Live text

Accesări: 943

Centrul analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova au lansat cea de-a opta ediție a Conferinței Internaționale Anuale MACRO 2020.

 Cu un cuvânt de salut, în debutul conferinței, a venit Juliane Schulte, reprezentanta Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova.

„Nicio țară nu a fost scutită de impactul negativ al pandemiei de Covid-19, dar există țări care au fost mult mai vulnerabile. Republica Moldova este una dintre aceste țări. Conferința MACRO 2020 și Raportul de Stare a Țării vine cu recomandări despre cum poate fi îmbunătățită reziliența economică pentru a nu permite o degradare și mai mare a situației sociale”, a declarat Juliane Schulte în deschiderea Conferinței MACRO 2020.

122159706 2816467131944101 4796773927022804231 o

Vorbind în format de vide-conferință, Juliane Schulte a mai subliniat că în actuala situație politică, provocările au fost mult mai complexe. În plus, țara care depinde atât de mult de agricultură a fost lovită și de secetă, accentuând și mai mult inegalitățile sociale. „Pandemia nu s-a încheiat, iar Republica Moldova deja este într-o situație foarte 2 dificilă. Conferința MACRO 2020 și Raportul de Stare a Țării vine cu recomandări pentru a crește reziliența economică și echitatea socială”, a mai declarat Juliane Schulte, reprezentanta Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova.

„Republica Moldova a intrat în pandemia de Covid-19 slăbită și vulnerabilă, având în vedere că exporturile au început să scadă încă în noiembrie 2019, deficitul bugetar prognozat era de 3%, economia avea un nivel scăzut de competitivitate și de libertate economică, iar corupția era înaltă. Firmele și companiile aveau rezerve financiare insuficiente și acces limitat la credite, nivelul de digitalizare era scăzut, iar furnizorii și piețele erau slab diversificate. Gestionarea ineficientă a pandemiei de către autorități a agravat și mai mult situația, deficitul bugetar prognozat putând să ajungă la 8-10 la sură, mărind astfel decalajul de dezvoltare față de alte țări din regiune și slăbind și mai mult încrederea populației în stat”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup.

a

PANEL 1: Reziliența economică față de crize: cum construim o economie competitivă și robustă în perioada de după criză

„Pandemia a prins Republica Moldova nepregătită, iar măsurile de izolare adoptate într-o primă fază au relevat noi provocări economice. La nivelul populației acest lucru a avut ca efect creșterea sărăciei și tensiunilor sociale, accentuarea inegalităților, criza cronică de încredere între populație și guvern și, în consecință, un nou val de emigrare”, spune Dumitru Pîntea, director de program la Expert-Grup.

Dumitru Pîntea a vorbit în cadrul primului panel al Conferinței MACRO 2020, „Reziliența economică față de crize: cum construim o economie competitivă și robustă în perioada de după criză”.

Expertul subliniază că pe plan global, sunt deja întrunite toate condițiile pentru o criză mondială de amploare. În actualele condiții, o intervenție amplă a statului este văzută drept soluție chiar și de cei care în trecut considerau statul drept o amenințare al adresa pieței libere. Ca răspuns la criză, guvernele țărilor au venit cu intervenții masiv care s-au ridicat și la 12 la sută din PIB, reduceri de impozite, dar și plăți directe către populație. Pentru multe țări, anul 2020 duce dobânda la maxime istorice, cum nu s-a mai văzut din timpul celui de al II-lea război mondial.

dumitru

În aceste condiții, cum poate fi salvată economia națională și pregătit terenul pentru o relansare post-criză?

Pentru o recuperare mai rapidă este nevoie de o foarte bună coordonare la nivel de guvern: date statistice corecte, identificarea resurselor care ar putea susține economia, o viziune post-criză, un program de redresare și, nu în ultimul rând, un centru de comunicare anti-criză capabil să explice accesibil măsurile adoptate. Pentru companii și firme, criza Covid și seceta arată câteva direcții importante de dezvoltare : digitalizarea, educația, acceptul pe produse autohtone și cele cu reziliență mare la schimbările climatice, dar și investițiile cu valoare adăugată mare. Pentru a susține populația, autoritățile trebuie să pună accent pe menținerea locurilor de muncă, susținerea grupurilor vulnerabile, dar și stimularea antreprenoriatului, dar și a educației financiare.

