Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Consumul de energie electrică, gaze naturale, energie termică, biomasă și apă în aproximativ 5.000 de instituții publice din Republica Moldova este monitorizat printr-un sistem informațional de management energetic - EMIS. Acest lucru a permis instituțiilor publice monitorizate să obțină o înțelegere asupra consumului real de energie, identificând astfel soluții care pot genera economii și atenua presiunea financiară. 

EMIS a fost lansat în Moldova cu suportul PNUD și GEF, iar baza de date a fost extinsă la nivel național de Green City Lab Moldova, în parteneriat cu Ministerul Energiei, Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

„Creșterea eficienței energetice duce la o reducere a costurilor energetice, în timp ce implementarea unui sistem de management al energiei contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor oferite beneficiarilor. Prin crearea a câtorva mii de profile electronice în cadrul sistemului, pentru clădiri publice, precum școli și spitale, se urmărește furnizarea unei perspective mai clare asupra consumului intern, informație ce poate fi utilizată în vederea optimizării eficienței energetice”, a evidențiat Maaike Keizer, Ambasadoare adjunctă a Regatului Țărilor de Jos, în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor implementării sistemului EMIS. 

„Consumul de energie este influențat nu numai de factori externi, ci și de propriul nostru comportament. Utilizând EMIS pentru a monitoriza consumul de energie și făcând ajustări conștiente, fără a ne afecta confortul propriu, putem contribui colectiv la un viitor mai bun, mai ecologic și mai durabil. Conform calculelor, prin aplicarea mecanismelor de management energetic, putem reduce consumul de energie cu până la 15%. În Republica Moldova, EMIS ar putea genera economii de energie de 1.639 GWh și reduce emisiile de CO2 cu 563 ktone în decurs de 20 de ani doar în sectorul public. Aceste rezultate sunt nu doar impresionante, dar subliniază importanța și valoarea acestui sistem”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentanta rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova 

Nicolae Olari, șeful Direcției Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei, a subliniat că instituțiile publice vor avea obligația de a introduce date regulat în sistemul de management energetic, grație modificărilor legislative operate în acest an la Legea privind eficiența energetică. „Odată cu reorganizarea Agenției pentru Eficiență Energetică în Centrul Național pentru Energie Durabilă, EMIS va fi preluat și dezvoltat cu datele necesare. Acest sistem este important și pentru faptul că o să ofere o listă unică cu date ale acestor instituții publice, care va sta la baza deciziilor privind finanțarea proiectelor de eficiență energetică”, a remarcat Nicolae Olari.

De asemenea, în cadrul proiectului, au fost identificate aproximativ 300 de clădiri cu cea mai scăzută eficiență energetică, care au beneficiat gratuit de servicii de management energetic, inclusiv elaborarea unui plan de acțiuni concrete pentru a-și reduce consumul de energie și apă și micșora plățile pentru facturi.

„EMIS nu este doar o bază de date cu informații despre consum. Urmează să aibă cel puțin două efecte – una de îmbunătățire a eficienței energetice prin îmbunătățirea managementului energetic și, totodată, o să responsabilizeze instituțiile publice. Pentru anul viitor este important ca acest sistem să fie instituționalizat și să lucreze fluid, iar AEE, care va fi restructurată, va putea cu adevărat să promoveze eficiența energetică în sectorul public să ajungem într-un moment când la fel cum vorbim despre managementul financiar în instituții să vorbim și despre managementul energetic”, remarcă Adrian Lupușor, directorul executiv Expert-Grup.

Datele statistice privind consumul de energie vor fi analizate pentru a stabili ulterior măsuri de eficiență energetică ce pot fi aplicate de către managerii instituțiilor. 

„Platforma EMIS permite stocarea datelor lunare de consum și compararea indicatorilor energetici pentru diferite perioade ale zilei, lunii sau ale anului. În funcție de datele înregistrate, administrația instituțiilor poate să observe când consumul de resurse a fost făcut ineficient și să întreprindă măsuri. Scopul nostru este să reducem consumul de energie și să oferim maxim suport instituțiilor care vor să facă management energetic. Dacă este folosit corect, acest sistem poate să genereze economii de la 5 la 15% din consumul de resurse. Monitorizarea datelor despre consumul de energie și apă poate să ajute managerii instituțiilor publice să întreprindă măsuri de eficientizare a managementului energetic și, ca rezultat, să economisească resurse financiare”, a menționat Irina Apostol, dezvoltatoarea sistemului EMIS în cadrul Green City Lab Moldova.

Sistemul Informațional de Management Energetic a fost dezvoltat și lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Croația în 2006, unde a fost replicat în peste 13.000 de clădiri publice. Ulterior, modelul EMIS a fost adaptat și în alte țări, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Serbia. EMIS a fost implementat în Moldova cu suportul PNUD și GEF, iar baza de date a fost extinsă la nivel național de Green City Lab Moldova, în parteneriat cu Ministerul Energiei, Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

 

Înregistrarea video a evenimentului o puteți urmări mai jos:

Anul 2023 a marcat o etapă istorică nouă pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, odată cu recomandarea Comisiei Europene privind începerea negocierile de aderare. Prin urmare, Moldova se află într-un punct istoric de cotitură, când are șansa veritabilă de a valorifica pe deplin creditul de încredere oferit de Uniunea Europeană. Prioritatea zero în acest sens este fortificarea autorităților publice prin stabilirea unor salarii mai mari, cuplate la mecanisme de bună guvernanță, în paralel cu îmbunătățirea substanțială a mecanismelor prin care statul implică la modul practic societatea civilă în procesul decizional. Fără îmbunătățiri reale în aceste două domenii critice, procesul de integrare europeană a țării va rămâne de conjunctură, fiind mai curând unul lent și cu numeroase oportunități ratate. Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului de Stare a Țării 2023 (RST) elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și lansat pe 12 decembrie, în cadrul Conferinței Anuale Internaționale MACRO 2023, ajunsă la cea de-a XI-a ediție.

