Comentariul economic nr. 135.

Titlul acestei analize i-a fost inspirat autorului de o expresie peiorativ-ironică – „nu, n-am auzit” – populară în blogosfera moldovenească. Bloggerii o utilizează pentru a lua în derâdere indiferența socială față de probleme care ne privesc pe noi toți, pe cetățenii acestei țări. În această analiză încercăm să aducem mai multă lumină asupra unei materii considerate exoterică de reprezentanții societății civile, dar și de mulți funcționari publici – Cadrul Bugetar pe Termen Mediu - și să explicăm de ce și cum acest CBTM ar trebui valorificat de organizațiile din societatea civilă pentru a promova în mod eficient interesele grupurilor sociale pe care le reprezintă. Mai mult decât atât, această participare ar putea să aducă mai multă transparență în procesul de politici publice, din care, în ultimă instanță, ar câștiga toată societatea.

Ce este CBTM?

CBTM - Cadrul Bugetar pe Termen Mediu - este ceea ce până în acum doi ani se numea CCTM – Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu. Cea mai simplă descriere a CBTM ar fi: un proces de planificare strategică pe termen de 3 ani, în cadrul căruia prioritățile de politici se încearcă a fi puse în corespondență cu resursele financiare existente. CBTM este o practică de „modă” nouă, dar deja utilizată în mai multe țări. La modul ideal, trebuie să existe o corespondență perfectă între planificările în CBMT și bugetul public național, deși în Moldova aceasta încă nu se întâmplă. Primul exercițiu de planificare a Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu a avut loc încă în 2006, acoperind perioada 2007-2009. În prezent, procesul este deja la a șaptea iterație, Ministerul Finanțelor coordonând CBMT pentru anii 2013-2015. Cei dornici de mai multe detalii despre CB(C)TM pot să le găsească într-o broșură foarte faină, deși nițel depășită de timp, disponibilă pe site-ul Ministerul Finanțelor, http://www.minfin.md.

Cine sunt actorii principali?

Procesul CBTM este coordonat de un Grup Coordonator,condus de Ministerul Finanțelor și compus din reprezentanții principalelor autorități de politici, precum și din câțiva reprezentanți ai societății civile (AȘM, sindicate, patronate, ONG-uri). Acest Grup coordonează activitatea altor 4 Grupuri Generale de Lucru:

• Grupul responsabil de cadrul macroeconomic, politica fiscală și vamală și cadrul resurselor (condus de Ministerul Finanțelor);
• Grupul responsabil de politicile și prioritățile cheltuielilor publice (condus de Ministerul Finanțelor);
• Grupul responsabil de politica cheltuielilor de capital și dezvoltării regionale (în prezent, condus de Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale);
• Grupul responsabil de politica remunerării și angajării în sectorul bugetar (condus de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei).

De asemenea, au fost instituite 12 Grupuri Sectoriale de Lucru, sarcina esențială a cărora este elaborarea unor strategii optimale de cheltuieli pentru următoarele sectoare: Educaţie;  Ocrotirea sănătăţii: Protecţia socială; Sectorul agrar; Apărarea naţională;  Justiţie; Tineret şi sport; Transporturi şi infrastructura drumurilor; Știinţă şi inovare; Cultură; Protecţia mediului înconjurător; Turismul. Componența nominală a Grupurilor, datele de contact a coordonatorilor și membrilor acestora, precum și o serie de alte documente interesante și extrem de utile pentru cei dornici să înțeleagă politicile publice moldovenești pot fi accesate la http://www.mf.gov.md.

Unele probleme …

Deoarece resursele financiare în Moldova sunt foarte limitate, un rezultat așteptat de la procesul CBTM este o planificare mai bună și mai consistentă a politicilor de nivel macro și sectoriale. În realitate, o bună parte din autoritățile de la care se așteaptă strategii sectoriale de cheltuieli suferă din cauza unor capacități joase de analiză a sectorului și de planificare a cheltuielilor. Acestor autorități le este mult mai convenabil să activeze „pe vechi”, deoarece în acest fel pot mai ușor să protejeze anumite interese din sector și/sau să împartă cea mai mare parte a plăcintei la nivelul instituțiilor care „administrează” sectorul, lăsând puține resurse pentru atingerea unor obiective de dezvoltare propriu-zisă în sector. Cititorii se pot ușor convinge de acest lucru dacă vor citi cu atenție unele strategii de cheltuieli care au făcut parte din CBTM 2012-2014 și care sunt disponibile la următorul link: http://www.mf.gov.md. Încurajăm toate ONG-urile specializate să citească aceste strategii pentru a înțelege cât ineficient sunt utilizate puținele resurse pe care le are țara.

