Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Cum alegem un credit?

În dorința de a atrage clienți, instituțiile care vor să ne împrumute bani fac publicitate în care ne prezintă diferit costurile unui credit. Să presupunem că dorim să luăm un împrumut de 1 000 de lei pentru un an cu demararea rambursării din a doua lună. Cum alegem între următoarele oferte: 

1. Plată lunară de 100 lei (DAE = 42%)
2. Dobândă anuală de 10%, fără alte comisioane (DAE = 10,47%)
3. Dobândă de 0% cu comision lunar de administrare de 2% (DAE = 26,8%)

E firesc ca fiecare dintre noi să își dorească creditul al cărui cost total este cel mai mic pentru întreaga perioadă. Dar cum decidem atunci când ofertele sunt prezentate diferit...?

Ce este DAE?

Pentru a putea compara mai multe oferte de credit se utilizează calculul de  Dobândă Anuală Efectivă (DAE). Acesta include toate plățile pe care le facem pentru un împrumut exprimat ca procent anual din valoarea creditului, cu excepția eventualelor penalități pentru nerespectarea angajamentelor. În situația ipotetică prezentată mai sus, oferta a doua ar avea cel mai mic DAE, fiind și cea mai convenabilă. Așadar, pentru ca să nu ne rătăcim printre oferte și ca să nu scăpăm din vedere alte comisioane și taxe legate de împrumut, trebuie să ne uităm la DAE – cel mai eficient instrument pentru compararea produselor de la diferiți creditori.

De unde știm cât e DAE?

DAE este aplicabil la toate produsele de credit – credite de consum, împrumuturi nebancare, credite ipotecare, leasing sau carduri de credit. Legea îi obligă pe cei care fac publicitate la creditele pentru consumatori să includă DAE de fiecare dată când prezintă date referitor la costul total al creditului. Ba mai mult, înainte ca să semnăm contractul de împrumut creditorul este obligat să ne comunice care este DAE. Nu trebuie să confundăm DAE cu rata dobânzii, deoarece ele au roluri diferite în contextul creditelor bancare și împrumuturilor nebancare. Rata dobânzii este folosită la calcularea dobânzii în timp ce DAE este un indicator care exprimă în formă procentuală costul total al creditului/împrumutului.

La ce să mai fim atenți

Deoarece nivelul DAE afectează consumatorii de credite, este responsabilitatea noastră să solicităm această informație atunci când ea nu ne este comunicată, nu o găsim sau lipsește din contract. Mai mult ca atât, dacă considerăm că nu avem cunoștințele necesare de a alege cel mai bun credit, ar fi bine să apelăm la un prieten sau rudă care ne poate ajuta. Persoanele mai puțin familiarizate cu sistemul financiar cel mai ușor pot cădea în plasa unor credite prea scumpe sau care nu corespund necesităților. Trebuie să reținem că creditul cu cel mai mic DAE este produsul care ne costă cel mai puțin. Totodată, când comparăm ofertele, trebuie să alegem produse similare ca volum și perioadă de împrumut, în caz contrar, s-ar putea ca DAE să nu ne mai ajute. 

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

După un an economic relativ favorabil, anul 2020 aduce mai multe provocări macroeconomice, cu riscuri esențiale pentru sistemul finanțelor publice. Per ansamblu, creșterea economică în 2020 se va tempera comparativ cu rezultatul înregistrat în 2019. Astfel, după ce în 2019 economia a crescut cu circa 4,5-5%, în 2020 PIB-ul va avansa cu circa 3,5-4%. Majoritatea sectoarelor economice vor cunoaște creșteri lente în 2020. Cea mai semnificativă încetinire va fi în construcții. Sectorul care a fost liderul creșterii în 2019, cu o ascensiune a valorii adăugate apropiate de 20%, în 2020 va avansa cu circa 2%. Pe de altă parte, comerțul va fi sectorul care va pierde mai puțin din turație și va asigura cea mai mare contribuție la creșterea PIB-ului în 2020. O primă cauză a acestei decelerări economice se referă la disiparea completă în 2020 a efectelor reducerii ratei contribuțiilor sociale plătite de patron. Deși relaxarea politicii monetare și creșterea consumului vor stimula dinamica investițiilor private, acestea nu vor mai beneficia de impulsul generat de diminuarea presiunii fiscale din 2019. De asemenea, încetinirea avansului economic din UE (principalul partener comercial al Republicii Moldova) va duce la moderarea ritmurilor de creștere a exporturilor moldovenești, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice. Politica bugetară expansionistă va stimula extinderea cererii interne, prin majorarea investițiilor publice și a salariilor bugetare, însă aceasta va fi acoperită preponderent din import, agravând în continuare problema deficitului contului curent. Totodată, modalitatea de finanțare a deficitului bugetar ar putea avea implicații negative în cazul în care Guvernul va recurge activ la împrumuturi din partea băncilor, fapt ce va submina creditarea sectorului real. 

