La 23 iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (UE). Decizia UE s-a bazat pe avizul favorabil al Comisiei Europene, după evaluarea chestionarului completat, în contextul cererii de aderare depuse de Republica Moldova în martie 2022. Primul raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de Republica Moldova în politica de extindere a UE va fi publicat în toamna anului 2023.

Răspunsurile la chestionarul UE au fost, de asemenea, completate cu contribuția experților moldoveni din diasporă și societatea civilă. IPRE, Expert-Grup și CRJM, în colaborare cu Fundația Soros Moldova, în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership, au contribuit la pregătirea răspunsurilor Republicii Moldova la Chestionarul UE.În aprilie 2022, a fost creată Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de Președintele Republicii Moldova - o platformă incluzivă care a reunit membri ai Guvernului, parlamentari, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților locale și care asigură coordonarea strategică a procesului de integrare europeană. La 4 august 2022, CNIE a aprobat Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE (în continuare Plan de Acțiuni). În acest context, IPRE, Expert-Grup și CRJM, în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership și în cooperare cu Fundația Friedrich Ebert au demarat un proces de monitorizare și evaluare a implementării celor 9 recomandări ale Comisiei Europene. Rezultatele exercițiului de monitorizare sunt reflectate în Tabelul de Monitorizare #MoldovaEUCandidateCheck disponibil online aici: https://euromonitor.md/ro. La 13 aprilie 2023, au fost publicat primul Raportul alternativ și Tabelul de Monitorizare #MoldovaEUCandidateCheck care a reflectat rezultatele evaluărilor inițiale pentru perioada 1 iulie 2022 – 31 martie 2023. Cel de-al doilea Raport alternativ include progresele, constrângerile și prioritățile revizuite și actualizate pentru perioada 1 iulie 2022 – 30 iunie 2023, având în vedere că termenul limită de îndeplinirea a celor 9 angajamente este iunie 2023. Prezentul raport de asemenea ia în vedere constatările intermediare și prioritățile adiționale sub forma așa-numitor „deltas”, care vor fi luate în considerație de Comisia Europeană la elaborarea primului Raport în cadrul Pachetului de Extindere al UE, care va fi publicat în toamna anului curent.

În rezultatul evaluării actualizate apreciem că până la 30 iunie 2023, majoritatea măsurilor au fost îndeplinite, fiind înregistrată o media generală de implementare de 4,24 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 24 acțiuni (40%) au fost îndeplinite fără carențe, 25 acțiuni (41,66%) au fost implementate cu unele rezerve, 10 acțiuni (16,66%) urmează a fi îndeplinite, iar o acțiune (1,67%) a fost realizată cu rezerve substanțiale.

În domeniul reformei justiției (angajamentul 1), constatăm că majoritatea acțiunilor planificate de autorități au fost implementate cu unele rezerve (4p din 5). Astfel, printre realizări se numără adoptarea Legii nr.120/2021 pentru modificarea Constituției și a legislației adiacente, cu scopul de a îmbunătăți reglementările privind sistemul judecătoresc. Au mai fost adoptate alte legi care au consolidat activitatea Inspecției Judiciare, au modificat legislația privind Institutul Național al Justiției (INJ) și procuratura și au introdus evaluarea extraordinară a candidaților la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). A fost finalizată evaluarea candidaților judecători și non-judecători la CSM și demarate procedurile de evaluare a candidaților pentru CSP. La 30 martie 2023, Parlamentul a numit trei membri non-judecători la CSM care au promovat pre-vetting-ul, iar la ședința Adunării Generale a Judecătorilor din 28 aprilie 2023 au fost aleși patru membri judecători ai CSM din rândul judecătoriilor. În aprilie 2023, CSM a devenit funcțional. Parlamentul a anunțat un nou concurs pentru cele 3 funcții vacante de membru non-judecători al CSM. Cei 9 candidați pentru CSM așteaptă să fie evaluați de Comisia Pre-Vetting până la sfârșitul lunii august. Cu regret, chiar dacă trebuia să o facă încă la începutul primăverii, CSJ încă nu a examinat majoritatea celor peste 20 de contestații împotriva hotărârilor Comisiei Pre-vetting. La 30 iunie 2023, din 18 candidați la CSP, opt candidați au promovat evaluarea, iar 10 nu au promovat evaluarea. Prin urmare, patru din 5 noi membri-procurori ai CSP ar putea fi aleși de către Adunarea Generală a Procurorilor până la mijlocul lunii septembrie 2023. Nu a fost ajustată legislația privind activitatea procuraturilor în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția expuse în pct.41 din Opina nr.1086 din 20 iunie 2022. Nu a fost reglementat clar mecanismul de verificare a declarațiilor de avere și interese depuse de către candidații înscriși la INJ și nici un mecanism intern de verificare a integrității judecătorilor și procurorilor la toate etapele carierei. 