 

VOX populi, PANEL 1

„Cât de repede își va reveni Republica Moldova de pe urma actualei crize depinde și de flexibilitatea statului de a aduce resurse în economie la un cost acceptabil, iar pe piață, cât n-ar fi de dur spus, vor supraviețui companiile care au avut model sustenabil de dezvoltare și înainte de criză. Iar celelalte, o parte cel puțin, riscă să dispară. Companiile mari au o rezervă mai bună și se uită la un orizont mai larg de timp, față de IMM, care în această perioadă de criză au perspective de câteva luni și mizează mult pe suportul statului”, a declarat Alexandru Gozun, șeful biroului PricewaterhouseCoopers din Moldova.

alexandru gozun

Alexandru Gozun a vorbit în cadrul primului panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența economică față de crize: cum construim o economie competitivă și robustă în perioada de după criză”.

„Cel mai important răspuns al companiilor la actuala criză ține de capacitatea de adaptare – concept actual încă de dinaintea crizei pandemice și cu atât mai mult acum. Încă de dinainte de pandemie, multe companii mari erau deja în așteptarea crizei. Impactul masiv însă a fost mai ales la nivelul companiilor mici și mijlocii. E complicat să anticipăm evoluțiile care vor urma și să ne adaptăm. Mai ales că nu se știe cât va dura perioada post-pandemică și ce „traiectorie” va avea. Oficiali de la FMI estimau recent că perioada de revenire va fi lentă și ar putea dura între 1 și 3 ani. În Republica Moldova pandemia a venit pe un fundal mai puțin încurajator: emigrarea masivă, scăderea creșterii economice. Creșterea inegalităților a devenit și mai acută astăzi, iar aproape toate investițiile au fost cel puțin amânate dacă nu anulate. Industriile HORECA și IT (on-line) sunt la extremele perdanților și câștigătorilor acestei crize. Totuși, on-line-ul nu este o panacee în Republica Moldova, unde nu există încă o cultură a comerțului pe internet. Imediat după ridicarea restricțiilor o parte din companii au renunțat la comerțul on-line, deci capacitatea și dorința de adaptare nu sunt încă corespunzătoare. Ce este de făcut pentru strategia de revenire a Republicii Moldova? Astfel de crize nu pot fi depășite prin regulile economiei clasice. Statul trebuie să elimine barierele artificiale și să lase companiile să rezolve problemele cu barierele reale. Barierele artificiale țin de birocratizare, reglementările de ordin administrativ, controale și inspecțiile excesive, iar în plan mai amplu este nevoie de reforma justiției și alte reforme etc. Republica Moldova trebuie să depună toate eforturile pentru a transforma această criză în oportunitate. Pentru asta, este nevoie de măsuri concrete pentru a îmbunătăți reziliența companiilor și a economiei: - Intervenții la nivel de instituții, firme, populații. - Mediul de afaceri – extinderea măsurilor actuale fiscale și susținerea businessului. Măsuri pentru susținerea la limita de plutire a companiilor din sectoarele afectate. Amânarea plăților fiscale, a creditelor. Suport în restructurare, pe termen mai lung. Măsuri pentru păstrarea întreprinderii în spațiul formal și evitarea plecării lor în spațiul informal. Acces la finanțare. - Digitalizarea – este obiectiv atât pentru spațiul public, cât și pentru cel privat – transparență pentru primul, reziliență pentru cel de al doilea”, a spus vorbitorul.