Totodată, o bună parte din autoritățile sectoriale consideră planificarea strategică a resurselor ca pe o sarcină în plus pe care o pot executa cârpăcit și nu ca pe parte componentă a misiunilor lor instituționale. Văzând în CBTM ceva străin, aceste autorități continuă să producă strategii și planuri de acțiuni în domeniile lor de activitate și care, de multe ori, nu au nici acoperire bugetară și nici conexiuni cu realitatea în care trăiesc „beneficiarii” acestor strategii și planuri. Una din cauzele fundamentale ale acestei înstrăinări este că pentru multe autorități publice partea principală a activității lor este reprezentată de gestionarea patrimoniului și prestarea serviciilor și nu de elaborarea politicilor. Și asta după aproape 6 ani de „reformă” a administrației publice centrale. În virtutea acestei deconectări de la lumea reală, multe autorități din sectoare concurează pentru obținerea cât mai multor resurse de la buget - această competiție producându-se într-un cadru lipsit de transparență - și nu pentru coordonarea mai bună a politicilor și utilizarea cât mai eficientă a resurselor existente.

Ignoranța unor autorități sectoriale este atât de mare, încât multe Grupuri Sectoriale de Lucru nu organizează măcar o singură întâlnire de lucru. În rezultat, strategiile de cheltuieli sunt de o calitate foarte redusă, iar o bună parte din sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească autoritățile sectoriale în procesul CBTM sunt în mod impropriu îndeplinite de Ministerul Finanțelor.

De ce trebuie și cum poate contribui societatea civilă?

Societatea civilă trebuie să se implice, prioritar și mai plenar decât în prezent, în activitatea Grupurilor Sectoriale de Lucru. Deși Ministerul Finanțelor consideră că eficiența activității Grupurilor Sectoriale este invers proporțională numărului de membri ai acestora, beneficiile marginale din adăugarea în componența Grupurilor Sectoriale de Lucru a 1-2 membri din societatea civilă ar depăși costurile. Apropos, deoarece procesul deja derulează, cei dornici de a se implica trebuie să o facă cât mai repede.

De ce este necesară această implicare? În primul rând, societatea civilă ar putea să aducă în funcționarea grupurilor mai multă conexiune cu lumea reală și cu prioritățile publicului larg. Această participare ar putea să spargă actualele aranjamente comode, în cadrul cărora are loc divizarea resurselor publice cu un impact de dezvoltare limitat.

În al doilea rând, unele organizații din societatea civilă ar putea să ajute aceste Grupuri Sectoriale de Lucru în partea care ține de elaborarea și validarea unor analize pertinente ale sectoarelor. Or, strategiile bune de cheltuire a resurselor rezultă anume din analize pertinente.

În al treilea rând, participarea societății civile ar putea să aducă mai multă transparență în procesul de politici publice. Pentru aceasta, organizațiile care deja participă la CBTM sau eventual vor ajunge să participe la Grupurile Sectoriale de Lucru trebuie să aibă dreptul de a informa publicul despre aspectele discutate. Mai multă transparență nu are cum să dăuneze unui proces autentic de politici publice.

Finalmente, organizațiile societății civile participante la CBTM ar trebui să urmărească atent dacă prioritățile strategice ale sectorului ajung sau nu să fie reflectate în bugetul public național. Fără o reflecție bugetară corespunzătoare, orice politică declarată declarație și rămâne.

Evident, că există mulți oponenți ai participării societății civile la procesul CBTM. Multe autorități vor spune că deja sunt membri ai societății civile în Grupurile Sectoriale de Lucru. Dar trebuie de spus că, în virtutea prevederilor legii nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, orice organizație din societatea civilă poate să participe și trebuie acceptată de autoritățile respective. Să recunoaștem, dragi colegi ONG-iști, că principala barieră pentru o participare mai largă a societății civile la CBTM este nu atât rezistența autorităților, cât indiferența multora dintre noi.

Acest material/publicație este realizat de „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”. Afirmațiile și concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile finanțatorului.