Angajamentul 2 a fost îndeplinit prin implementarea recomandărilor OSCE/ODIHR (4p din 5). Astfel, la 8 decembrie 2022, Parlamentul a adoptat noul Cod Electoral, fiind implementate majoritatea recomandărilor OSCE/ODIHR, concluziile rapoartelor misiunilor de evaluare și adresele Curții Constituționale. Schimbările instituționale se concentrează asupra compoziției și metodei de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Noul Cod Electoral permite desfășurarea alegerilor în două zile în anumite circumscripții electorale sau secții de votare din motive obiective, cum ar fi pandemii, situații excepționale sau o mare prezență la vot. Lista subiecților care pot participa la alegeri a fost extinsă, inclusiv grupurile de inițiativă și blocurile electorale. Procesul consultativ conex adoptării Codului Electoral a implicat toate părțile interesate, cum ar fi societatea civilă, partidele politice și administrația publică. Totodată, atragem atenția că decizia autorităților de a include o singură activitate în Planul de acțiuni, pare să fie mai degrabă o interpretare îngustă. În opinia echipei de evaluatori, angajamentul nr. 2 ar urma să reflecte adițional evaluarea privind implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția cu referire la angajamentul nr. 1 și anume finalizarea etapelor esențiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție în conformitate cu Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1058, conexă proiectului legii cu privire la procuratură și Opinia Comisiei de la Veneția nr. 102 privind sistemul judecătoresc. Suplimentar, autoritățile ar urma să determine în mod obiectiv dacă și alte proiecte de legi recent anunțate se încadrează ca fiind „etape esențiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție”, cum ar fi, de exemplu, reforma CSJ și evaluarea judecătorilor CSJ, evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor (full-vetting), proiectul de lege convențional numit pachetul de de-oligarhizare (care se reflectă în angajamentul nr. 4), sau pachetul de legi cu privire la Serviciul de informații și securitate .

În domeniul combaterii corupției (angajamentul 3), către finele lunii iunie 2023, punctajul acumulat este de 3,77 din 5. Au fost implementate adițional cu rezerve două acțiuni, în timp ce alte trei urmează a fi îndeplinite. O realizare a perioadei analizate este adoptarea noii legi privind avertizorii de integritate care transpune Directiva UE 2019/1937. În 2022 și în primul semestru al anului 2023, s-a observat o creștere a ponderii investigațiilor pro-active a cauzelor de corupție, cu o concentrare mai mare pe cele majore. De asemenea, se atestă o creștere a numărului de cazuri penale finalizate cu sentințe de condamnare, fiind pronunțate 59 de sentințe, comparativ cu 41 în primul semestru al anului 2022. Totodată, în perioada analizată se atestă o scădere a ponderii cazurilor de corupție trimise în judecată. Astfel, pe segmentul de exercitare a urmării penale au fost trimise în judecată 6 cauze (11 în aceeași perioadă a anului 2023) și 59 de cauze penale aflate sub conducerea procurorilor PA (75 în semestrul I 2022). În alt context, CNA a elaborat proiectul Raportului de analiză strategică a 117 de sentințe de condamnare din anul 2022 privind cauzele de corupție. Totuși, până la finele lunii iunie, versiunea definitivată a raportul nu a fost publicată. CNA de asemenea a supus expertizei anticorupție 351 de proiecte de acte normative, dintre care 116 au fost proiecte de legi, inclusiv 49 de proiecte inițiate de deputați. S-a îmbunătățit semnificativ disciplina Guvernului în aprobarea proiectelor de acte normative însoțite de expertiza anticorupție. Doar unul dintre cele 373 de proiecte de acte normative a fost aprobat eludând expertiza anticorupție, în comparație cu 15 din cele 232 de proiecte în aceeași perioadă a anului 2022. Pe de altă parte, a crescut rata de neimplementare a recomandărilor CNA privind eliminarea riscurilor de corupție (de la 12% în semestrul I, 2022 la 21% în aceeași perioadă a anului 2023). În final, deși în aprilie 2023 a fost adoptată o lege pentru delimitarea competențelor între CNA și PA, pe parcurs au apărut unele lacune în implementare. Există divergențe între CNA și PA privind investigarea eficientă a corupției înalte. Urmează a fi revizuită soluția inițială prevăzută de legea din aprilie, prin menținerea competenței CNA privind urmărirea penală a cauzelor de corupție mică. Aceste și alte chestiuni privind delimitarea clară a competențelor între CNA și PA, precum și consolidarea capacităților Procuraturii Anticorupție în investigarea corupției mari, urmează a fi abordate prioritar de parlament până în toamna acestui an. În plus, trebuie îmbunătățit mecanismul de aplicare a măsurilor speciale de investigație.