„Integrarea europeană este contextul corect în care trebuie să se dezvolte economia Republicii Moldova, contextul care oferă perspectivă de creștere și dezvoltare pozitivă. Sperăm că vom avea săptămâna aceasta o decizie pozitivă la summitul UE privind deschiderea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina”, a declarat Felix Hett, reprezentantul FES în Ucraina și Republica Moldova, în deschiderea Conferinței MACRO 2023.

Potrivit autorilor Raportului de Stare a Țării 2023, economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările din regiune. Deși decalajul de dezvoltare economică dintre Republica Moldova și țările Europei Centrale și de Est se îngustează gradual, ritmul este destul de lent. PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat ca PPC) a crescut de la 30% din media țărilor ECE în anul 2010 la 36% în 2022. Totodată, aceștia susțin faptul că după recesiunea economică din 2022, economia urmează să revină pe pantă de creștere, însă cu ritmuri prea lente. De fapt, anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent. Pentru anul 2023, autorii prognozează o creștere a Produsului Intern Brut de doar circa 3,3%, acesta fiind propulsat de creșterea compensatorie în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil., iar în  2024, economia va crește cu doar 2,6%, fiind sub potențialul său, din cauza cererii interne și externe slabe și a incertitudinii mari.

„Recuperarea economică lentă din 2023-2024 confirmă necesitatea creșterii și valorificării mai plenare a potențialului de creștere economică, cu accent pe sporirea intermedierii financiare a băncilor și facilitarea accesului la creditul bancar pentru dezvoltare, integrarea pe piața muncii a populației economic inactive, reforma companiilor de stat și eficientizării instrumentelor prin care statul acordă sprijin sectorul privat (în special, cum se acordă subvențiile în agricultură sau facilitățile fiscale).” a subliniat Adrian LUPUȘOR, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

O altă constatare cheie a Raportului de Stare a Țării vizează potențialul neexplorat al pieței muncii, unde se înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă. Problema lipsei forței de muncă este semnalată din ce în ce mai des de către angajatori. Deficitul forței de muncă este determinat inclusiv de o rată de ocupare foarte scăzută, circa 42% (în 2022), mult mai inferioară mediei țărilor din regiune (circa 60%). În același timp, conform calculelor Expert-Grup, în următorii ani se estimează că decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă se va adânci și mai mult și va ajunge la circa 25%.

 „Dezvoltarea europeană este direcția corectă în care trebuie să se miște Republica Moldova. Suntem conștienți că odată ce am ales integrarea europeană, nu am pornit pe o cale ușoară – este un mediu în care avem de concurat cu țări și companii care au tradiții de sute de ani și un grad ridicat de dezvoltare”, a declarat Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova.

Statul de drept slab continuă să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung. Ratingurile internaționale relevă îmbunătățiri în perceperea nivelului de corupție și a cadrului pentru inovații, dar și o înrăutățire a nivelului de libertate economică. Republica Moldova figurează printre performerii ultimei ediții a Indicelui de Percepere a Corupției, realizat de Transparency International, cu o creștere de șapte puncte a indicelui în perioada 2019-2022 și un salt în clasament de la locul 120 la locul 91 în anul 2022, un alt aspect important subliniat de către autorii raportului.

„Cea mai importantă lecție pe care a învățat-o UE din experiența pandemiei este puterea dialogului, organizarea consultărilor cât mai ample cu societatea civilă despre cum sunt cheltuite fondurile de stat și fondurile europene. Nu putem vorbi de reforme dacă oamenii nu le înțeleg și nu participă la dialog. La nivel european aceste discuții nu sunt abstracte, ci arată o legătură puternică dintre nevoile oamenilor și țărilor și răspunsurile pe care UE le generează”, a declarat Tana Foarfă, directoare executivă Europuls, consilier pe politici economice, monetare și fiscale în Parlamentul European.” Tana Foarfă a mai spus că luni, 11 decembrie, la Strasbourg a fost adoptat noul cadru de guvernanță economică a UE, cu lecții învățate după pandemie, dar și lecții pentru Republica Moldova despre cum se poate sincroniza mai bine cu tendințele de la nivel european.Cea mai mare inovație este că fiecare țară va fi obligată să prezinte o traiectorie de cheltuieli pe 4 ani și care vor fi măsurile finanțate, iar prioritățile vor fi raportate la direcțiile principale de dezvoltare a UE.Chiar dacă nu este stat membru, Republica Moldova va trebui să facă și ea acest exercițiu, pentru a arăta transparență și a demonstra creștere stabilă. Odată ce țara se sincronizează cu tendințele din UE, cu atât mai simple vor fi negocierile ulterioare.

„Forța de muncă este o provocare pentru toate țările din regiune. În Republica Moldova avem suficientă forță de muncă, dar calitatea acesteia nu corespunde cerințelor. Forța de muncă se află în rural, în sate, iar locurile de muncă – în oraș. Pe de altă parte, ce cere angajatorul nu corespunde cu pregătirea oamenilor. La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AOFM) 65-67 la sută din cei care caută de lucru nu au o specializare sau o meserie”, a declarat Sergiu Sainciuc, vice-președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

„Pentru a se putea gândi la soluții pentru piața muncii, Republica Moldova trebuie să facă prioritar două lucruri: să pună la punct partea de date, de colectare de informații și să reformeze educația”, a declarat Dr Matloob Piracha, lector superior în economie la Școala de economie a Universității din Kent, Marea Britanie.