 „Criza legată de pandemia de Covid-19 a lovit puternic economia națională: în trimestrul doi a acestui an s-a înregistrat cea mai profundă criză economică din ultimii 20 de ani, PIB a scăzut cu 14 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe lângă gestionarea situației curente, Guvernul își propune să adopte un șir de măsuri pentru a crește pe termen lung reziliența economiei naționale și să diminueze inegalitățile la nivelul populației”, a declarat Lilia Palii, secretară generală de stat a Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova.

lilia palii

Lilia Palii a vorbit în cadrul primului panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența economică față de crize: cum construim o economie competitivă și robustă în perioada de după criză”. Discuțiile au fost moderate de Victoria Dumbravă, ediatoare-șefă Agora.md.

„Criza a afectat puternic companiile și a diminuat consumul populației. Cele mai afectate sectoare au fost comerțul interior, industria prelucrătoare care au avut de suferit de pe urma diminuării cererii externe. Au avut de suferit exportul, sectorul automotiv, industria ușoară, de producere de băuturi și de prelucrare a fructelor și legumelor. Alt sector afectat este cel al serviciilor și HORECA, dar și învățământul. Astfel, PIB-ul este influențat negativ de reducerea consumului final, în special de consumului populației, care a redus cel mai mult consumul de bunuri. Aceste lucruri au dus la o scădere cu 8,5% a PIB-ului, o diminuare importurilor cu 29 la sută și a exporturilor – cu 24 la sută. Provocările legate de criză ar putea continua pentru o perioadă nedeterminată. În luna iulie PIB-ul anual estimat înregistra -4,5 la sută, iar într-un scenariu pesimist – de -6 la sută. Datele statistice arată însă că recuperarea este lentă și, cel mai probabil, se va merge pe scenariul pesimist. Sperăm că în 2021 economia va intra într-o fază de revenire treptată. Pandemia a arătat că trebuie să avem o revizuire a sistemului statistic, nu am avut în această perioadă acces la date statistică în timp real. Guvernul lucrează la un set de măsuri pe trei dimensiuni: - Limitarea impactului socio-economic la nivelul populației - Recuperarea economică - Tranziția către o economie rezilientă și adaptare economică Împreună cu partenerii de dezvoltare, Ministerul Economiei a inițiat o Strategie pentru economia inclusivă, durabilă și digitală până în 2030, care are trei priorități: creșterea veniturilor; atenuarea inegalităților prin accesul oamenilor la infrastructură, utilități și loc de trai; asigurarea locurilor de muncă”, a spus vorbitoarea.

„Întreprinderile Mici și Mijlocii sunt cele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei Covid-19. Circa 88 la sută dintre întreprinderi au avut scăderi de cerere și sericii, 63 la sută dintre afaceri estimează pentru 2020 scăderi de peste 35 la sută față de 2019. Iar ca lecții învățate de mediul de afaceri – 31 la sută din IMM-uri planifică intrarea pe piața on-line și 70 la sută necesită de digitalizarea proceselor”, a declarat Iulia Costin, directoarea Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

iulia costin

Iulia Costin a vorbit în cadrul primului panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența economică față de crize: cum construim o economie competitivă și robustă în perioada de după criză”.

„O componentă importantă a revenirii din criză este instruirea antreprenorilor. De la începutul anului Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului IMM a instruit peste o mie de antreprenori. Multe dintre IMM s-au dovedit a fi flexibile și unele din ele s-au adaptat foarte bine, reprofilând activitatea și chiar înregistrând creșteri. Anul 2021 sperăm să fie un an de recuperare, foarte dificil pentru mediul de afaceri și sistemul sănătății. La sfârșit de an 2020 vom vedea toate efectele negative ale crizei – companii închise, oameni fără loc de muncă – IMM oferă peste 65 la sută din locurile de muncă din Republica Moldova. Măsurile luate împreună de Ministerul Economiei, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii și ODIM țin de digitalizare, oferirea unui pachet post-Covid pentru IMM pentru garantarea creditelor, instruirea antreprenorială în regim on-line, dezvoltarea incubatoarelor de afaceri, crearea de platforme industriale mutifuncționale care vor impulsiona economia în regiuni. Se lucrează de asemenea la elaborarea unor programe de ocupare a forței de muncă pentru cei care au pierdut jobul sau au revenit de la muncă din străinătate. E nevoie de susținerea accesului la finanțare, garantarea creditelor, instruire, crearea de platforme industriale. Plus raționalizarea consumului și resurselor – companiile noastre consumă multe resurse, ceea ce influențează prețul și competitivitatea”, a declarat Iulia Costin.