Anul 2019 a fost un an deosebit de complicat pentru bugetul național din perspectiva multiplelor presiuni la care a trebuit să facă față sistemul finanțelor publice. În primul rând, efectele reformei fiscale, deși pozitive prin natura lor, au afectat esențial echilibrul bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale. În al doilea rând, drept urmare a reformei sistemului unic de salarizare, guvernul a trebuit să facă față angajamentelor financiare care depășeau cu mult limitele prudenței fiscale. Doar reluarea asistenței financiare externe în toamna anului 2019, în paralel cu sub-executarea cheltuielilor investiționale a permis încadrarea deficitului bugetar în limitele bugetar-fiscale stabilite prin lege. În același timp, Guvernul nu a reușit să atragă decât o mică parte din granturile pentru susținerea bugetară directă și pentru finanțarea investițiilor capitale stabilite pentru 2019. Astfel, finanțarea deficitului s-a produs preponderent din contul surselor interne – emiterea noilor valori mobiliare de stat și contractarea creditelor directe de la instituțiile financiare și nefinanciare.

În anul 2020, cheltuielile publice vor crește mai rapid decât veniturile bugetare în contextul unui nou an electoral. Prognozăm că în anul 2020 veniturile totale ale bugetului public național vor crește cu circa 1% f-a-p, în timp ce pentru cheltuieli anticipăm o creștere de aproximativ 4% f-a-p. Deși a fost reluată finanțarea externă, aceasta este una parțială (segmentată sectorial) și lentă, condiționată de o serie de obligațiuni pe care Guvernul cel puțin formal nu și le-a asumat. În aceste condiții, inevitabil va avea loc reducerea cheltuielilor bugetare care depind direct de sursele externe de finanțare. Astfel, deficitul bugetar anual pentru 2020 se va încadra în limitele de 2,5 – 3,4% din PIB. În același timp, există anumite semnale că Guvernul va implementa o serie de măsuri în vederea atenuării riscurilor în adresa finanțelor publice (ex: plățile sociale și salariale vor fi indexate la cotă minimă, proiectele de lege fiind consultate în acest sens la guvern). La fel, având în vedere rata scăzută a cheltuielilor investiționale din ultimii 3 ani, cel mai probabil acestea vor fi revizuite și implementate selectiv, în funcție de impactul politic al acestora. În rezultat, estimăm că cheltuielile bugetare se vor diminua, cu aproximativ 5,2% față de nivelul prognozat. Per ansamblu, recomandăm guvernului să reducă deficitul bugetar la circ 1,5% din PIB prin ajustarea corespunzătoare a cheltuielilor bugetare planificate pentru 2020. Estimările noastre indicată asupra faptului că această măsură nu va afecta cererea internă și dinamica economică, în schimb va consolida reziliența sistemului de finanțe publice și credibilitatea politicii bugetar-fiscale.