Reieșind din constrângerile menționate în cadrul conferinței și raportului, autorii au concluzionat faptul că, economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice, care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările Europei Centrale și de Est. Forța de muncă în scădere, volumul redus de investiții în tehnologii și inovații, sofisticarea slabă a produselor naționale și problemele permanente legate de concurență și de acces la finanțare sau chiar efectele schimbărilor climatice determină o competitivitate redusă a antreprenorilor autohtoni în raport nu doar cu piețele externe, dar și în cadrul pieței interne. Mai mult ca atât, seria de crize din ultima perioadă denotă faptul că economia națională și antreprenorii locali sunt cu mult mai vulnerabili în fața șocurilor. Subsecvent, intervențiile de politici sunt mai degrabă reactive decât proactive, menite mai mult să stabilizeze situația pe moment, decât să pună bazele unei dezvoltări pe termen lung. Prin urmare, în vederea pregătirii economiei naționale pentru o integrare mai aprofundată în economia Uniunii Europene, Republica Moldova are nevoie de o viziune nouă asupra modului de a stimula potențialul economic, având ca obiectiv să facă economia mai rezistentă, mai incluzivă și mai conectată la tendințele regionale și globale.

Accesați Raportul de Stare a Țării 2023    Prezentări din cadrul conferinței

Urmăriți înregistrarea video a evenimentului:

Galeria de poze:

 


 

Raportul de Stare a Țării este o publicație anuală, care reprezintă o viziune integrată asupra dezvoltării țării. Raportul este elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și este lansat tradițional în cadrul Conferinței Anuale Internaționale MACRO. Publicația se află în acest an la cea de-a 12-a ediție. 

„Expert-Grup” este un centru analitic (eng.: think-tank) specializat în cercetări economice și analize de politici publice. A fost fondat în 1998, iar activitatea de cercetare a început-o în 2006. Ne poziționăm ca o organizație neutră din punct de vedere politic și ideologic și nu reprezentăm interese economice, corporative sau politice.

Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o fundație politică social-democrată germană, al cărei scop este promovarea democrației, păcii, înțelegerii și cooperării internaționale. FES își îndeplinește mandatul în spiritul democrației sociale și se dedică dezbaterilor publice pentru identificarea soluțiilor social-democrate la problemele actuale și viitoare ale societății.

 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” anunță concurs pentru identificarea unei persoane juridice sau asocieri de persoane juridice care va elabora Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat”. Soluția informatică va îmbina funcționalitățile stabilite în Hotărârea Guvernului (HG) nr.851/2023 pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” și a Regulamentului resursei informaționale formate de Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” (în continuare – HG nr.851/2023).

Având în vedere cele menționate mai sus, Expert-Grup invită companiile interesate, cu experiență în elaborarea soluțiilor IT în domeniul dezvoltării și implementării sistemelor informatice, să depună ofertele pentru realizarea următoarelor activități:

  1.  Analiza și proiectarea SI RPPAPS;
  2. Configurarea SI RPPAPS ;
  3. Implementarea și Testarea SI RPPAPS;
  4. Migrarea datelor în SI RPPAPS;
  5. Lansarea în Producție a SI RPPAPS;
  6. Documentarea SI RPPAPS (inclusiv elaborarea proiectului de HG privind modificarea HG nr.851/2023) ;
  7. Instruirea utilizatorilor;
  8. Garanție și mentenanță adaptivă, corectivă și statică.

Activitatea face parte din cadrul proiectului „Creșterea eficienței sectorului întreprinderilor cu capital de stat – etapa patru”, finanțat de Fundația Soros Moldova și implementat de către Centrul Analitic Expert-Grup. Proiectul este implementat în perioada decembrie 2022 – decembrie 2024.

Pentru întrebări referitoare la caietul de sarcini și cu privire la modul de depunere a ofertelor, vă rugăm să o contactați pe Iulia Sîrghi-Zolotco, directoare serviciu administrativ, financiar și comunicare Expert-Grup, prin e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Întrebările de clarificare pot fi transmise în formă scrisă pe adresa de e-mail indicată mai sus, până la data de 10 ianuarie 2024, ora 19:00. Răspunsurile la toate întrebările adresate vor fi publicate pe pagina anunțului în cadrul compartimentului: 2023. SI RPPAPS _Întrebări/Răspunsuri (www.expert-grup.org).

Termenul limită inițial de prezentare a dosarului: 31 ianuarie 2024, ora 19.00

Termenul limită de depunere a ofertelor a fost extins până la data de 14.02.2024, ora 19.00.

Dosarul de aplicare va fi transmis prin e-mail la următoarea adresă: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Dosarele incomplete sau depuse prin orice alte mijloace nu vor fi luate în considerare.

Toate detaliile privind procedura de depunere a dosarelor sunt disponibile în documentele anexate mai jos:

Cerere de ofertă     Caiet de sarcini  

Formulare OF 2023. SI RPPAPS    Formulare OT 2023. SI RPPAPS

2023. SI RPPAPS _Întrebări_Răspunsuri

APP_Arhitectura SIA RPP

Marți, 12 Decembrie 2023 00:00

Raportul de Stare a Țării 2023

 

