În ianuarie 2024, cu suportul financiar al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, un consorțiu format din Centrul Analitic Independent Expert-Grup, IPRE - Institutul pentru Politici și Reforme Europene, și Fundația Soros Moldova au lansat un nou proiect pentru consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova. Acest proiect este extrem de important pentru Republica Moldova inclusiv datorită faptului că protecția consumatorilor este o componentă cheie a agendei de asociere și a procesului de integrare europeană. 

Proiectul este structurat astfel încât să adreseze două cauze fundamentale care afectează întreg cadrul de protecție a consumatorului din Republica Moldova. Pe de-o parte, reglementările deficitare cuplate cu un cadru instituțional crâmpoțit și slab creează un ecosistem defectuos de protecție a drepturilor consumatorilor. De cealaltă parte, cunoașterea slabă de către instituțiile mass-media și publicul larg a drepturilor consumator perpetuează, în continuare, neîncrederea față de instrumentele pieței libere și afectează grav concurența.   

Drept urmare, obiectivul general al proiectului urmărește creșterea gradului de înțelegere și aplicare a drepturilor consumatorilor în Republica Moldova.

Realizarea obiectivului general va fi asigurată prin intermediul a două obiective specifice. Primul obiectiv specific vizează sporirea capacităților Guvernului și a autorităților cu competențe în domeniul drepturilor consumatorului de a aplica prevederile legale și de a asigura respectarea drepturilor consumatorilor. 

Realizarea acestui obiectiv specific va fi asigurată, în principal, prin intermediul asistenței tehnice care va permite Guvernului și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) să accelereze procesul de armonizare cu acquis-ul UE în domeniul protecției consumatorilor și să îmbunătățească cadrul de protecție a consumatorului. Pentru creșterea capacităților de implementare a legislației în domeniul protecției consumatorului, proiectul prevede elaborarea unui sistem informațional care ar facilita petiționarea și monitorizarea soluționării petițiilor. Suplimentar, vor fi formulate recomandări pentru fortificarea Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorului, a rolului coordonator al acestuia precum și a funcției acestuia de punct de contact național în domeniul protecției consumatorilor. În scopul oferirii consultanței pentru consumatori, atât la nivel național cât și în contextul disputelor transfrontaliere, proiectul prevede crearea Centrului European pentru Protecția Consumatorilor. 

Cel de-al doilea obiectiv specific urmărește sporirea cunoștințelor consumatorilor cu privire la drepturile pe care le au și acțiunile pe care le pot întreprinde în cazul în care aceste drepturi le-au fost încălcate. Pentru realizarea acestui obiectiv, consorțiul va susține implementarea unei ample campanii de popularizare a drepturilor consumatorilor. Suplimentar, vor fi identificate 5 organizații media cărora le vor fi furnizate sub-granturi pentru elaborarea investigațiilor jurnalistice, articolelor, emisiunilor radio și tv pe subiecte aferente drepturilor consumatorului și acțiunile pe care consumatorii le pot întreprinde atunci când aceste drepturi le sunt încălcate. 

Realizarea sarcinilor enumerate va fi asigurată de echipa de proiect a consorțiului, susținută de 6 experți în domeniul protecției consumatorului, guvernanței, aproximării legislative, și IT. Durata de timp alocată pentru implementarea proiectului este de 30 de luni. 

Perioada de implementare a proiectului: ianuarie 2024 - iunie 2026

Donator: Uniunea Europeană

Proiectul va fi implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Fundația Soros Moldova

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru identificarea unui consultant (persoană fizică) care va presta servicii analitice în cadrul implementării proiectului de grant al UE „OSC rezistente + Bugetare responsabilă = Implementarea accelerată a Acordului de Asociere” în corespundere cu termenii de referință anexați.

Consultatul va fi responsabil de: 

• Oferirea de mentorat și îndrumare OSC-urilor beneficiare în elaborarea rapoartelor de monitorizare a cheltuielilor bugetare. Expertul se va implica în mod activ cu OSC-urile pentru a asigura calitatea, relevanța și impactul necesare acestor rapoarte. Fiecare OSC va trebui să elaboreze 2 analize de monitorizare a cheltuielilor bugetare. 
• Participarea la evenimentele de advocacy și vizibilitate organizate pentru dezbaterea/prezentarea rezultatelor rapoartelor.