În contextul incertitudinii privind finanțarea deficitului bugetar din surse externe, emisiunea de euroobligațiuni poate servi atât o oportunitate pentru dezvoltarea țării, cât și o sursă majoră de risc – depinde de modalitatea în care Guvernul va implementa acest instrument de finanțare. Emisiunea de euroobligațiuni este un instrument care ar putea fi utilizat de către Guvern în vederea finanțării anumitor proiecte infrastructurale în contextul incertitudinii finanțării din partea partenerilor de dezvoltare. În acest context, este important ca Guvernul să identifice în baza unui proces transparent și competitiv o instituție cu reputație ireproșabilă pe plan internațional care se va ocupa de plasarea euroobligațiunilor, după modelul emisiilor recente ale Ucrainei și României. În același timp, atragem atenția că recurgerea la instituții/brokeri cu reputație dubioasă sau/și care nu implementează cele mai noi standarde cu privire la combaterea spălării banilor și care nu vor putea asigura integritatea creditorilor, ar putea cauza riscuri imense de imagine pentru țară și ar putea atrage țara în scheme de creditare păgubitoare pentru dezvoltarea pe termen lung a țării. În acest sens, este foarte important de monitorizat aceste procese, iar în cazul contractării, să fie asigurată și monitorizarea utilizării/administrării resurselor atrase. Nu în ultimul rând, este necesar de menționat că emisiunea de euroobligațiuni în nici un caz nu trebuie privită drept instrument de înlocuire a asistenței financiare din partea partenerilor de dezvoltare, ci ar trebui să fie complementară în vederea mobilizării resurselor adiționale pentru stimularea dezvoltării durabile a țării.

În 2020 devine și mai relevantă prioritatea implicării mai active a societății civile în formarea și monitorizarea proceselor bugetare, la nivel central și local. Având în vedere contextul electoral, deficitul bugetar destul de înalt planificat pentru 2020, precum și tentația Guvernului să recurgă la emisiune de euroobligațiuni ca și mecanism de finanțare a proiectelor investiționale (și implicit de acoperire a unei părți a deficitului bugetar), există riscuri evidente privind alunecarea sistemului finanțelor publice în aranjamente clientelare, cu implicații negative asupra eficienței utilizării banilor publici. În acest context, este importantă mobilizarea societății civile și a populației în general în formarea și monitorizarea proceselor bugetare, la nivel central și local. Aceasta trebuie să devină și o prioritate esențială a comunității donatorilor, în vederea sporirii transparenței și deschiderii cadrului bugetar pentru cetățeni, începând cu transparentizarea cheltuielilor bugetare la nivel de instituții (inclusiv, actualizarea bazei de date BOOST), continuând cu organizarea de consultări reale și largi pe marginea aspectelor fiscale și bugetare și fortificarea capacităților societății civile în vederea participării active și constructive în procesele bugetare. Fortificarea guvernanței în sistemul finanțelor publice este cheia asigurării eficienței acestora, iar participarea activă a populației în procesele bugetare este fundamentală pentru acest deziderat.

O sursă importantă de riscuri pentru creșterea economică în 2020 derivă din temperarea creșterii economice externe. Economia Republicii Moldova a început deja să resimtă temperarea cererii externe. Astfel, exporturile sunt pe linia de plutire doar grație livrărilor spre Turcia, în timp ce exporturile spre UE au scăzut în contextul unei conjuncturi nefavorabile pe piața dată, iar cele spre CSI au înregistrat majorări doar datorită reexporturilor de medicamente. Pe lângă aceste evoluții îngrijorătoare, mai constatăm și un șir de carențe ce țin de concentrarea exporturilor atât în profil geografic, cât și sub aspectul structurii produselor exportate. Acest lucru este agravat de faptul că exporturile date înglobează în sine o valoare adăugată destul de joasă (fie produse agricole primare, fie produse industriale prelucrate în regim de lohn), scoțând astfel în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni, fapt ce subminează sustenabilitatea exporturilor per ansamblu. Incertitudinile existente pe plan mondial subminează perspectivele comerciale investiționale pentru perioadele următoare. De altfel, anticiparea stagnării prețurilor la produsele alimentare la nivel internațional, dictată de majorarea disponibilităților la export, precum și temperarea industriei automotive din UE va amplifica efectele negative asupra creșterii exporturilor moldovenești spre această direcție. În timp ce condițiile comerciale de pe piața CSI (în speță Federația Rusă) rămân încă incerte, iar perspectivele modificării acestora deocamdată sunt ancorate doar în promisiunile preelectorale. Toate acestea, vor dezechilibra balanța de plăți, iar contractarea investițiilor străine și declinul asistenței externe, nu vor mai fi capabile să echilibreze componentele deficitului de cont curent, fapt ce ar putea pune presiuni asupra monedei și datoriei externe.

O altă sursă de provocări ține de menținerea independenței băncii centrale, în contextul unor semnale de tentative de interferență din partea factorului politic și a intereselor de business în politica monetară a acesteia. Deși sunt anumite riscuri inflaționiste, cum ar fi politica bugetară expansionistă, dinamica prețurilor internaționale la petrol sau condițiile climaterice nefaste, cel mai probabil dinamica prețurilor în 2020 va fi marcată de un anumit trend dezinflaționist moderat, însă inflația nu va coborî sub limita de jos a coridorului țintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p.). Totuși, BNM a început să relaxeze politica monetară, abordare care cel mai probabil va continua și pe parcursul anului 2020. Însă, în contextul abundenței de lichidități din sistemul bancar, efectele acesteia asupra creditării sectorului real vor fi limitate și întârziate în timp, iar principalul beneficiar imediat va fi Guvernul în urma reducerii costurilor de finanțare a deficitului bugetar. Astfel, o politică monetară relaxată, pe fundalul unei politici bugetare expansioniste și a unei creșteri economice relativ stabile (de circa 3,5%), denotă o potențială sursă de riscuri macrofinanciare, precum și riscuri de presiuni politice asupra BNM. Independența autorității monetare a fost la fel pusă la încercare în contextul unor inițiative privind sustragerea unei părți din rezervele valutare și utilizarea acestor surse de către Guvern în scopuri investiționale. O posibilă realizare a acestei intenții va diminua independența funcțională a BNM și va crea riscuri enorme pentru securitatea economiei naționale. În acest sens, este importantă menținerea independenței autorității monetare care este baza asigurării stabilității macrofinanciare.

Șocurile climaterice devin tot mai frecvente, ceea ce expune sectorul agricol și economia în ansamblu, la riscuri majore. Insuficiența de precipitații în paralel cu temperaturile anormal de înalte din această iarnă alimentează riscuri privind producerea unor înghețuri masive în 2020 sau/și inundații și alte anomalii climaterice. Acestea riscă să compromită producția agricolă, ceea ce s-ar putea transpune în recesiunea sectorului agricol, reducerea ocupării în acest sector care este și principalul angajator în Republica Moldova, și să submineze producția și exporturile sectorului agroindustrial din cauza materiei prime limitate. Drept rezultat, în cazul materializării riscurilor menționate, agricultura ar putea crește mult mai lent decât nivelul prognozat, fapt ce va lovi și în creșterea economică din 2020. Per ansamblu, constatăm vulnerabilitatea sectorului agricol și, respectiv, a economiei naționale în ansamblu în raport cu schimbările climaterice și șocurile generate de acest fenomen, care tind să se intensifice de la an la an. În acest sens, este necesar de sporit reziliența sectorului agricol față de anomaliile climaterice prin stimularea investițiilor în infrastructura și echipamentul necesar fermierilor pentru a se proteja împotriva temperaturilor extreme sau precipitațiilor abundente, stimularea dezvoltării asigurărilor în agricultură, popularizarea practicilor privind agricultura intensivă și sporirea accesului fermierilor la surse de apă și sisteme inteligente de irigare.

O altă sursă de provocări în adresa creșterii economice ține de înrăutățirea situației demografice în paralel cu înăsprirea condițiilor pe piața muncii. Analiza pieței muncii denotă perpetuarea situației aparent paradoxale când sunt înregistrate în același timp rate scăzute de ocupare și șomaj. Aceasta se explică prin creșterea ponderii populației inactive, din cauza migrației externe (factorul principal), îmbătrânirii populației (creșterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) și creșterii inactivității la unele categorii din populație (femei). Totodată, aceste tendințe au pus presiuni crescânde pe piața muncii. Înăsprirea condițiilor pe piața muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forței de muncă, care nu poate compensa creșterea cererii din partea agenților economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidență amplificarea decalajelor dintre cererea și oferta forței de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016 – 2019 numărul acestora practic s-a dublat. Migrația externă a populației face să fie simțit deficitul nu doar a forței de muncă calificate, dar și celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor și atragerea investițiilor. În acest sens este necesar de eficientizat sistemele de prognoză a necesităților privind forța de muncă din partea firmelor și flexibilizarea sistemului educațional în corespundere cu actualizarea permanentă a prognozelor respective. În general, este necesară o colaborare mai strânsă între sistemul educațional și angajatori, atât la nivel de școli/universități și firme, cât și la nivelul instituțiilor publice (Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării).