Anul 2023 a marcat o etapă istorică nouă pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, odată cu recomandarea Comisiei Europene privind începerea negocierile de aderare. Această decizie vine ca o continuare logică după obținerea de către Republica Moldova, în iunie 2022, a statutului de țară-candidată pentru aderarea la UE. În același timp, Moldova începe procesul complex de negocieri cu UE și de aliniere la Aquis-ul comunitar pe fundalul unei administrații publice slabe, al unei economii vulnerabile, al unui buget deficitar și al unui suport popular insuficient pentru vectorul european. Analiza retrospectivă a dinamicii relațiilor politice și economice dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană denotă faptul că aceasta, de facto, a fost mai mereu impulsionată de constrângeri/șocuri externe (ex.: înrăutățirea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă, embargourile comerciale aplicate de Moscova față de Chișinău, iar, mai nou, și războiul din Ucraina) și într-o măsură mai mică de calitatea reformelor sau de creșterea competitivității economiei naționale. Acest proces integraționist european de conjunctură, determinat mai curând de factori geopolitici, decât de îmbunătățiri structurale interne, nu poate dura la nesfârșit (la fel cum nu putem miza la nesfârșit pe finanțarea deficitului bugetar din contul suportului partenerilor de dezvoltare). Prin urmare, Moldova se află într-un punct istoric de cotitură, când are șansa veritabilă (și ultima, probabil) de a valorifica pe deplin creditul de încredere oferit de Uniunea Europeană. Prioritatea zero în acest sens este fortificarea autorităților publice prin stabilirea unor salarii mai mari, cuplate la mecanisme de bună guvernanță (transparență, indicatori de performanță, flexibilitate instituțională, responsabilizare etc.), în paralel cu îmbunătățirea substanțială a mecanismelor prin care statul implică la modul practic societatea civilă în procesul decizional. Fără îmbunătățiri reale în aceste două domenii critice, procesul de integrare europeană a țării va rămâne de conjunctură, fiind mai curând unul lent și cu numeroase oportunități ratate. 

Economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările din regiune. Deși decalajul de dezvoltare economică dintre Republica Moldova și țările Europei Centrale și de Est se îngustează gradual, ritmul este destul de lent. PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat ca PPC) a crescut de la 30% din media țărilor ECE în anul 2010 la 36% în 2022. În același timp, productivitatea muncii este, de facto, de două ori mai mică decât media țărilor zonei central și est-europene, ceea ce indică gradul redus de complexitate tehnologică a firmelor și predominanța sectoarelor axate pe producerea bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată redusă.

După recesiunea economică din 2022, economia urmează să revină pe pantă de creștere, însă cu ritmuri prea lente. De fapt, anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent. Pentru anul 2023, prognozăm o creștere a Produsului Intern Brut de doar circa 3,3%, acesta fiind propulsat de creșterea compensatorie în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil. Fără contribuția agriculturii, economia aproape că ar fi stagnat. Industria și comerțul intern urmează să stagneze din cauza unei cereri interne și externe slabe, iar construcțiile urmează chiar să rămână pe minus din cauza nivelului înalt de incertitudine și a scăderii activității investiționale. Cererea internă slabă va reduce din importuri, fapt ce va susține balanța de plăți și moneda națională, dar va afecta negativ bugetul, care depinde în mare parte de încasările din importuri. Per ansamblu, economia va crește totuși. 

În 2024, economia va crește cu doar 2,6%, fiind sub potențialul său, din cauza cererii interne și externe slabe și a incertitudinii mari. Încetinirea creșterii economice va fi determinată de disiparea efectelor redresării în agricultură, în timp ce alte surse de creștere vor rămâne destul de limitate. Astfel, din cauza inflației încă ridicate în UE și, în consecință, a condițiilor monetare și financiare restrictive, împreună cu războiul prelungit din Ucraina și alte surse de destabilizare a securității din lume (de exemplu, criza din Orientul Mijlociu), cererea, atât externă, cât și internă, va rămâne scăzută, în timp ce incertitudinea sporită va submina investițiile.

Una dintre sursele potențiale de creștere economică ține de excesul de lichidități din sistemul bancar, însă Republica Moldova continuă să fie mult sub media țărilor din regiune la capitolul creditarea sectorului economiei. Capitalizarea insuficientă a firmelor, cuplată de accesul limitat la credite bancare, se transpun în subdezvoltare tehnologică a firmelor, care apelează la creditul bancar preponderent pentru a-și finanța activitățile curente și nu pentru finanțarea proiectelor investiționale. În acest sens, sunt necesare măsuri eficiente de creștere a intermedierii financiare, care sa răspundă obstacolelor în calea accesului la finanțare, care sunt în egală măsură de natură ciclică și de natură structurală. 

Un alt domeniu cu un mare potențial neexplorat ține de piața muncii, unde se înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă. Problema lipsei forței de muncă este semnalată din ce în ce mai des de către angajatori. Deficitul forței de muncă este determinat inclusiv de o rată de ocupare foarte scăzută, circa 42% (în 2022), mult mai inferioară mediei țărilor din regiune (circa 60%). În același timp, conform calculelor Expert-Grup, în următorii ani se estimează că decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă se va adânci și mai mult și va ajunge la circa 25%. Problemele legate de insuficiența forței de muncă și de sub-ocupare sunt multidimensionale și necesită o abordare integrată, care să nu se limiteze doar la aspecte ce țin de remunerare, dar care să integreze alte aspecte importante, care abordează reconcilierea vieții profesionale cu cea personală, disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor, integrarea mai amplă pe piața muncii a grupurilor de persoane care, de cele mai dese ori, sunt excluse din spațiul economic (persoanele cu dizabilități, persoanele în etate etc.). Mai mult ca atât, accentul trebuie pus și pe dezvoltarea capitalului uman și asigurarea condițiilor de formare continuă a forței de muncă, pentru ca aceasta să fie capabilă să susțină transformarea tehnologică și digitală a economiei.