Cu privire la „de-oligarhizare” (angajamentul 4), apreciem că majoritatea acțiunilor au fost implementate cu unele rezerve  implementare (3,7p din 5). După consultarea cu instituțiile de stat și Comisia de la Veneția, autoritățile au renunțat la proiectul privind eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice în schimbul unui plan de acțiuni de de-oligarhizare. Acest plan, prezentat și consultat în martie-aprilie 2023, a primit un nou aviz de la Comisia de la Veneția în iunie 2023. În cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost instituită Direcția supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Legea nr.303/2022 a adus modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, oferind Consiliului Audiovizualului atribuția de a verifica și a aproba sau respinge rapoartele anuale de activitate ale furnizorilor de servicii media. În perioada de referință Consiliul Audiovizualului a analizat 68 de rapoarte activitate ale furnizorilor de servicii de televiziune pentru anul 2022. A fost definitivat Regulamentul pentru organizarea concursului de selectare a instituției specializate în măsurarea cotelor de audiență. Consiliul Concurenței a luat mai multe măsuri pentru a îmbunătăți și a actualiza legislația în domeniul concurenței și ajutorului de stat. Un grup de lucru a fost creat pentru a propune modificări la lege, iar un proiect de lege a fost prezentat în Parlament și votat în prima lectură. Aceasta include prevederi speciale pentru combaterea înțelegerilor de cartel. în perioada de referință, au fost aprobate regulamentele privind selectarea membrilor consiliilor companiilor de stat și în comisiile de cenzori și comitetele de audit a companiilor de stat, inclusiv condițiile de remunerare ale acestora (HG 209 și 210 din 2023). 

În domeniul combaterii criminalității organizate (angajamentul 5), majoritatea acțiunilor sunt implementate, restul fiind în proces de implementare (4,35p din 5). Astfel, Guvernul a adoptat și inițiat implementarea Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030. A fost adoptat Programul de recuperare a bunurilor infracționale pentru perioada 2023-2027. Au fost adoptate și publicate Legea nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică și noile prevederi ale Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Printre cele mai importante priorități în perioada imediat următoare se numără elaborarea și adoptarea modificărilor legislative în vederea punerii în aplicare a mecanismului de confiscare civilă, precum și legislației secundare pentru punerea în aplicare a modificărilor legislative în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. 

În domeniul reformei administrației publice (angajamentul 6), majoritatea acțiunilor sunt îndeplinite și o acțiune care ține de digitalizarea serviciilor publice este în proces de implementare (4p din 5). Au fost lansate 12 servicii electronice în domeniul cadastrului și altele 11 au fost integrate cu serviciul MDelivery. A fost instituit un mecanism de suport pentru personalul autorităților publice pentru realizarea sarcinilor prioritare și au fost promovate decizii de creștere a efectivului limită al unităților de elaborare a politicilor din cadrul APC. S-a elaborat Raportul de evaluare ex-post al Strategiei de Reformă al Administrației Publice 2016-2020 și s-a aprobat Strategia de reformă a administrației publice care adresează problema salarizării și profesionalizării funcționarilor publici, delimitarea rolurilor administrației publice și consolidarea autonomiei fiscale a administrației publice locale. În contextul implementării Foii de Parcurs revizuite privind democrația locală și regională, au fost constatate progrese în ceea ce privește revitalizarea activității Comisiei paritare pentru descentralizare, consolidarea bazei fiscale a APL de nivelul I prin modificările operate la politica bugetar-fiscală pentru 2023, instituirea dreptului consiliilor locale de a stabili indemnizații lunare de până la 40% din salariu pentru personalul din cadrul APL, însă progresele în delimitarea proprietății publice sunt modeste. Principala prioritate constă în consolidarea autorităților administrației publice prin reforma salarială și evitarea practicii stimulării funcționarilor publici prin măsuri similare celor de includere a acestora în componența consiliilor de administrație a companiilor de stat.