PANEL 2: Reziliența socială față de crize: cum construim un sistem social incluziv și echitabil 

„Din cauza COVID-19, PIB-ul ar putea scădea cu circa 16-17 procente față de scenariul de bază (cu precizarea că este vorba doar despre o estimare și nu o prognoză), veniturile bugetare se comprimă cu circa 15%, iar deficitul ajunge la circa 6-7% din PIB. Sectoarele cele mai afectate sunt transporturile (pentru bărbați), HORECA (pentru femei) și serviciile servicii prestate populației. Zona IT suferă și mai puțin, iar unele companii chiar sporesc vânzările”, a spus Valeriu Prohnițchi, director de program la Expert-Grup, în debutul panelului doi al conferinței MACRO 2020. 

valeriu

Valeriu Prohnițchi a analizat impactul socio-economic pe vârste și genuri a Covid-19. Prezentarea a fost făcută în cadrul celui de al doilea panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența socială față de crize: cum construim un sistem social incluziv și echitabil”.

„Trebuie să ne așteptăm la o creștere a sărăciei în 2020, iar noile grupuri vulnerabile sunt salariații, persoanele cu vârstă aptă de muncă, relativ tinere, în special bărbații (venituri salariale scad cu circa 17-18 %), dar și al femeilor, în special în categoria de vârstă 15-24 ani (o scădere de 15%)”, a menționat vorbitorul. 

Dacă această criză va continua, este posibilă apariția datoriilor la plățile de la buget, adică la salarii și pensii. Este grăitor impactul aproape absent al măsurilor de politici luate de Guvern. Astfel, reducerea cotei TVA pentru sectorul HORECA nu produce impact, nici sistemic, nici măcar la nivelul sectorului propriu-zis. Subsidiile personalului în șomaj tehnic și îndemnizațiile pentru personalul medical afectat de COVID au un impact social mai vizibil decât răspunsul TVA, dar în ansamblu nu produc impact deoarece resursele alocate sunt foarte mici. Acest impact minor scoate și mai mult în evidență injustiția fiscală prin scăderea TVA pentru un singur sector, HORECA. Ca soluție, Expert-Grup propune scăderea TVA de la 20 la 19%, dar aplicat tuturor sectoarelor”, a declarat vorbitorul. 

Valeriu Prohnițchi notează că actuala criză COVID nu pare să producă impact major asupra grupurilor care tradițional sunt văzute ca fiind vulnerabile – vârstnicii sau femeile de la țară. Salariații sunt de data aceasta grupul lovit cel mai dur, iar reabilitarea și reconversia lor economică este esențială, deoarece cu cât mai mult vor sta fără ocupare, cu atât mai mult le va scădea relevanța profesională.

„Una din lecțiile Covid-19 pentru societatea din Republica Moldova a fost că toți cetățenii s-au întors cu fața spre lucrătorii medicali, iar autoritățile vor continua majorarea salariilor personalului medical și anul viitor. Este una din lecțiile dure învățate, iar sistemul medical a continuat să funcționeze și a făcut față pandemiei de Covid-19”, a declarat Viorica Dumbrăveanu, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

viorica d

Viorica Dumbrăveanu a vorbit în cadrul celui de-al doilea panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența socială față de crize: cum construim un sistem social incluziv și echitabil”.