Cadrul prea complex de documente strategice, coordonarea interinstituțională redusă în procesul de planificare strategică, dar și lipsa unei anvelope financiare robuste au subminat realizarea multor obiective de dezvoltare. Această problemă reclama necesitatea unei mai bune coordonări între documentele de politici, dar și asigurarea finanțării corespunzătoare. La sfârșitul anului 2022 a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Națională ,,Moldova Europeană 2030”, care stabilește prioritățile pentru o redresare economică robustă, durabilă și incluzivă a țării. Succesul implementării Strategiei va depinde însă de coerența acesteia cu restul documentelor de politici și de identificarea resurselor pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare în contextul dat. În condițiile unor resurse bugetare proprii limitate, atragerea asistenței externe va fi indispensabilă. O fereastră mare de oportunitate o reprezintă statutul de țară-candidată pentru aderarea la UE, care favorizează deschiderea mai multor fonduri pentru Moldova. Pentru a valorifica aceste resurse, Republica Moldova trebuie să demonstreze că are instituții puternice și bine capacitate, precum și proiecte viabile către care să fie canalizate fondurile date. 

Pe fundalul crizelor multiple suprapuse, firmele sunt încă în stare de așteptare, cu un optimism moderat, iar investițiile efectuate vizează mai mult tehnologizare și mijloace de transport și mai puțin noi spații de producere. După ce au trecut printr-o creștere substanțială a costurilor energetice, logistice sau de finanțare, dar și confruntându-se cu nevoia de reconfigurare a lanțurilor de aprovizionare sau de vânzări, firmele moldovenești încă nu sunt pe deplin convinse privind instaurarea unui climat stabil și prielnic pentru dezvoltare. Datele Barometrului de afaceri - un exercițiu sociologic realizat în decembrie 2022 și mai 2023 pe un eșantion de peste 400 de întreprinderi - indică totuși asupra unei îmbunătățiri de percepții. Astfel, în dinamică, indicele general al Barometrului de afaceri s-a îmbunătățit - de la -33,4% în decembrie 2022 la -19,2% în mai 2023, însă ponderea firmelor cu așteptări pesimiste rămâne mai mare decât cea a companiilor care se așteaptă la evoluții pozitive. Evoluția negativă a investițiilor în clădiri de locuit, spații de producere și infrastructură este atenuată de majorarea investițiilor în tehnologii și mijloace de transport. Rezultatele pentru prima jumătate a anului 2023 relevă o scădere de 4,9% f-a-p. Pe tipuri de imobilizări, cel mai mult au scăzut investițiile în sectorul rezidențial (-31,1% f-a-p), dar și investițiile în construcții inginerești (-11,5%) și clădiri nerezidențiale (-10,8%). Totodată, se atestă un spor pozitiv pentru investițiile în mijloace de transport (+19,0%), cât și în mașini și utilaje (+3,8%).

Statul de drept slab continuă să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung. Ratingurile internaționale relevă îmbunătățiri în perceperea nivelului de corupție și a cadrului pentru inovații, dar și o înrăutățire a nivelului de libertate economică. Republica Moldova figurează printre performerii ultimei ediții a Indicelui de Percepere a Corupției, realizat de Transparency International, cu o creștere de șapte puncte a indicelui în perioada 2019-2022 și un salt în clasament de la locul 120 la locul 91 în anul 2022. De asemenea, ediția pentru anul 2022 a Indicelui Global pentru Inovații plasează Republica Moldova pe locul 56 din 132 de economii analizate, cu o îmbunătățire de opt poziții în clasament. Drept principalele puncte-forte ale Republicii Moldova pentru asigurarea unui cadru adecvat pentru inovații, raportul arată cuantumul cheltuielilor publice pentru educație raportat la PIB, exporturile de servicii TIC, valoarea mărcilor comerciale după origine sau crearea de aplicații mobile. Totodată, partea de vulnerabilități se remarcă prin nivelul precar de dezvoltare a clusterelor, politicile pentru derularea afacerilor, performanța logistică sau nivelul de colaborare pentru R&D dintre universități și sectorul privat. La fel, în ediția din anul 2023 a Indicelui Libertății Economice, realizat de Heritage Foundation, scorul Republicii Moldova este de 58,5, în scădere cu 2,5 puncte comparativ cu ediția de anul trecut, țara ieșind astfel din categoria „Moderat liberă” și trecând la statutul de „Mai mult neliberă”. O asemenea scădere poate fi explicată prin starea de urgență instituită în țară de la începutul agresiunii ruse în Ucraina, ceea ce amplifică riscurile de expropriere sau calitatea aplicării contractelor, a drepturilor de proprietate și a legii în general.

Sectorul bancar rămâne rezilient și sigur, dar e încă departe de a asigura pe deplin funcția sa primordială, de intermediere financiară. Conform situației de la 31 august 2023, rata fondurilor proprii pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 31,6%, în creștere cu 2,1 p.p. de la începutul anului curent, fiind totodată cu mult peste limita minimă de 10%, prevăzută în legislație. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) depășește 240%, în condițiile în care valoarea minimă a indicatorului este fixată la 100%. În pofida numeroaselor crize, calitatea portofoliului de credite pe sectorul bancar s-a deteriorat nesemnificativ. Astfel, în anul 2022, cota creditelor neperformante s-a majorat cu 0,3 p.p., până la 6,44%, iar de la începutul anului - cu alte 0,29 p.p., până la valoarea de 6,73%, consemnată în august 2023. Totodată, se atestă o răcire a intermedierii financiare, astfel încât raportul Credite/Depozite a scăzut de la 0,65 în 2022 la 0,59 în august 2023. Nivelul de intermediere rămâne sub potențial inclusiv față de nivelul istoric de 0,81, consemnat în anul 2013, deși parametrii spre care trebuie să se țintească astăzi sunt și mai mari. Situația în cauză poate fi explicată prin factori ce vizează atât oferta, cât și cererea, și anume: i) băncile continuă să opteze pentru alternative mai puțin riscante de a genera venituri, respectiv presiunea în acordarea de credite și expunerea la risc este mai redusă; ii) comparativ cu băncile din statele din regiune, care reușesc să atragă și alt capital pentru finanțarea economiei, cum ar fi emiterea de obligațiuni, sectorul bancar autohton este dependent aproape exclusiv de plasamentele atrase (care sunt preponderent pe termen scurt), având în vedere faptul că Republica Moldova nu dispune la moment de o referință economică externă; iii) cultura antreprenorială redusă face ca multe afaceri să nu fie „bancabile”/eligibile pentru accesarea de finanțări, iar altele - să nu conștientizeze oportunitatea scalării afacerilor prin acces la capital atras.