O sursă importantă de risc ține și de eventualele privatizări grăbite și netransparente ale unor importante active ale statului. Deja au apărut anumite semnale privind înclinația Guvernului să privatizeze anumite întreprinderi de stat importante, fapt ce ar putea servi drept sursă de finanțare a deficitului bugetar în 2020. Deși, de principiu, salutăm intențiile de a transmite în gestiune privată activele statului, atragem atenția că orice privatizare trebuie să fie operată în conformitate cu cele mai înalte standarde de transparență, concurență și buna guvernare. Procesele respective nu trebuie derulate în grabă, ci într-un mod deschis, consultativ și bine calculat. Nici nu trebuie privite drept sursă de finanțare a deficitului bugetar, ci mai curând o oportunitate de atragere a investițiilor private, modernizare a întreprinderilor și sporirea competitivității economiei naționale. În acest sens, este importantă participarea activă a societății civile și comunității donatorilor în monitorizarea proceselor de privatizare a activelor statului în vederea asigurării credibilității, dar și a eficienței acestora.

Descarcă publicația Descarcă publicația (en)


Acest document este elaborat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acţionează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.

Ce este inflația ?

Inflația este un fenomen monetar care se manifestă prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumita țară, pentru o anumită perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte. De obicei inflația este exprimata in forma procentuală, spre exemplu: Ritmul anual al inflației in luna decembrie 2019 a constituit 7,5% – adică pe parcursul ultimelor 12 luni din decembrie 2018 până în decembrie 2019 prețurile au crescut cu 7,5%.

Care sunt cauzele și consecințele inflației?

Din punct de vedere a teoriei economice inflația poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv interni și externi: (1) Inflația cauzată de creșterea cererii agregate (majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.), (2) Inflația cauzată de creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, salariului) (3) Inflația cauzată de reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne).

Inflația poate fi considerata ca fenomen negativ sau pozitiv in dependență de profilul individual. Indivizii care dețin active tangibile, ex. imobil sau materie primă, se vor bucura de o inflație moderată deoarece prețul la ele va crește. Pe de altă parte indivizii care țin bani în numerar, și nu au investit, vor pierde din puterea de cumpărare din cauza inflației. În condiții perfecte exista un nivel optim al inflației care stimulează procesul de investiții astfel contribuind la o creștere economica continuă. 

Banca Națională a Moldovei (BNM) este autoritatea care are ca obiectiv fundamental  asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Asta nu prevede stabilirea prețurilor la toate bunurile și serviciile din economia națională, ci crearea condițiilor ca prețurile să nu crească peste un nivel predeterminat într-un orizont de timp mediu.

Astfel BNM țintește inflația la nivelul de 5.0% anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creșterea de durată a economiei naționale. Realizarea acestui obiectiv are loc prin promovarea politicii monetare utilizând instrumentele monetare cum ar fi: rata de bază, cursul de schimb al monedei naționale, rezerve obligatorii și facilități permanente. Totodată, BNM acordă o importanță majoră comunicării și transparenței decizionale, informând periodic publicul despre deciziile de politică monetară, evoluția inflației și prognoza inflației pe termen mediu (2 ani).

Cum măsurăm inflația ?

Inflația poate fi măsurată utilizând mai mulți indicatori ceea ce îngreunează percepția fenomenului inflației de publicul larg. În majoritatea țărilor, inclusiv în Republica Moldova inflația se măsoară utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC). IPC măsoară schimbarea prețurilor la un set prestabilit de bunuri și servicii, cărora este atribuită o pondere specifică: produsele alimentare – 39,4%, mărfurile nealimentare – 35,3%, servicii – 25,3%. Lunar Biroul Național de Statistică prezintă date referitor la dinamica inflației. În același timp este prezentată și contribuția prețurilor a fiecărui set de bunuri și servicii la dinamica inflației. În conformitate cu metodologia de calcul al IPC, anual pot fi introduse modificări la coeficienții de ponderare a setul de bunuri si servicii, cu scopul de reprezentativitate.

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Cadrul legal al Republicii Moldova în sectorul energetic s-a îmbunătățit semnificativ în perioada 2016-2018, însă acesta determinat progrese nesemnificative în atenuarea „sărăciei energetice”. 