În ceea ce privește reforma gestionării finanțelor publice (angajamentul 7) toate acțiunile au fost îndeplinite (5p). A fost elaborat și aprobat un regulament referitor la achizițiile publice de valoare mică, a fost stabilită o procedură formală de identificare a proiectelor de investiții publice eligibile pentru a fi incluse în proiectul Cadrului bugetar pe termen mediu/ Legii bugetului de stat, iar sfera de acoperire a cadrului de gestionare a investițiilor publice a fost extinsă. A fost elaborată o strategie de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru perioada 2023-2030, care urmărește îmbunătățirea calității previziunilor macroeconomice și fiscale, instituirea unui sistem adecvat de contabilitate și raportare în sectorul bugetar, dezvoltarea continuă a sistemului informațional de gestionare a finanțelor publice și asigurarea utilizării fondurilor publice conform principiilor de bună guvernare. 

În domeniul cooperării cu societatea civilă (angajamentul 8), toate acțiunile au fost îndeplinite, dintre care 2 cu unele carențe implementare (4,6p din 5). În perioada de referință Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul legii privind informațiile de interes public. Legea este una foarte importantă și cu reglementări bine-definite, însă o singură constrângere de ordin tehnic există. Indicatorul de progres este „lege intrată în vigoare” în iunie 2023. Cu toate acestea, conform dispozițiilor finale și tranzitorii, legea va intra în vigoare peste 6 luni din ziua publicării în Monitorul Oficial. Noul concept cu privire la viziunea de dezvoltare a societății civile a fost aprobat, inclusiv au fost create premise pentru consolidarea cooperării dintre Parlament și societatea civilă, după ce la 15 iunie 2023 a fost aprobată Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului.

În domeniul protecției drepturilor omului (angajamentul 9), toate acțiunile au fost îndeplinite (4.75p din 5). Au fost operate modificări în cadrul normativ pentru a asigura nediscriminarea și egalitatea, iar acest lucru a inclus extinderea criteriilor de discriminare și modificarea Codului Contravențional. În plus, au fost făcute ajustări la Legea cu privire la Avocatul Poporului, iar legislația penală și procedurală a fost aliniată cu dispozițiile Convențiilor de la Istanbul și de la Lanzarote. Guvernul a aprobat Programul de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027. Iar în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030 a fost inclusă abordarea bugetării sensibile la gen. Totodată, Guvernul a aprobat Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027. Implementarea acestor documente va contribui în continuare la promovarea principiului egalității de șanse dintre femei și bărbați. Provocarea principală pentru autorități se referă la implementarea documentelor de politici aprobate. La această etapă pot fi deja semnalate întârzieri la realizarea acțiunilor planificate. Se recomandă îmbunătățirea dialogului și cooperării interinstituționale între Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Relații Interetnice, implementarea Programului pentru susținerea populației de etnie romă și revizuirea legislației pentru clarificare și separare a atribuțiilor de constatare a cazurilor de instigare la discriminare.

Vezi prezentarea interactivă a raportului nr.2 #MoldovaEUCandidateCheck 

Descarcă raportul integral (ro)    Download the full report (en)

Accesează infograficul (ro)        Download the infographic (en)

Această publicație este elaborată în cadrul proiectului „Moldova-EU Candidate Check: 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană” implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Expert-Grup și Centrul de Resurse Juridice în cooperare cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES). Conținutul publicației reprezintă o e evaluare independentă a autorilor cu privire la gradul de implementare al Planului de Acțiuni pentru punerea în aplicare a celor 9 măsuri-cheie privind criteriile politice și economice identificate de Comisia Europeană în avizul său din iunie 2022 aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), care de asemenea include în componența sa reprezentanții IPRE și Expert-Grup, organizații ale societății civile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic. Opiniile prezentate în Raport aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, CNIE sau a Fundației „Friedrich Ebert” .