O altă lecție învățată de pe urma crizei Covid-19, potrivit Vioricăi Dumbrăveanu, este consolidarea serviciilor de asistență socială. „Instituțiile psiho-neurologice și pentru persoanele vârstnic au fost primele ținte lovite de pandemie. Trebuie să mergem spre dezinstituționalizare pentru a le asigura acestor oameni dreptul la viața în comunitate.”

Ministra nu este de acord cu vocile critice care spun că autoritățile nu au asigurat o bună comunicare cu populația, atunci când s-au introdus restricțiile de circulație și oamenii au fost să stea acasă.

Viorica Dumbrăveanu a pus accent pe faptul că au fost achitate la timp pensiile și alocațiile sociale, chiar dacă bugetul asigurărilor sociale a avut un deficit serios. Acest deficit a fost acoperit din Bugetul de stat. Au fost distribuite și pachete alimentare și sanitare pentru persoanele vulnerabile, inclusiv cu asistența unor donatori.

Ca măsuri la care ministerul lucrează în prezent este majorarea în continuare numărul de asistenți sociali, completarea programului de ajutor social pentru familiile care au pierdut surse de venit, indexarea pensiilor, continuarea plății alocațiilor, ocuparea activă a forței de muncă, consolidarea capacităților medicale, a spitalelor, inclusiv raionale. Foarte importantă este și îmbunătățirea asistenței medicale primare, domeniu în care există criză de medici în special la sate.

Pentru a proteja medicii, ministerul continuă procurarea de echipamente de protecție, dar pune accent și pe îmbunătățirea condițiilor de muncă, pentru ca personalul medical de exemplu să aibă unde face duș. Este nevoie și de modernizarea și cumpărarea de diapozitive medicale – de exemplu, în spitalele din Moldova sunt în mare parte, în continuare, ventilatoare mult depășite.

„Republica Moldova a alocat doar 0,5 la sută din PIB pentru compensarea impactului Covid-19, spre deosebire de alte țări din regiune, care au transferat în această direcție între 3 și 5 la sută din PIB. În plus, doar în jur de 8% din sumele promise au ajuns fizic a destinatari, din diverse motive”, a declarat Marcel Spatari, director Syndex România.

marcel spatari

Marcel Spatari a vorbit în cadrul celui de al doilea panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența socială față de crize: cum construim un sistem social incluziv și echitabil”.

Vorbitorul a subliniat că din banii anunțați că vor fi dați către economie, pentru compensarea TVA s-a dat 5 la sută din sumele promise, pentru compensarea taxelor și impozitelor pe salarii – 20 la sută, iar pentru subvenționarea dobânzilor – în jur de 10 la sută.

„România și alte țări din zonă au mers pe idea plăților directe către populație – au subvenționat venitul angajaților. În România s-au dat în acest sens 520 de milioane de euro, au beneficiat 1,5 milioane de oameni. Raportat la proporțiile Republicii Moldova, aici o astfel de măsură ar fi costat cam 500 de milioane de lei. Guvernul de la Chişinău a alocat de trei ori mai mult pentru susținerea măsurilor economice dar impactul a fost minim.

Guvernul trebuia să susțină nu pe cei care căutau loc de muncă, ci pe cei care erau pe punctul de a pierde acest loc de muncă, pentru ca aceștia să continue să plătească impozite în buget. Doar 14 mii de oameni s-au înregistrat la șomaj, în timp ce estimarea reală a locurilor de muncă pierdute se ridică la 60-80 de mii de oameni.

Așadar, se pare că, din perspectiva Guvernului, economia Republicii Moldova este foarte rezilientă, pentru că nu are nevoie de ajutor.

Guvernul trebuie să privească la experiența țărilor din vecinătate , unde se dezvoltă planuri ambițioase de relansare și investiții. De exemplu, România face un plan de 100 de miliarde de euro pe următorii 10 ani. Raportat la Republica Moldova ar fi cam 5 miliarde de euro pe 10 ani”, a concluzionat Marcel Spatari. 