Puterea de cumpărare a populației a fost erodată substanțial de o inflație accelerată, determinând reducerea consumului final al gospodăriilor casnice, iar nivelul înalt al prețurilor va continua să fie o provocare pentru multe familii. Cu toate că salariul mediu brut real și pensia medie reală s-au majorat în T2:2023, ritmul lor de creștere a fost destul de lent (1% și, respectiv, 4% față de T2:2022), iar creșterea economică prognozată pentru întregul an 2023 și anul 2024 (în jur de 3-4% anual) va fi insuficientă pentru a ne putea aștepta la o majorare semnificativă a veniturilor populației. La aceasta se adaugă tendința de diminuare a remiterilor - atât nominale, cât și reale - primite de gospodăriile din Moldova. Coborârea așteptată a ratei inflației de la media de 13% în anul 2023 până la 5% în anul 2024 va însemna reducerea vitezei cu care cresc prețurile de consum, însă nu și reducerea nivelului prețurilor, care vor depăși în continuare posibilitățile financiare ale multor gospodării. De aceea, pentru menținerea rezilienței sociale, este important ca statul să continue programele de protecție socială, îmbunătățind totodată țintirea lor spre păturile mai vulnerabile.

Deținerea unui loc de muncă nu reprezintă o asigurare contra sărăciei, în Moldova fiind destul de răspândit fenomenul „săracilor care muncesc”. Salariile care nu scot oamenii din sărăcie sunt unul dintre factorii determinanți ai ratei înalte de inactivitate în Republica Moldova. În T2:2023, rata de inactivitate a populației în vârstă de 20-64 de ani a fost în descreștere, dar a rămas în continuare înaltă - 41,2%, ceea ce este de două ori mai mult decât în UE. Conform prognozei pieței muncii în Republica Moldova, elaborate de Expert-Grup, pe termen mediu (2024-2026) oferta de muncă va crește, fiind favorizată de majorarea salariilor reale. Totodată, pe fundalul reluării creșterii economice, cererea de forță de muncă va crește mai repede decât oferta, ceea ce va determina accentuarea deficitului forței de muncă. Pentru a soluționa problemele de pe partea ofertei de forță de muncă, este recomandabil de mizat, înainte de toate, pe atragerea în câmpul muncii a populației economic inactive, deja prezente în Moldova. Atunci când rezervele interne de forță de muncă vor fi epuizate, o eventuală soluționare a problemei deficitului în termeni migraționali (liberalizarea angajării forței de muncă străine) va putea fi analizată atent, inclusiv sub aspectul politicilor menite să integreze cultural și social populația venită din afara țării. 

Descarcă publicația (ro)   Download the publication (en)


 

Această publicație a fost realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES). Opiniile exprimate în studiul de față nu reprezintă în mod neapărat opinia FES. „Expert-Grup” nu își asumă luări de atitudine colective. Comercializarea publicațiilor FES nu este permisă decât cu aprobarea în scris a Fundației „Friedrich Ebert”.

 

Joi, 07 Decembrie 2023 13:48

Cerere de ofertă: echipamente de birou

Centrul Analitic Independent Expert-Grup solicită oferte de preț pentru procurarea echipamentului de birou în corespundere cu specificațiile tehnice de mai jos:

Produs: Notebook, cantitate 2

Cerințe tehnice minime: 

  • Ecran: 15,6”
  • Procesor: Intel core i7 sau echivalent, 12 300 puncte sau mai mult în corespundere cu http://www.cpubenchmark.net/cpu_list.php
  • Memorie operativă: 16 GB
  • Memorie: 512 GB minim,  PCIe NVMe SSD
  • Rezoluție ecran: full HD
  • Full Keyboard (care să aibă cifrele și pe partea dreaptă a tastaturii
  • Alte specificații: GeForce RTX minim  4050 6Gb, HDMI, USB 3.0, camera și microfon integrat

Sistem de operare: Windows Home 11, 64Bit, Eng, cantitate 2

Programe adiționale:  Office home, eng,  cantitate 2

Prioritate va fi acordată modelelor ce întrunesc caracteristicile tehnice de bază precum și care dispun de funcționalități adiționale.

Livrarea se va face la cota TVA standard.

Ofertele vor fi transmise prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la 14 decembrie 2023, ora 18.00.

Toate întrebările de clarificare pot fi adresate la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. (persoană de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco).

Drept urmare a pachetului de extindere pentru anul 2023, adoptat de Comisia Europeană, Comitetul de Coordonare al FSC din PaE solicită Consiliului European să dea curs recomandărilor Comisiei Europene de a deschide negocierile cu Ucraina și Moldova și de a acorda Georgiei statutul de candidat la UE, în cadrul următoarei sale reuniuni din 14-15 decembrie 2023.

Accesați declarația integrală mai jos, disponibilă în engleză

Descărcați declarația (en)

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova (FES), vă invită să participați la ediția a XI-a a Conferinței Internaționale Anuale MACRO „Economia Moldovei în contextul integrării europene: soluții pentru stimularea dezvoltării, incluziunii și rezilienței economice”.

Conferința MACRO - Moldova: Assessing Country Risks and Opportunities (Moldova: Evaluarea Riscurilor și Oportunităților Țării) este un eveniment anual, conceput drept o platformă care întrunește experți în politici și gânditori locali și internaționali, cu scopul de a discuta idei inovative pentru a susține Republica Moldova în calea spre modernizare și dezvoltare economică.

Scopul celei de-a unsprezecea ediții a Conferinței Internaționale Anuale MACRO este de a discuta despre situația  macroeconomică din Republica Moldova, prognoze și despre cum impulsionăm creșterea economică în contextul integrării europene. Transformarea forței de muncă din constrângere în sursă de creștere economică și atenuarea deficitului forței de muncă reprezintă un subiect central al ediției MACRO 2023.

Conferința Internațională Anuală MACRO este și o platformă de prezentare și dezbatere a principalelor constatări și recomandări ale Raportului de Stare a Țării realizat de Expert-Grup în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert”. Pe lângă capitolele tradiționale care prezintă o analiză a principalelor tendințe și evoluții din domeniile economic și social - firme, oameni, guvernare - ediția curentă a publicației abordează modul în care poate fi crescut potențialul economic și sporită reziliența economiei naționale.

Conferința Internațională MACRO 2023 se va desfășura pe data de 12 decembrie, între orele 10:00 și 16:00 (ora Chișinăului), la Digital Park, Chișinău, str. Mihai Viteazul 15, în limba română, cu traducere simultană în limba engleză.

Evenimentul va întruni lideri politici, factori de decizie, experți locali și internaționali, reprezentanți ai autorităților locale, sectorului privat, sectorului asociativ și mediului academic din Republica Moldova. 

Pentru participare la eveniment este necesar să vă înregistrați, până la data de 10 decembrie, pe butonul disponibil mai jos, la fel, agenda și alte detalii despre eveniment sunt disponbile mai jos.

Detalii eveniment   Agenda      Înregistrare


 

Eveniment organizat în parteneriat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova 

Aspirațiile europene ale Republicii Moldova vor fi susținute în continuare de către grupurile parlamentare europene, iar viteza de aderare a țării noastre la UE depinde de ritmul reformelor care vor continua să fie implementate. În prezent, parcursul european al Moldovei este garantat, iar în acest ritm, în câțiva ani, țara noastră va fi pregătită să adere la marea familie europeană. Acestea sunt principalele concluzii din cadrul celui mai mare forum românesc de afaceri europene – EUROSFAT, care s-a desfășurat în ziua de 28 noiembrie, în premieră, la Chișinău.

Evenimentul a adunat pe aceeași platformă oficiali europeni, alături de experți din România și Republica Moldova, care au abordat cele mai stringente subiecte privind implementarea reformelor necesare pentru aderarea Republicii Moldova la UE și conservarea valorilor europene prin prisma bunei guvernări, a democrației și a statului de drept

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European:Sunt mândră că Parlamentul European a avut un rol în acest sens, fiind prima instituție a UE care a cerut Republicii Moldova și Ucrainei să primească statutul de candidat. Desigur, fiecare țară candidată trebuie să-și urmeze propria cale către aderarea la UE, dar Moldova a făcut deja un progres important prin inițierea de reforme în justiție, în lupta împotriva corupției și în legislația electorală. A sporit participarea societății civile în procesul decizional și a consolidat protecția drepturilor omului. Chiar și în cele mai dificile vremuri, angajamentele Președintei Sandu, Primului Ministru Recean și Președintelui Grosu față de cursul european al Republicii Moldova au rămas neclintite. Sunt convinsă că Moldova este pe drumul cel bun. Parlamentul European își va îndeplini în continuare rolul.”

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Moldova nu se confruntă cu un război propriu-zis, dar este supusă unor eforturi constante de destabilizare a democrației sale. De asemenea, ea suportă consecințele războiului din Ucraina. Moldova primește un număr mare de refugiați ucraineni. Moldova se confruntă cu perturbări în șantaj legate de sistemul său energetic. Dar, la fel ca Ucraina, Moldova a întreprins eforturi semnificative de reformă. De exemplu, în domeniul judiciar a intensificat considerabil activitatea investigativă privind corupția și crima organizată. Există unele măsuri rămase, care trebuie finalizate, iar pe această bază, și în acest caz, Consiliul ar putea apoi finaliza cadrul de negociere, iar Comisia va prezenta Consiliului un raport privind progresele înregistrate, în martie 2024.”

La forum, în cadrul panelurilor de discuție, invitații au pus accent pe progresele înregistrate de țara noastră la peste un an de la primirea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE prin prisma respectării nivelului de îndeplinire a celor 9 recomandări ale Comisiei Europene, cooperarea regională cu statele membre în perspectiva aderării Republicii Moldova la UE, dar și proiectele de dezvoltare regională dintre Moldova și România. 

Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova: „Comisia Europeană a invitat recent Consiliul să înceapă negocierile de aderare. Acesta reprezintă un nou capitol în relațiile UE-Moldova și cred cu tărie în începutul transformării societății moldovenești pe calea aderării la UE. Procesul de extindere înseamnă mai mult decât o țară care devine membră a UE, este despre societatea care devine europeană, care îmbrățișează valorile, acțiunile și standardele Uniunii Europene în toate domenii de activitate, inclusiv în domeniul afacerilor. Un aspect încurajator al acestui proces este că nu trebuie să începeți de la zero. Există un nivel substanțial de expertiză și experiență deja acumulate de țările actuale candidate și de țările care au aderat la UE.”