Depunea dosarelor de participare

Pentru participare la concurs, Consultantul va depune prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. următoarele:  

1. Oferta tehnică compusă din Formularul de aplicare, metodologia, CV-ul și declarația;
2. Oferta financiară cu indicarea  ratelor nete zilnice solicitate.  

Termen limită de aplicare: 16 februarie 2024, ora 19.00. 

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

Declarație de onoare privind criteriile de excludere și criteriile de selecție   Grilă de conformitate administrativă

TOR_(termeni de referință)                    Instrucțiuni                     Invitație de participare în cadrul concursului (en)

Draft contract     Formular ofertă financiară       Formular de aplicare_RB_10

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal , în consorțiu cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță extinderea termenului privind depunerea dosarelor de participare în cadrul concursului pentru formarea bazei de date cu traducători, persoane fizice, care să presteze servicii de traducere scrisă din limba română în rusă și din rusă în română. 

Domeniu și terminologie utilizată: economic, social, politici publice. 

Pentru familiarizare cu terminologia, ofertanții sunt încurajați să acceseze site-ul expert-grup.org pentru a lua cunoștință cu activitatea Expert-Grup și specificul materialelor publicate. 

Perioada: 2024-2025. 

Persoanele selectate vor efectua traduceri la solicitare, în funcție de activitățile și proiectele desfășurate de către Expert-Grup. 

Cerințe minime înaintate ofertanților: 

• Cel puțin 3 ani de experiență progresivă cu traducerea documentelor similare din română în rusă la nivel de guvern și organizații internaționale; 
• Familiarizarea și înțelegerea terminologiei legale și macroeconomice (experiență anterioară cu asemenea traduceri); 
• Disponibilitatea de a efectua traduceri în perioade restrânse de timp.

Oferta va include: 

• CV-ul cu indicarea a două contacte de referință; 
• Mostre de lucrări anterioare realizate de candidat (link-uri sau documente); 
• Oferta financiară în MDL impozabili. Se va indica prețul pentru 1 pagină de traducere pentru fiecare limbă. 1 pagină = 1 800 semne fără spații. Prețul va include toate impozitele care urmează a fi reținute (impozitul pe venit, plățile pentru asigurarea medicală, fondul de pensii). 

Vă rugăm să completați oferta financiară conform modelului de mai jos: 

• Preț pentru 1 pagină în regim normal; 
• Preț pentru 1 pagină în regim de urgență; 
• Nr. pagini standard ce pot fi traduse într-o zi lucrătoare.  

Criterii de evaluare a ofertelor

Dosarele depuse vor fi evaluate de către comisia de selectare după următoarele criterii: 

• Experiența candidaților cu traduceri de complexitate similară;  
• Oferta financiară.

Ofertele pot fi depuse la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la data de 22 ianuarie 2024, ora 19.00.  Persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco, Tel: (tel. 79 033 684).

Comentariul descrie succint principalele argumente în favoarea diminuării țintei inflaționiste a Băncii Naționale a Moldovei, în vederea alinierii acesteia la noile realități macroeconomice. Aceasta va permite eficientizarea politicii monetare în asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, o convergență mai bună la normele UE în contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldovei, precum și la diminuarea poverii asupra bugetului de stat asociată cu deservirea datoriei de stat rezultată în urma „furtului miliardului”. 

Începând cu 2013, Banca Națională a Moldovei implementează regimul de țintire directă a inflației. Astfel, conform Strategiei politicii monetare a BNM aprobată la 27 decembrie 2012 , „Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei va menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu). Acest regim derivă din obiectivul fundamental al băncii centrale, cel de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, stabilit în Legea cu privire la BNM , și este similar cu cel din marea majoritate a statelor europene, inclusiv România sau chiar Banca Centrală Europeană. Logica este că autoritatea monetară are un obiectiv clar, măsurabil, poate fi influențat prin instrumente monetare și contribuie direct la bunăstarea populației. 