„Pandemia a arătat maximul pe care îl poate face statul într-o situație excepțională și răspunsul autorităților moldovene a fost cam modest. Principala cauză pentru care Guvernul a avut acest rezultat a fost că a tratat societatea ca pe o entitate infantilă și a eșuat în a o coopta ca partener în sarcina de gestionare a crizei. Autoritățile nu au reușit să organizeze societatea în comunități cu inițiativă și dorință de a se implica – fie că este vorba despre autorități locale, biserică sau societatea civilă”, a declarat Vitalie Sprânceană, sociolog și blogger, co-editor Platzforma.md.

vi

Vitalie Sprânceană a vorbit în cadrul celui de al doilea panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența socială față de crize: cum construim un sistem social incluziv și echitabil”.

„Unele măsuri ale autorităților au fost percepute ca inadecvate de societate – de exemplu, Guvernul a spus oamenilor să stea acasă și a scos armata pe străzi, dar nu a oprit plata ratelor la credite sau nu a adoptat alte soluții, cum ar fi plăți directe către populație, cum s-a făcut în alte țări. Iar una dintre problemele noastre ca cetățeni este că politicienii ne-au vândut iluzia că pot gestiona această criză, iar noi am acceptat această iluzie și am crezut în ea. Dacă statul nu este capabil, este nevoie de implicarea comunității. Guvernul ar fi trebuit să trateze societatea, comunitatea ca partener, și nu ca unitate infantilă. Au existat situații hilare în care cei testați pozitiv nu aveau nicio posibilitate de a-și face rost de alimente sau medicamente, nu aveau cu cine își lăsa copii mici… În schimb, autoritățile au adoptat o abordare punitivă pe de o parte, iar pe de altă parte, au venit cu mesaje confuze”, a spus vorbitorul.

„Nimeni nu contestă eforturile autorităților în gestionarea crizei legate de pandemia de Covid-19, dar trebuie să vedem cât de eficiente au fost aceasta, cât a ajuns de facto la oameni. Una din probleme este că nu este bine organizată rețeaua de transmitere a informației către cetățeanul care ar trebui să beneficieze de protecție socială. Mesajele au fost confuze de la bun început, inițial s-a spus că pandemia va trece repede și nu au existat scenarii pentru situații mai grave”, a declarat Liliana Palihovici, președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, expertă în politici de protecție socială.

li

Liliana Palihovici a vorbit în cadrul celui de al doilea panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența socială față de crize: cum construim un sistem social incluziv și echitabil”.

Liliana Palihovici a avertizat că atunci când nu sunt întreprinse acțiunile economice corecte, Bugetul de stat riscă nu mai aibă resurse pentru a acoperi deficitul bugetului social din care se plătesc pensiile și alocațiile. „Sistemul social încă își permite să achite pensiile, dar dacă pandemia mai durează, să zicem, un an, disponibilizările continuă, scad contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale, atunci situația se poate agrava. În gestionarea unor astfel de crize este foarte important și activismul comunității. Statul nu are posibilitatea de a acoperi toate necesitățile, dar poate dezvolta parteneriate cu organizații neguvernamentale care au deja puse la punct programe de asistență socială, dar nu au garanția continuității finanțării pentru proiectele lor”, a spus vorbitoarea.

„Criza Covid-19 a arătat foarte clar unde există deficiențe și inegalități, care țări au un sistem de protecție valabil și care – nu. Pot răspunde mai bine unor astfel de provocări țările care stau mai bine cu informarea populației, cu digitalizarea, cu o administrație locală mai bine organizată, cu o implicare mai mare a comunității și o relație mai bună între autorități și societate civilă. Astfel de țări pot face față mai bine șocurilor de orice natură”, a declarat Valentina Barca, consultată în domeniul protecției sociale.

v

Valentina Barca a vorbit despre modelele internaționale pentru un sistem de protecție socială rezilient în fața crizelor, în cadrul celui de al doilea panel al Conferinței MACRO 2020, cu tema „Reziliența socială față de crize: cum construim un sistem social incluziv și echitabil”.

 

Tipărește

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: