Anul 2022 a fost unul plin atât de evoluții și evenimente economice și sociale pozitive, cât și negative. Din cele pozitive, pot fi remarcate următoarele top-5: (i) obținerea de către Republica Moldova a statului de țară candidată pentru aderarea la UE, fapt ce a propulsat relațiile bilaterale RM-UE și agenda integraționistă europeană a Moldovei spre un nivel calitativ superior: țara noastră este încorporată în Politica Europeană de Extindere, ceea ce o ajută să se diferențieze, deja de o manieră categorică, de alți participanți ai Parteneriatului Estic; (ii) creșterea suportului financiar extern care a arătat încă o dată cine sunt adevărații prieteni și suporteri ai Republicii Moldova și a permis diversificarea procurărilor de energie electrică, plata compensațiilor grupurilor vulnerabile, susținerea financiară a firmelor, implementarea proiectelor de infrastructură și menținerea stabilității finanțelor publice; (iii) dezvoltarea mecanismelor de suport pentru grupurile vulnerabile de populație și firme în paralel cu consolidarea efortului de formalizare a economiei, fapt ce a amortizat șocurile negative din acest an; (iv) gestionarea crizei refugiaților fapt ce a confirmat încă o dată faptul că Republica Moldova este un stat cu adevărat european, capabil să manifeste solidaritate și mobilizare în contextul unor resurse și capacități extrem de limitate; și (v) faptul că pentru prima data, Republica Moldova a început să urmeze o agendă autentică de consolidare a securității energetice.

Evoluțiile pozitive au avut loc pe fundalul unor tendințe și evenimente negative: (i) stagflația - recesiune economică combinată cu inflație înaltă, care a dus la (ii) creșterea ratei sărăciei și a inegalităților sociale, precum și la (iii) deficite bugetare cronice pe fundalul creșterii obligațiilor sociale care urmează să fie și una din principalele provocări ale anului 2023. Altă tendință negativă a anului 2022 a fost (iv) mersul lent al reformelor sistemice cauzată de numeroasele șocuri, crize și urgențe care au „capturat” agenda Guvernului (ex.: criza energetică, războiul din Ucraina, inflația și seceta) și care, suprapuse cu capacitățile limitate ale instituțiilor publice, nu au permis alocarea de timp, energie și resurse pentru reforme sistemice. Însă o altă cauză, nu mai puțin importantă, ține de rezistența sistemului la reforme și de neadaptarea acestuia la schimbările democratice prin sabotarea, directă sau indirectă, a inițiativelor de schimbare sau/și deturnarea agendei de reformă. Nu în ultimul rând, (v) scăderea activității investiționale pe fundalul creșterii incertitudinii și costurilor de business a fost o altă tendință negative a anului 2022.

Principalele provocări ale anului 2023 vizează continuarea războiului din Ucraina, cu repercusiuni directe și indirecte asupra Republicii Moldova (perpetuarea nivelului sporit de incertitudine, riscuri de întreruperi de energie electrică, intensificarea survolării spațiului aerian de rachete lansate de Federația Rusă spre Ucraina, subminarea în continuare a schimburilor comerciale cu Ucraina, Federația Rusă și Belarus, menținerea nivelului înalt al costurilor logistice pentru companiile care depind de importuri etc.). O altă provocare este executarea problematică a bugetului de stat în contextul unui an economic dificil și obligații sociale în creștere, având în vedere deficitul bugetar înalt planificat și finanțarea nesustenabilă a acestuia. Riscul populismului electoral în contextul alegerilor locale din 2023 la fel ar putea crea probleme pentru mersul reformelor sistemice. Există și riscul subminării potențialului economic din cauza emigrării și al fenomenului dezinvestițional, în special dacă situația de securitate din regiune nu se va ameliora. Nu în ultimul rând, există și riscul unui nou val de majorări de prețuri pentru produsele energetice în ipoteza perpetuării războiului din Ucraina.

Descarcă publicația integrală (ro)