Legislația orizontală și sectorială recent adoptată a pus accentul pe liberalizarea sectorului energetic, corectarea și echilibrarea pozițiilor diferitor părți interesate pe piață și solicitarea unor măsuri de eficiență energetică. Implementarea acquis-ului comunitar în sectorul energetic, ca parte a armonizării cu legislația Uniunii Europene (UE) și cea a Comunității Energetice, a creat condiții pentru o mai bună funcționare a cadrului de reglementare și pentru o dezvoltare mai durabilă a infrastructurii energetice. Modificările operate au vizat reabilitarea funcționării sub-sectoarelor energetice interconectate. A fost preconizată generarea de către capacitățile de auto-reglementare ale pieței a anumitor beneficii pentru operatori, stabilitate politică pentru factorii de decizie și autoritatea de reglementare, precum și garanții de aprovizionare cu energie pentru consumatori. Legislația dobândită reflectă doar parțial specificul capacității de subzistență a pieței moldovenești din cauza precarității puterii de cumpărare a consumatorilor, cauzată de un nivel limitat al ajutoarelor sociale și al resurselor financiare propriu-zise ale gospodăriilor casnice.

Chiar dacă operează cu noțiunea de „consumator vulnerabil”, legislația nu conține soluții plauzibile care ar viza și rezolva problema „sărăciei energetice” care afectează categorii largi de populație. Înțeleasă ca o situație în care „o gospodărie sau o persoană nu își poate permite la preț accesibil servicii de încălzire adecvată sau alte servicii energetice de bază în locuințele lor”, „sărăcia energetică” are tangențe cu mai multe elemente interdependente. În primul rând, veniturile scăzute ale persoanelor sau ale gospodăriilor le subminează capacitatea financiară de a obține facilități legate de consumul de energie. În al doilea rând, acest tip de sărăcie rezultă din episoade frecvente de politizare a politicii tarifare de către autoritatea de reglementare a pieței, ceea ce diminuează predictibilitatea și caracterul sustenabil al prețurilor la energie. În al treilea rând, condiția sărăciei energetice include eficiența energetică inadecvată în menținerea mijloacelor de trai, această problemă începând să fie abordată abia de curând. Majoritatea acestor aspecte sunt în mare parte trecute cu vederea în legislația și politicile publice naționale în sectorul energetic. Astfel, scopul prezentului document este să explice „dacă” și „cum” autoritățile de stat definesc „sărăcia energetică” în actualul cadru normativ și de politici.

Punctul de plecare în examinarea sărăciei energetice reprezintă incursiunea în cadrul legislativ național care reglementează sectorul energetic. După care, un set de date statistice indirecte prezintă manifestarea sărăciei energetice. Apoi se atrage atenția asupra particularităților politicii tarifare. Urmează descrierea politicilor existente care vizează deficiențele sociale conexe pentru a face față prețurilor la energie. În final, în document sunt adaptate recomandări specifice politicilor pentru a aborda problema în mod cuprinzător, sistemic și sustenabil. 

Accesați publicația   Download publication


 

Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită să participați la cea de-a XXI-a ediție a conferinței MEGA „Concluziile anului economic 2019 și prognoze pentru 2020/2021”. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2020, în sala de conferință a Hotelului „Regency” începând cu ora 10:00. Agenda preliminară este anexată.

În cadrul conferinței, Expert-Grup va lansa revista economică MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis, în română Analiza Creșterii Economice a Republicii Moldova), care explică tendințele macroeconomice și sectoriale conturate pe parcursul anului 2019 și va oferi prognoza principalilor indicatori economici pentru 2020-2021.

Întrebările-cheie ale acestei ediții sunt:

1. Evaluarea macroeconomică a anului 2019 și implicațiile acesteia asupra proceselor bugetare
2. Perspective macroeconomice pentru 2020: tendințe și provocări-cheie care vor afecta finanțele publice
3. Provocări de finanțare a deficitului bugetar în an electoral
4. Participarea cetățenilor - un instrument esențial pentru asigurarea eficienței cheltuielilor bugetare

La eveniment vor fi prezenți reprezentanții autorităților centrale, misiunilor diplomatice, comunității donatorilor și experții în domeniu, pentru a discuta cele mai importante evoluții și riscuri economice, inclusiv și domeniile prioritare de politici publice pe termen scurt și mediu.

Pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să completați formularul de mai jos, până pe data de 28 ianuarie 2020.

Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , persoana de contact Natalia Chitii, specialist în comunicare.

Înregistrare la eveniment:

Agenda evenimentului  Agenda evenimentului (en) 


800px Flag of Europe.svg Logo kAS ed

Conferința este organizată în cadrul proiectului „Bugetul Meu”, implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.

Asociația Obștească „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” anunță tender pentru selectarea unei companii care să efectueze auditarea situațiilor financiare generale pentru perioada 1.01.2019-31.1.2.2019. Auditorul trebuie să exprime o opinie profesionistă cu privire la poziția financiară a organizației la sfârșitul anului fiscal 2019. Termenii de referință compleți sunt disponibili în anexă.

Perioada de desfășurare a auditului (colectarea datelor): orice perioadă cuprinsă între 1 iunie – 15 iulie 2020. Raportul de audit final trebuie pus la dispoziție managamentului Expert-Grup în limba română și engleză cel târziu la data de 16 iulie 2020.

Cerințe minime înaintate companiilor participante:

  • Compania de audit și auditorul/auditoria sunt licențiați pe teritoriul Republicii Moldova;
  • Independența companiei de audit și a auditorului/auditorilor;
  • Experiență de minim 5 ani în furnizarea serviciilor de audit pentru instituții similar, finanțate de instituții naționale și internaționale;
  • Accreditarea ACCA sau aderarea la alte standarde internaționale va constitui un avantaj.

Pentru participare la concurs, ofertantul trebuie să trimită la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  următoarele documente:

  • Descrierea companiei;
  • Denumirea companiei, adresa, persoana de contact și numărul de telefon;
  • Lista organizațiilor pentru care compania de audit a prestat servicii similare în ultimii 5 ani;
  • Copia de pe licențele cpompaniei și ale auditorilor desemnați pentru misiunea de audit;
  • Descrierea calificărilor membrilor echipei de audit;
  • CV-urile auditorilor desemnați pentru misunea de audit precum și lista organizațiilor pentru care au lucrat precum și o listă de persoane/companii de referință;
  • Oferta financiară.

Termenul limită de depunere a ofertelor este 27 ianuarie 2020, ora 19:00.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. ,              tel. 79 033 684.

Persoană de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco.

 Termeni de referință

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

„Educația financiară este imperativă, deoarece produsele financiare evoluează mai repede decât cunoștințele și abilitățile oamenilor”, remarcă guvernatorul BNM, Octavian Armașu. Șefului băncii centrale subliniază „conștientizarea riscurilor pe care le implică fiecare produs financiar este cel mai puternic instrument pe care îl putem pune la dispoziție populației pentru a preveni situațiile de criză financiară. Atunci când luăm un împrumut, trebuie să înțelegem riscurile legate de acesta și să estimăm obiectiv capacitatea noastră de a-l rambursa”.

La rândul său, Valeriu Chițan, președintele CNPF, menționează „semnificația educației financiare devine din an în an tot mai evidentă, mai cu seamă, în contextul evoluției social-economice și provocărilor caracteristice țărilor în tranziție. În această ordine de idei, pentru a susține imperativul responsabilizării consumatorilor și a spori încrederea acestora în produsele și serviciile financiare, este necesară implicarea autorităților întru realizarea activităților de informare și educare financiară, ca parte componentă a reformelor de reglementare și supraveghere”.

În ultimii 3 ani, volumul creditelor acordate persoanelor fizice de către bănci a crescut cu 7,5 miliarde lei, iar numărul cardurilor bancare în circulație – cu peste 450 de mii.

De cealaltă parte, sectorul de creditare nebancară a înregistrat în aceeași perioadă o creștere a numărului beneficiarilor de împrumuturi de aproape 360 mii, ceea ce înseamnă că timp de trei ani consecutiv, organizațiile de creditare nebancară au acordat, cel puțin, un credit nou în fiecare minut de lucru. Aceste evoluții indică o creștere rapidă a utilizării produselor financiare de către populație. De aceea este nevoie de un nivel mai înalt de cunoștințe financiare, pentru a preveni eventuale riscuri, inclusiv cel de supraîndatorare.