Iar europarlamentarul Siegfried Mureșan, șeful delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova a menționat că, datorită faptului că în prezent este condusă de oameni politici care merită toată încrederea, țara noastră beneficiază de toate susținerea grupurilor parlamentare europene, pe toate direcțiile de dezvoltare.

Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European, Grupul EPP: „Parcursul european al Republicii Moldova este garantat, pentru că am reușit împreună în ultimii ani să facem lucruri pe care nu le credeam posibile și mult mai repede decât cu alte state care au aderat la Uniunea Europeană. Cele nouă recomandări ale Comisiei Europene au fost implementate într-o manieră pozitivă, s-au recuperat decalaje care durau de ani de zile. Procesul integrării durează poate mai mult decât ne dorim, dar direcția este clară: în ultimii ani, mai ales în reforma justiției, s-au făcut foarte multe lucruri. Majoritatea grupurilor parlamentare europene susțin aderarea Republicii Moldova la UE. Confirmarea și viteza de aderare depinde de ritmul reformelor, iar dacă Moldova va continua în următorii ani să fie condusă de oameni politici credibili, pro-europeni – cred că aceste negocieri pot decurge mai rapid și poate fi obținut mai mult sprijin pentru oamenii de aici, pentru întreprinderi. Alegerile din anul următor în Republica Moldova contează foarte mult, căci doar un om politic credibil poate obține lucruri de la partenerii săi. Ați dat dovadă că acționați în sprijinul valorilor europene și acest lucru a fost văzut la nivel european.”

Forumul EUROSFAT a adus în atenție și subiecte ce țin de securitate energetică, cibernetică și ecologică în contextul politic actual, reziliența Republicii Moldova la viitoarele provocări, dar și subiecte despre dezvoltarea economică a țării, precum asigurarea unui mediu macrofinanciar favorabil și combaterea economiei informale.

Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova: „Mă bucur că în cel de-al unsprezecelea an al existenței sale EUROSFAT a trecut Prutul, era și timpul. În numele Parlamentului Republicii Moldova, cunoscut pe vremuri ca Sfatul Țării, vreau să vă spun bun-venit! Cauza integrării Europene este o cauză comună. Este cauza fiecărui cetățean al Republicii Moldova și, din fericire, este și cauza prietenilor și fraților noștri din România și a multor altor prieteni din întreaga Uniune Europeană. Știm că procesul de negociere, care sperăm să înceapă cât de curând, va fi unul dificil, complicat, dar, grație mobilizării fiecărui cetățean, fiecărui membru al societății civile și fiecărui reprezentant al guvernării, vom reuși să valorificăm această șansă unică, acest credit de încredere.”

Elena Vacarciuc, directoare executivă, Fundația Soros Moldova: „Alinierea la standardele europene nu doar stimulează creșterea economică, ci și consolidează valorile democratice, statul de drept și drepturile omului în țara noastră. Schimbul de idei în cadrul Uniunii Europene favorizează dezvoltarea durabilă și guvernanța participativă, contribuind la o mai mare diversitate culturală. Moștenirea unică a Republicii Moldova va îmbogăți diversitatea Uniunii Europene, favorizând înțelegerea și unitatea. Cu toate acestea, ne stau în față provocări. Este imperios să realizăm reforme corespunzătoare, în special în sistemul judiciar și în administrația publică, pentru a respecta standardele Uniunii Europene și a asigura dezvoltarea durabilă.

Tana Foarfă, director executiv, „Europuls”: „Am avut, practic, nu doar un forum, ci, mai degrabă, un maraton de discuții, pentru că „sărbătorim” 10 ore de dezbateri despre Uniunea Europeană. Am avut alături de noi peste 200 de persoane care au venit să discute cu miniștrii din Republica Moldova, să asculte mesajele transmise de președinta Parlamentului European și președinta Comisiei Europene, procurorul-șef al Parchetului European, precum și alți experți din România și de la Bruxelles, care au dorit să cristalizeze împreună acest triunghi ideal între Bruxelles, Chișinău și București, în care să discutăm despre UE.”

Pe lângă evenimentul de la Chișinău, forumul EUROSFAT 2023 se mai desfășoară în perioada 27-30 noiembrie și în orașele din țară – Ungheni, Ceadîr-Lunga și Bălți. Evenimentul cu genericul „Uniunea Europeană și noi orizonturi”, este organizat de către Centrul de Expertiză Europeană „Europuls” din România și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” din Moldova, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Institutum Virtutes Civilis, Promo-LEX , Platforma Națională a FSC din PaE, cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova, a Uniunii Europene și a Fundației „Friedrich Ebert”.

Înregistrare video a evenimentului poate fi urmărită mai jos:

 Galeria de poze a evenimentului:

Expert-Grup în colaborare cu Centrul de Studii Europa de Est implementează un proiect cu obiectivul primordial de a stabili mecanisme strategice de comunicare pentru combaterea dezinformarii rusești în Moldova.

Scopul general al acestui proiect este de a facilita schimbul de expertiză în comunicarea strategică și de a spori capacitățile comunității de experți, ale jurnaliștilor și ale societății civile din Moldova în promovarea integrării europene prin combaterea eficientă a dezinformarii cu strategii de comunicare strategică de înaltă calitate.

Perioada de implementare a proiectului este 2023-2024

Donator: acest proiect este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe lituanian prin Programul de Cooperare pentru Dezvoltare și Promovarea Democrației.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: