atestă o creştere a şomajului, fapt ce denotă o serie de deficienţe în angajarea și utilizarea forţei de muncă în economie. În consecinţă, apar factori puternici de stimulare a migrației forţei de muncă bine calificate, care favorizează exportul de inteligenţă. Acest fenomen este deosebit de acut în mediul rural, unde rata şomajului este cea mai mare.
Cu privire la zona de liber schimb cu UE (ZLSAC), este evidențiată problema neaplicabilității prevederilor ZLSAC în regiunea transnistreană. Aceasta poate genera anumite dificultăți pentru realizarea ZLSAC pe întregul teritoriu al Moldovei. În fond, intrarea în vigoare a ZLSAC comportă riscuri iminente pentru economia din regiunea transnistreană. Dar acest lucru poate avea efecte colaterale și asupra procesului de reglementare a conflictului transnistrean.

Descarcă publicația

În cadrul ședinței Guvernului din 21 august, va fi prezentat spre aprobare proiectul de lege privind Comitetul Național pentru Stabilitatea Financiară. În general, considerăm oportună existența și buna funcționare a unei asemenea instituții menite să prevină crizele financiare din sistem, iar în cazul în care acestea nu vor putea fi prevenite să îmbunătățească coordonarea instituțională în vederea atenuării repercusiunilor acestora. Însă, considerăm că modul în care Comitetul este propus să funcționeze este unul defectuos. Astfel, principalele probleme asociate cu acest proiect de lege sunt: (i) acesta tinde să lezeze independența Băncii Naționale a Moldovei, (ii) componența acestuia nu este reprezentativă, (iii) este vulnerabil politic, (iv) creează hazarduri morale în rândul instituțiilor financiare, (v) predispune la utilizarea irațională a resurselor din cadrul Fondului de Rezervă a Guvernului. Prin urmare, recomandăm ca proiectul de lege în forma prezentă să nu fie aprobat și să fie reexaminat pentru a înlătura problemele depistate.

Probleme depistate:
• Atribuțiile Comitetului se suprapun parțial cu cele ale Băncii Naționale a Moldovei. Conform Legii cu privire la BNM, aceasta:

• „licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare” (art. 5, lit. d)
• „supraveghează sistemul de plăţi în republică şi facilitează funcţionarea eficientă a sistemului de plăţi interbancare” (art. 5, lit. f).
• „întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului” (art. 5, lit. c).

• Suprapunerea atribuțiilor devine și mai problematică având în vedere caracterul obligatoriu a deciziilor adoptate de către Comitet.

• Recomandare: Deciziile comitetului urmează a avea rol consultativ pentru a nu crea suprapuneri cu deciziile BNM, care este principala instituție responsabilă de menținerea stabilității sistemului bancar.Totodată, atribuirea rolului consultativ Comitetului va elimina riscul lezării independenței băncii centrale.

• Statutul Comitetului de organ colegial fără personalitate juridică (art. 4) nu corelează cu prevederile din art. 7, al. (1), lit. a din proiectul de lege, conform căruia deciziile Comitetului urmează a fi executate în mod obligatoriu. Este o prevedere lipsită de sens, atât din punct de vedere juridic, cât și managerial.

• Recomandare: Reiterăm necesitatea atribuirii Comitetului statut consultativ.

• Banca Națională a Moldovei este o persoană autonomă și se subordonează doar Parlamentului (art. 1, al. (2)). Faptul că deciziile luate de Comitet poartă caracter obligatoriu și pot viza activitatea BNM, reprezintă o imixtiune directă în activitatea băncii centrale, fiind subminată independența acestei instituții. Mai mult decât atât, instituirea unei pârghii legale prin care BNM poate primi ordine cu titlu obligatoriu din partea altor structuri guvernamentale, contravine bunelor practici privind independența băncilor centrale. Totodată, nu este clar cum va fi respectată prevederea din art. 7, al. (5), conform căreia Comitetul nu preia competențele nici unei autorități publice.

• Recomandare: Statutul și rolul Comitetului necesită a fi revizuite și clarificate.

• Comitetul urmează a fi prezidat de către Prim-ministru, care prin definiție este o funcție politică.

• Recomandare: În vederea asigurării imparțialității deciziilor adoptate de Comitet, este necesar ca președintele acestuia să fie o persoană neutră din punct de vedere politic. Luând în considerație atribuțiile, dar și expertiza BNM în domeniul respectiv, recomandăm ca președinția Comitetului să fie atribuită guvernatorului băncii centrale.

• Proiectul de lege nu prevede mecanisme de responsabilizare a membrilor Comitetului pentru deciziile luate. Astfel, aceștia sunt incluși automat în componența Comitetului, fără a fi specificată careva perioadă de activitate.

• Recomandare: Pentru a asigura un proces decizional calitativ este necesar de sporit nivelul de responsabilitate a membrilor Comitetului. În acest sens, propunem numirea fiecărui membru prin votul Parlamentului. Totodată, recomandăm stabilirea unei perioade maxime în care membrii își pot exercita mandatul (5 ani), după care să fie realeși sau, la necesitate, schimbați cu alte persoane mai competente. În plus, Comitetul urmează să raporteze anual în fața Parlamentului.

• Acordarea suportului instituțiilor financiare din contul Fondului de rezervă a Guvernului este o practică defectuoasă și creează hazarduri morale în rândul agenților economici din sistem.

• Recomandare: Este necesară excluderea acestei mențiuni. În primul rând, managerii trebuie să poartă răspundere directă pentru performanța instituțiilor financiare pe care le administrează. În al doilea rând, esența Comitetului ține de depistarea ex ante a riscurilor sistemice și înlăturarea acestora, în timp ce sarcina „salvării” unor instituții aflate în dificultate nu trebuie să figureze în competențele acesteia.

• Componența Comitetului nu este reprezentativă.

• Recomandare: Este necesar de completat componența Comitetului cu Președintele Bursei de Valori, Președintele Asociației Băncilor și un expert independent în domeniul financiar, conform experienței internaționale.

Riscurile majore:
• Activitatea Comitetului ar putea fi vulnerabilă la eventualeleinfluențe cu caracter politic și ar putea deveni o platformă pentru promovarea agendei unui anumit partid. Aceasta ar putea afecta și credibilitatea instituției și, respectiv, eficiența deciziilor adoptate și măsurilor întreprinse.
• Caracterul obligatoriu al deciziilor adoptate de Comitet lezează independența Băncii Naționale a Moldovei care este organul principal de monitorizare și supraveghere a sistemului bancar.
• Suprapunerea atribuțiilor Comitetului cu cele ale BNM ar putea crea ambiguități regulatorii și, în final, ar putea afecta negativ activitatea instituțiilor financiare.
• Drept rezultat al expunerii politice a Comitetului și al suprapunerii atribuțiilor cu banca centrală, va fi afectată atractivitatea investițională a sectorului financiar.
• Posibilitatea salvării instituțiilor financiare din faliment din contul Fondului de rezervă a Guvernului creează hazarduri morale în rândul băncilor comerciale și altor instituții din sistemul financiar. 
• La rândul său, aceasta creează premise pentru utilizarea irațională a banilor publici.

Acest material/publicație este realizat de Grupul de lucru „Economie, Finanțe și Mediu Antreprenorial” din cadrul Consiliului Național de Participare cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA precum și cu suportul fundației Open Society Institute. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida, al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA, sau al fundației Open Society Institute.

Economia Moldovei va înregistra o redresare minoră în 2013, urmată de o stabilizare moderată în 2014. Astfel, condiţiile climaterice favorabile din anul curent vor declanşa o creştere compensatorie de 20% în agricultură, care va asigura circa jumătate din creşterea prognozată de 4,4% a PIB-ului pentru 2013. În anul următor, economia va fi alimentată în primul rând de sectorul serviciilor, care va asigura aproape jumătate din creşterea prognozată de 4,6% a PIB-ului pentru 2014.

În general, economia Moldovei rămâne puternic dependentă de consumul final, care va continua să fie principalul factor de creștere pe termen scurt și mediu. Prin urmare, riscurile și vulnerabilitățile anterioare, asociate modelului de creştere economică bazată pe consum și deficit comercial înalt, vor persista, dacă nu se vor întreprinde acţiuni hotărâte pentru a consolida competitivitatea ţării. În acest scop, este necesar, un Serviciu Vamal eficient, o infrastructură rutieră modernizată, transfer tehnologic facilitar și un sistem judecătoresc transparent, responsabil și eficient.

Infograficul poate fi vizualizat aici.

Economia Moldovei va înregistra o redresare minoră în 2013, urmată de o stabilizare moderată în 2014. Astfel, condiţiile climaterice favorabile din anul curent vor declanşa o creştere compensatorie de 20% în agricultură, care va asigura circa jumătate din creşterea prognozată de 4,4% a PIB-ului pentru 2013. În anul următor, economia va fi alimentată în primul rând de sectorul serviciilor, care va asigura aproape jumătate din creşterea prognozată de 4,6% a PIB-ului pentru 2014. În general, economia Moldovei rămâne puternic dependentă de consumul final, care va continua să fie principalul factor de creștere pe termen scurt și mediu. Prin urmare, riscurile și vulnerabilitățile anterioare, asociate modelului de creştere economică bazată pe consum și deficit comercial înalt, vor persista, dacă nu se vor întreprinde acţiuni hotărâte pentru a consolida competitivitatea ţării. În acest scop, este necesar, un Serviciu Vamal eficient, o infrastructură rutieră modernizată, transfer tehnologic facilitar și un sistem judecătoresc transparent, responsabil și eficient.

Prezentarea poate fi găsită aici iar infograficul aici.

Descarcă publicația