Totuși, ținta de 5% (± 1.5 puncte procentuale), stabilită la finele anului 2012, nu pare să reflecte realitățile de astăzi și, mai ales, prognozele pe termen mediu. O simplă analiză a dinamicii inflației din ultimii ani (figura 1) indică asupra unei decelerări a ritmului mediu al inflației (evident, trebuie să excludem cele două șocuri inflaționiste majore: cel care a urmat după „furtul miliardului” din 2015-2016, precum și cel general de criza energetică din 2021-2022, care nu au avut surse monetare, fiind practic în afara controlului BNM). Într-adevăr, dacă excludem șocurile inflaționiste non-monetare cauzate de criza bancară din 2015-2016 sau cea energetică din 2021-2022, inflația a depășit ținta BNM de 5% în doar circa 1/3 din luni, în perioada 2013-2023. Această dinamică negativă corelează și cu erodarea graduală a potențialului de creștere economică din ultimii ani (figura 2). Astfel, pe fundalul emigrării populației cu vârsta aptă de muncă și a îmbătrânirii demografice, cuplată cu atractivitatea investițională scăzută care s-a acutizat odată cu războiul din Ucraina, dar și reducerea remiterilor, dinamica economică, la fel ca inflația, a cunoscut o decelerare graduală. Această erodare a potențialului de creștere economică, dar și maturizare a creșterii mai multor sectoare economice, sugerează și temperarea presiunilor inflaționiste din partea cererii, care va marca perspectivele macroeconomice din anii următori. Atât inflația, cât și creșterea PIB-ului, sunt prognozate să crească cu ritmuri mult mai mici față de anii precedenți: IPC prognozat de BNM urmează să rămână sub ținta curentă de 5%, iar rata de creștere reală a PIB-ului va oscila în jurul valorilor de 3-4% (evident, în lipsa șocurilor exogene). 

O țintă inflaționistă neajustată realităților macroeconomice poate submina obiectivul fundamental al BNM – cel de asigurare și menținere a stabilității prețurilor. Astfel, dacă banca centrală va continua să țintească o inflație de 5% în timp ce, pe termen mediu, inflația tinde să fie mai mică (aici nu ne referim la șocurile inflaționiste, ci la trendul pe termen mediu), politica monetară, în loc să minimizeze presiunile inflaționiste, ar putea să alimenteze inflația. Spre exemplu, în situația în care inflația coboară la 4%, iar prognoza nu prevede o creștere a acesteia, banca centrală poate adopta o politică monetară stimulatorie pentru a ridica inflația la ținta curentă de 5%, deși, în realitate, politica trebuie să fie una mai conservativă, pentru a preveni un eventual proces inflaționist. Prin urmare, această neconcordanță dintre ținta inflaționistă adoptată oficial și tendința de facto a inflației poate transmite semnale greșite băncii centrale și, în consecință, poate submina capacitatea acesteia de a preveni și atenua tendințele inflaționiste. Acest fapt a fost confirmat empiric și descris de noi în comentariul analitic din 2022 „Trei elemente pentru soluția problemei inflației”, unde am demonstrat că deseori măsurile de restricționare a politicii monetare pentru a stăvili creșterea prețurilor sunt adoptate de către BNM cu o anumită întârziere. Deci, o țintă neajustată afectează în cel mai direct mod capacitatea băncii centrale să intervină la timp în stabilizarea primelor simptome inflaționiste. 

Se recomandă reducerea țintei inflației BNM de la nivelul actual de 5% (± 1.5 puncte procentuale), în mod etapizat, până la 4% (± 1 punct procentual) în 2025 și 3,8% (± 1 punct procentual) în 2026 și 3,5% (± 1 punct procentual) în 2027. Această abordare va permite tranzitarea graduală la noua țintă, fără a bulversa piața financiară și economia în general și va confirma angajamentul ferm al băncii centrale în realizarea obiectivului său fundamental, cel de asigurare și menținere a stabilității prețurilor. O abordare similară a urmat și Banca Națională a României, când a redus gradual ținta inflației de la 7,5% (± 1 punct procentual) în 2005 la 5% (± 1 punct procentual) în 2006, apoi la 4% (± 1 punct procentual) în 2007, la 3,8% (± 1 punct procentual) în 2008, la 3,5% (± 1 punct procentual) în 2009, la 3% (± 1 punct procentual) în 2011, și s-a stabilizat la 2,5% începând cu 2013. În plus, reducerea țintei inflației ne va apropia și de criteriile de convergență UE, având în vedere că marea majoritate a băncilor centrale din EU, inclusiv Banca Centrală Europeană, urmăresc ținta inflaționistă de 2%. 