Astfel, notele analitice vor reflecta cele mai importante concepte și produse financiare cum sunt inflația, dobânda anuală efectivă, creditul de consum, leasing-ul financiar, asigurarea etc. Materialele vor fi difuzate în următoarele două luni și vor fi disponibile pe paginile web ale organizatorilor: www.bnm.md, www.cnpf.md și www.expert-grup.org. În același timp, campania va putea fi urmărită pe profilul de Facebook al proiectului „Învață! Dă sens banilor” https://www.facebook.com/dasensbanilor/, precum și pe alte platforme de socializare. Totodată, vor fi desfășurate concursuri la subiectele abordate, iar câștigătorii vor fi premiați.

Prima notă analitică, din seria lansată astăzi, se referă la sistemul financiar și poate fi accesată pe site-urile menționate. Publicarea materialelor analitice este o continuare a proiectului de educație financiară „Învață! Dă sens banilor”.


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această inițiativă este finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Sistemul financiar reprezintă un set de instituții care facilitează circulația pe piețele fnanciare a instrumentelor financiare. Altfel spus, sistemul financiar intermediază circulația banilor de la cei care acumulează economii (creditori) către cei care fac cheltuieli (debitori) pentru realizarea unor proiecte și pentru aceasta sunt gata să achite un anumit preț.

Și tu ești parte a sistemului financiar

De cele mai multe ori, interacționăm cu sistemul financiar fără să ne dăm seama, atunci când achităm factura la telefon, schimbăm valută  sau utilizăm cardul bancar. Dacă aceste operațiuni sunt relativ simple, atunci concepte precum inflația, dobânda, creditul, piața de capital și altele ne pot crea dificultăți. Înțelegerea sistemului financiar este foarte importantă pentru a putea lua decizii înțelepte care să sporească calitatea vieții noastre de zi cu zi. În același timp, ca și consumatori de servicii financiare suntem diferiți. Printre noi există persoane vulnerabile, cum ar fi persoanele cu venituri reduse, cele cu dizabilități, unele minorități etnice, familiile monoparentale, vârstnicii, etc. De aceea, sistemul financiar tinde spre incluziunea tuturor, oferind produse conform necesităților fiecăruia.

Instituții financiare

Circulația banilor este facilitată de anumite instituții cum ar fi băncile, organizațiile de creditare nebancară, asociațiile de economii și împrumut și alte entități specializate. Deoarece este vorba despre banii cetățenilor săi, statul impune standarde stricte de activitate acestor instituții. În Moldova standardele sunt stabilite de Banca Națională a Moldovei și de Comisia Națională a Pieței Financiare. Totodată, alte instituții de stat au un rol specific în cadrul sistemului financiar, cum ar fi prevenirea și combaterea spălării banilor sau protecția consumatorilor de servicii financiare.

Piețe financiare

Atunci când vrem să cumpărăm anumite bunuri mergem la piață, locul în care își dau întâlnire vânzătorii și cumpărătorii pentru a se înțelege asupra prețului. Tot așa este și în cazul banilor - furnizorii și solicitanții de fonduri se întâlnesc pe piața financiară pentru a cumpăra și a vinde produse și servicii financiare. O astfel de piață poate apărea sub diferite forme, în funcție de instrumentele care se tranzacționează. Spre exemplu, pe piața bancară se vând și se cumpără produse ale băncilor sub formă de credite sau depozite, pe piața valutară valute (euro, dolari, ruble etc.), iar pe cea de capital - acțiuni ale companiilor sau valori mobiliare de stat.

Instrumente financiare

Instrumentele financiare sunt niște produse care au drept scop stabilirea unor reguli în relațiile dintre participați. Relațiile pot fi de mai multe tipuri (de economisire, investire, creditare, asigurare, etc.) însă toate au la bază resurse financiare și aceleași concepte general acceptate. Pentru sistemul financiar național cele mai frecvente instrumente sunt cele caracteristice pieței bancare, însă există și altele care devin din ce în ce mai utilizate. Astfel, pe lângă produse clasice cum ar fi depozitele și creditele bancare mai sunt și împrumuturi nebancare sau depuneri de economii. De asemenea, leasingul financiar sau ipoteca devin produse obișnuite, iar asigurările tind să se extindă mai mult decât cele auto. În cele din urmă, pentru piața de capital sunt caracteristice instrumente precum acțiuni ale unor companii care pot fi cumpărate sau vândute prin intermediul bursei.

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!