Reducerea țintei inflației vine și cu un bonus important – reducerea cu circa 150-200 milioane de lei anual din dobânda plătită de Guvern către BNM în rezultatul executării garanțiilor stat în contextul „furtului miliardului” din 2016. În momentul când cele 3 bănci care au beneficiat de credite de urgență din partea BNM și garantate de stat au falimentat, Guvernul, în mod automat, a fost obligat prin lege să acopere sumele respective din contul bugetului de stat. Pentru a atenua presiunea pe bugetul de stat, suma respectivă (peste 13,3 miliarde lei) a fost convertită în datorie de stat a Guvernului față de BNM, fiind stabilit un grafic de plăți în decurs de 25 de ani, la o rată a dobânzii apropiată de ținta inflației de 5%. Conform ultimelor informații raportate de către BNM, la data de 31 octombrie 2023, datoria respectivă constituia 11,7 miliarde lei, cu o dobândă medie de 5,3%. Un simplu calcul sugerează să reducerea dobânzii la 3,5%, în rezultatul ajustării țintei inflației la noile realități macroeconomice, costurile deservirii datoriei vor scădea cu circa 150-200 milioane lei anual. Evident, reducerea poverii pe bugetul de stat în nici un caz nu trebuie să fie principalul obiectiv al reducerii țintei inflaționiste a băncii centrale, deoarece ar prezenta un semn de presiune politică asupra acesteia. Așa cum am menționat mai sus, principalele argumente în favoarea reducerii țintei inflației sunt de sorginte macroeconomică, însă bonusul sub forma unor economisiri substanțiale la bugetul de stat nu este de neglijat. 

Descarcă comentariul

În mintea citadinilor moldoveni s-a cristalizat deja imaginea unei persoane în etate, care stă pe marginea drumului și își vinde presupusul surplus din gospodăria proprie. Acești pseudo-comercianți sunt definiți în legislația autohtonă drept producători casnici, care pot să-și comercializeze produsele din gospodăria proprie în anumite condiții. O analiză mai atentă a acestor condiții denotă că acestea sunt cu anevoie de îndeplinit, mai cu seamă pentru cei care nu practică activitatea de comerț decât ocazional. În contextul în care comerțul pe marginea străzilor este interzis, iar accesul în piață pentru producătorii casnici este quasi imposibil, acești comercianți amărâți, veniți de la sate să-și vândă rodul muncii proprii, sunt nevoiți să fugă de poliție, să plătească amenzi, să fie umiliți de către administratorii piețelor, sau chiar amenințați de comercianții profesioniști care fac exces de zel în încercarea de a-și proteja vadul comercial. Astfel, prezentul comentariu încearcă să ilustreze vulnerabilitățile cadrului legal existent, care nu permite accesul producătorilor casnici în piețe, perpetuând riscurile de corupție și abuz din partea actorilor implicați în implementarea prevederilor legale aferente.

Din producători casnici în comercianți ambulanți de nevoie. În conformitate cu prevederile legale , un producător casnic este persoana fizică care obține producția agroalimentară drept rezultat al muncii proprii sau în comun cu membrii familiei, prin valorificarea terenului de pe lângă casă, a lotului pentru legumicultură sau din întovărășirile pomicole și care nu profilează o activitate de întreprinzător . Cu toate acestea, producătorii casnici ajung să devină comercianți ambulanți nu neapărat pentru că au un „surplus”. Poate chiar cea mai mare parte a acestora ajung să o facă pentru că, eventual, nu au cu ce-și achita facturile, sau nu au o altă sursă de venit. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) susțin această ipoteză. Rata de inactivitate este mai mare în mediul rural. Rata de participare la forța de muncă în mediul rural este de numai 37% comparativ cu 49% în mediul urban (figura nr. 1). Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional este dublă în mediul rural față de mediul urban, ceea ce reduce semnificativ posibilitățile de angajare în câmpul muncii a acestor persoane din mediul rural. Totodată, tinerii din mediul rural fac parte într-o proporție mai mare din grupul NEET- persoane care nu lucrează, nu învață și nu participă la niciun fel de cursuri sau instruiri (Figura 1). Din totalul șomerilor înregistrați de ANOFM în 2022, 67% erau din mediul rural . Lipsa oportunităților în mediul rural face ca satele autohtone să ajungă tot mai pustii, unele devenind chiar fantome, motiv pentru care Moldova a ajuns să facă cap de afiș în cele mai renumite publicații internaționale . Din 2014 și până la 1 ianuarie 2023 populația cu reședință obișnuită din mediul rural s-a redus cu 17.2%, timp în care populația din mediul urban s-a redus cu 5,2% . În conformitate cu datele BNS reflectate în cadrul „Ancheta Forței de Muncă” pentru 2022, peste 68 de mii persoane din mediul rural erau în afara forței de muncă din cauza că erau plecate peste hotarele țării, în timp ce inactivitatea din cauza aceluiași motiv în mediul urban era de 24,9 mii persoane. Speranța de viață la naștere în mediul rural este cu 2.2 ani mai mică decât în mediul urban , iar coeficientul îmbătrânirii populației pe medii de trai relevă un coeficient de îmbătrânire mai mare cu 17% în mediul rural decât în mediul urban . Recunoscând această realitate, normele legale în vigoare  permit, formal, producătorilor casnici să-și vândă surplusul de producție din gospodăria proprie inclusiv în piețe. 

Figura nr.1 Evoluția pe medii de trai a ratei de activitate, ocupare, părăsire timpurie a sistemului educațional formal și a ratei șomajului.

Sursa: Elaborat de autori în baza datelor BNS

Autobuzul - prima barieră semnificativă care limitează accesul în piețe a producătorilor casnici. În timp ce producătorii casnici sunt concentrați, cu predilecție, în zonele rurale unde deținerea și prelucrarea unei parcele de pământ în lipsa oportunităților de angajare devine esențială pentru existență, cererea de produse agroalimentare este concentrată, majoritar, în orașe. În consecință, pentru comercializarea surplusului din gospodăria proprie producătorii casnici trebuie să se deplaseze în orașe. În lipsa deținerii în proprietate a unei unități de transport proprii, deplasarea la piață, cu lăzile sau coșul de produse de casă este, prin definiție, un proces ce implică un efort fizic și financiar semnificativ. În context, producătorii casnici din localitățile mai îndepărtate de orașe sunt dezavantajați în acest sens. Aceștia din urmă trebuie să depună un efort mai mare comparativ cu producătorii casnici din suburbii, în multe cazuri aceștia nu dispun de acces la rute de transport directe cu orașele mai mari unde au mai multe șanse să-și comercializeze rodul muncii proprii. 

Și dacă totuși au reușit să ajungă cu bine în oraș, după înghesuiala din autocar, producătorii casnici se izbesc violent de un cadru de reglementare extrem de birocratizat și rupt de realitate. Imediat ce coboară din autobuz, și încearcă să-și comercializeze surplusul din producția proprie, producătorii casnici se ciocnesc de o altă barieră - cea a cadrului de reglementare contorsionat. Condițiile de conformare sunt atât de complexe (anexa nr.1), încât, practic, restricționează accesul producătorilor casnici în piețe,  alungându-i în stradă. Ajuns în piață, producătorul casnic află că pentru a-și putea comercializa marfa acesta trebuie să completeze o Declarație de producător casnic conform anexei nr. 6 la Legea nr. 231/2010 și să prezinte actul de identitate și actul ce confirmă dreptul de proprietar sau deținător de teren. Dacă, printr-o minune, producătorul casnic circulă cu toate actele în original asupra sa, atunci acesta poate trece la etapa completării pe suport de hârtie a Declarației de producător casnic. În caz contrar, acesta fie se întoarce acasă cu marfa necomercializată, fie se instalează pe trotuar unde încearcă să-și vândă marfa cât mai repede, până nu vine poliția. Astfel, ajunși în oraș, producătorii casnici sunt prinși între ciocan și nicovală. Victime ale unei situații economice precare, aceștia ajung să fie și victimele unor reglementări rupte de realitate.

Pentru mai multe detalii accesați comentariul integral:

Descarcă comentariul

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru formarea bazei de date cu traducători, persoane fizice, care să presteze servicii de traducere scrisă din limba română în rusă și din rusă în română. 

Domeniu și terminologie utilizată: economic, social, politici publice. 

Pentru familiarizare cu terminologia, ofertanții sunt încurajați să acceseze site-ul expert-grup.org pentru a lua cunoștință cu activitatea Expert-Grup și specificul materialelor publicate. 

Perioada: 2024-2025. 

Persoanele selectate vor efectua traduceri la solicitare, în funcție de activitățile și proiectele desfășurate de către Expert-Grup. 

Cerințe minime înaintate ofertanților: 

• Cel puțin 3 ani de experiență progresivă cu traducerea documentelor similare din română în rusă la nivel de guvern și organizații internaționale; 
• Familiarizarea și înțelegerea terminologiei legale și macroeconomice (experiență anterioară cu asemenea traduceri); 
• Disponibilitatea de a efectua traduceri în perioade restrânse de timp.

Oferta va include: 

• CV-ul cu indicarea a două contacte de referință; 
• Mostre de lucrări anterioare realizate de candidat (link-uri sau documente); 
• Oferta financiară în MDL impozabili. Se va indica prețul pentru 1 pagină de traducere pentru fiecare limbă. 1 pagină = 1 800 semne fără spații. Prețul va include toate impozitele care urmează a fi reținute (impozitul pe venit, plățile pentru asigurarea medicală, fondul de pensii). 

Vă rugăm să completați oferta financiară conform modelului de mai jos: 

• Preț pentru 1 pagină în regim normal; 
• Preț pentru 1 pagină în regim de urgență; 
• Nr. pagini standard ce pot fi traduse într-o zi lucrătoare.  

Criterii de evaluare a ofertelor

Dosarele depuse vor fi evaluate de către comisia de selectare după următoarele criterii: 

• Experiența candidaților cu traduceri de complexitate similară;  
• Oferta financiară.

Ofertele pot fi depuse la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la data de 16 ianuarie 2024. Persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco, Tel: (tel. 79 033 684).

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” anunță extinderea termenului privind depunerea dosarelor de participare în cadrul concursului pentru identificarea unei persoane juridice sau asocieri de persoane juridice care va elabora Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat”. Soluția informatică va îmbina funcționalitățile stabilite în Hotărârea Guvernului (HG) nr.851/2023 pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” și a Regulamentului resursei informaționale formate de Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” (în continuare – HG nr.851/2023).

Având în vedere cele menționate mai sus, Expert-Grup invită companiile interesate, cu experiență în elaborarea soluțiilor IT în domeniul dezvoltării și implementării sistemelor informatice, să depună ofertele pentru realizarea următoarelor activități:

1.  Analiza și proiectarea SI RPPAPS;
2. Configurarea SI RPPAPS ;
3. Implementarea și Testarea SI RPPAPS;
4. Migrarea datelor în SI RPPAPS;
5. Lansarea în Producție a SI RPPAPS;
6. Documentarea SI RPPAPS (inclusiv elaborarea proiectului de HG privind modificarea HG nr.851/2023) ;
7. Instruirea utilizatorilor;
8. Garanție și mentenanță adaptivă, corectivă și statică.

Activitatea face parte din cadrul proiectului „Creșterea eficienței sectorului întreprinderilor cu capital de stat – etapa patru”, finanțat de Fundația Soros Moldova și implementat de către Centrul Analitic Expert-Grup. Proiectul este implementat în perioada decembrie 2022 – decembrie 2024.

Pentru întrebări referitoare la caietul de sarcini și cu privire la modul de depunere a ofertelor, vă rugăm să o contactați pe Iulia Sîrghi-Zolotco, directoare serviciu administrativ, financiar și comunicare Expert-Grup, prin e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Întrebările de clarificare pot fi transmise în formă scrisă pe adresa de e-mail indicată mai sus, până la data de 10 ianuarie 2024, ora 19:00. Răspunsurile la toate întrebările adresate vor fi publicate pe pagina anunțului în cadrul compartimentului: 2023. SI RPPAPS _Întrebări/Răspunsuri (www.expert-grup.org).

Termenul limită de depunere a ofertelor a fost extins până la data de 14.02.2023, ora 19.00

Dosarul de aplicare va fi transmis prin e-mail la următoarea adresă: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Dosarele incomplete sau depuse prin orice alte mijloace nu vor fi luate în considerare.

Toate detaliile privind procedura de depunere a dosarelor sunt disponibile în documentele anexate mai jos:

 Cerere de ofertă    Caiet de sarcini

Formulare OF 2023. SI RPPAPS      Formulare OT 2023. SI RPPAPS

2023. SI RPPAPS _Întrebări_Răspunsuri

APP_Arhitectura SIA RPP

Consumul de energie electrică, gaze naturale, energie termică, biomasă și apă în aproximativ 5.000 de instituții publice din Republica Moldova este monitorizat printr-un sistem informațional de management energetic - EMIS. Acest lucru a permis instituțiilor publice monitorizate să obțină o înțelegere asupra consumului real de energie, identificând astfel soluții care pot genera economii și atenua presiunea financiară. 

EMIS a fost lansat în Moldova cu suportul PNUD și GEF, iar baza de date a fost extinsă la nivel național de Green City Lab Moldova, în parteneriat cu Ministerul Energiei, Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

„Creșterea eficienței energetice duce la o reducere a costurilor energetice, în timp ce implementarea unui sistem de management al energiei contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor oferite beneficiarilor. Prin crearea a câtorva mii de profile electronice în cadrul sistemului, pentru clădiri publice, precum școli și spitale, se urmărește furnizarea unei perspective mai clare asupra consumului intern, informație ce poate fi utilizată în vederea optimizării eficienței energetice”, a evidențiat Maaike Keizer, Ambasadoare adjunctă a Regatului Țărilor de Jos, în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor implementării sistemului EMIS. 

„Consumul de energie este influențat nu numai de factori externi, ci și de propriul nostru comportament. Utilizând EMIS pentru a monitoriza consumul de energie și făcând ajustări conștiente, fără a ne afecta confortul propriu, putem contribui colectiv la un viitor mai bun, mai ecologic și mai durabil. Conform calculelor, prin aplicarea mecanismelor de management energetic, putem reduce consumul de energie cu până la 15%. În Republica Moldova, EMIS ar putea genera economii de energie de 1.639 GWh și reduce emisiile de CO2 cu 563 ktone în decurs de 20 de ani doar în sectorul public. Aceste rezultate sunt nu doar impresionante, dar subliniază importanța și valoarea acestui sistem”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentanta rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova 

Nicolae Olari, șeful Direcției Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei, a subliniat că instituțiile publice vor avea obligația de a introduce date regulat în sistemul de management energetic, grație modificărilor legislative operate în acest an la Legea privind eficiența energetică. „Odată cu reorganizarea Agenției pentru Eficiență Energetică în Centrul Național pentru Energie Durabilă, EMIS va fi preluat și dezvoltat cu datele necesare. Acest sistem este important și pentru faptul că o să ofere o listă unică cu date ale acestor instituții publice, care va sta la baza deciziilor privind finanțarea proiectelor de eficiență energetică”, a remarcat Nicolae Olari.

De asemenea, în cadrul proiectului, au fost identificate aproximativ 300 de clădiri cu cea mai scăzută eficiență energetică, care au beneficiat gratuit de servicii de management energetic, inclusiv elaborarea unui plan de acțiuni concrete pentru a-și reduce consumul de energie și apă și micșora plățile pentru facturi.

„EMIS nu este doar o bază de date cu informații despre consum. Urmează să aibă cel puțin două efecte – una de îmbunătățire a eficienței energetice prin îmbunătățirea managementului energetic și, totodată, o să responsabilizeze instituțiile publice. Pentru anul viitor este important ca acest sistem să fie instituționalizat și să lucreze fluid, iar AEE, care va fi restructurată, va putea cu adevărat să promoveze eficiența energetică în sectorul public să ajungem într-un moment când la fel cum vorbim despre managementul financiar în instituții să vorbim și despre managementul energetic”, remarcă Adrian Lupușor, directorul executiv Expert-Grup.

Datele statistice privind consumul de energie vor fi analizate pentru a stabili ulterior măsuri de eficiență energetică ce pot fi aplicate de către managerii instituțiilor. 

„Platforma EMIS permite stocarea datelor lunare de consum și compararea indicatorilor energetici pentru diferite perioade ale zilei, lunii sau ale anului. În funcție de datele înregistrate, administrația instituțiilor poate să observe când consumul de resurse a fost făcut ineficient și să întreprindă măsuri. Scopul nostru este să reducem consumul de energie și să oferim maxim suport instituțiilor care vor să facă management energetic. Dacă este folosit corect, acest sistem poate să genereze economii de la 5 la 15% din consumul de resurse. Monitorizarea datelor despre consumul de energie și apă poate să ajute managerii instituțiilor publice să întreprindă măsuri de eficientizare a managementului energetic și, ca rezultat, să economisească resurse financiare”, a menționat Irina Apostol, dezvoltatoarea sistemului EMIS în cadrul Green City Lab Moldova.

Sistemul Informațional de Management Energetic a fost dezvoltat și lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Croația în 2006, unde a fost replicat în peste 13.000 de clădiri publice. Ulterior, modelul EMIS a fost adaptat și în alte țări, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Serbia. EMIS a fost implementat în Moldova cu suportul PNUD și GEF, iar baza de date a fost extinsă la nivel național de Green City Lab Moldova, în parteneriat cu Ministerul Energiei, Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Înregistrarea video a evenimentului o puteți urmări mai jos: