Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Ce este un credit de consum?

Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o cheltuială atunci când nu aveți destui bani. În Republica Moldova băncile și organizațiile de creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme, totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană.

Contractul de credit

Creditul este acordat în baza unei înțelegeri dintre instituția financiară și persoana fizică care apare sub forma unui contract. Există norme care stabilesc prevederile de bază ale contractului și care vă permit, la nevoie, să îl anulați. Astfel, Legea privind contractele de credit pentru consumatori stabilește informațiile care trebuie incluse în orice ofertă de creditare, cele mai importante fiind: (i) rata nominală a dobânzii și alte comisioane incluse; (ii) valoarea totală a creditului; (iii) dobânda anuală efectivă; (iv) durata contractului de credit; (v) valoarea totală plătibilă și valoarea ratelor lunare.

Legea prevede un termen de 14 zile în care consumatorul poate cere anularea contractului de credit. Nu sunteți obligat să vă justificați, dar trebuie să restituiți banii deja primiți plus dobânda. De asemenea, aveți dreptul, în orice moment, de a rambursa un credit mai devreme decât prevede contractul. În acest caz s-ar putea să fiți nevoit să achitați anumite penalități, totuși, plata nu trebuie să depășească valoarea totală a dobânzilor „pierdute” efectiv de instituția financiară.

Compararea ofertelor

Compararea ofertelor de credit înainte de a lua o decizie este o etapă importantă în alegerea unui produs care vi se potrivește cel mai bine. În acest sens, DAE este un indicator extrem de util deoarece permite ca diferite oferte de credit să fie ușor comparabile fără a avea neapărat o pregătire financiară. DAE include toate costurile unui credit - dobânda ce urmează a fi plătită, comisioanele aferente (comision de acordare; de gestionare etc.), cu excepția penalităților pentru întârzierea plăților, și le exprimă într-o singură cifră.

La ce să fim atenți 

Chiar dacă creditul de consum poate îmbunătăți confortul individual sau familial, acesta comportă anumite riscuri care pot agrava situația financiară. Cu timpul, rata dobânzii se poate modifica în sensul creșterii ratelor lunare. De asemenea, alte evenimente precum scăderea veniturilor sau pierderea locului de muncă pot afecta capacitatea de a face față plăților periodice, inclusiv a ratelor la credit. Persoanele cu venituri mici, cele cu venituri instabile sau cele cu o pregătire financiară redusă sunt cele mai vulnerabile și expuse riscului de supra îndatorare. Prin urmare, este important de evaluat foarte atent necesitatea contractării unui credit și capacitatea de rambursare. Totodată, sistemul financiar vine cu soluții, cum ar fi asigurarea împotriva unor posibile evenimente neprevăzute (șomaj, incapacitate de muncă sau de plată etc.). 

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) au finalizat procesul de selecție a 20 Autorități Publice Locale (primării), care vor benefica de suport în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”.

Cele 20 de autorități locale de nivelul I din au fost selectate din patru regiuni de dezvoltare ale Republicii Moldova, după cum urmează: 

Regiunea dezvoltare Nord: 

  • Primăria mun. Bălți
  • Primăria mun. Soroca
  • Primăria or. Drochia
  • Primăria or. Sîngerei
  • Primăria or. Floreşti

Regiunea dezvoltare Centru:

  • Primăria mun. Strășeni
  • Primăria or. Călărași
  • Primăria or. Rezina
  • Primăria or.Telenești
  • Primăria or. Șoldănești

Regiunea dezvoltare Sud:

  • Primăria mun. Cahul
  • Primăria or. Cimișlia
  • Primăria or. Leova
  • Primăria or. Cantemir
  • Primăria satului Sălcuța, Căușeni

Regiunea dezvoltare UTAG: 

  • Primăria mun. Ceadîr-Lunga
  • Primăria or. Vulcănești
  • Primăria satului Baurci
  • Primăria satului Tomai
  • Primăria satului Gaidar

În cadrul activităților proiectului, care urmează să fie realizate în următorii doi ani, APL-urile, împreună cu reprezentanții societății civile vor primi suportul metodologic și organizatoric necesar pentru ca APL să implementeze cu succes cerințele privind participarea cetățenilor în procesul bugetar. La implementarea cu succes a proiectului APL-urile participante vor fi decernate cu un trofeu privind realizările în procesul de sporire a participării în procesul bugetar.

Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.

Partenerii regionali de implementare a proiectului sunt: Institutul pentru Inițiative Rurale, ADR Habitat, Centrul CONTACT, AO „Caroma-Nord”, Asociaţia Obştească „AZI”.

Centrul Analitic independent Expert-Grup anunță concurs pentru identificarea a 2 echipe de consultanți (persoane fizice) care vor presta servicii  analitice în cadrul implementării proiectului de grant al UE „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” în corespundere cu termenii de referință anexați. Consultanții seniori și juniori vor acorda suportul necesar APL selectate și Coalițiilor Loclare respective pentru sporirea nivelului de transparență și participare în procesul bugetar. Activitățile de suport vor fi oferite de 2 echipe de consultanți (senior și junior), una din echipe fiind responsabilă de 5 localități din regiunea de Nord și alta de 5 localități din regiunea de Centru.

Echipele de consultanți vor fi compuse după cum urmează:

  • 1 expert senior și 1 expert junior pentru regiuniunea Nord (Bălți, Soroca, Drochia, Sângerei și Florești);
  • 1 expert senior și 1 expert junior pentru regiunea Centru (Rezina, Șoldănești, Telenești, Strășeni și Călărași).

Volumul estimat al efortului pentru fiecare dintre experți cei 4 experți ce urmează să fie contractați constituie 106 zile.

Cerințe minime înaintate candidaților:

Consultant senior:

  • Studii de masterat în economie, administrare publică, finanțe publice sau alte domenii relevante;
  • Cel puțin 3 ani de experiență în elaborarea politicilor și documentelor privind participarea cetățenilor în procesul bugetar;
  • Cel puțin 3 ani de experiență în monitorizarea și evaluarea politicilor publice, transparenței bugetare;
  • Cunoștințe și experiență în efectuarea analizei bugetelor locale, elaborarea bugetelor pentru cetățeni și de conlucrare cu APL;
  • Cunoștințe privind bugetarea participativă și bugetarea în bază drepturilor omului, aspectele de gender, mediu, abordării teritoriale în dezvoltarea locală și a tehnicilor (instrumentelor) de participare;
  • Experiență în monitorizarea achizițiilor publice la nivel local;
  • Cunoștințe în domeniul de participare și bugetare participativă;
  • Capacități de lucru în echipă;
  • Capacități de comunicare și prezentare.

Consultant junior:

  • Studii de masterat în economie, administrare publică, finanțe publice sau alte domenii relevante;
  • Cel puțin 1 ani de experiență în elaborarea politicilor și documentelor privind participarea cetățenilor în procesul bugetar;
  • Cel puțin 1 ani de experiență în monitorizarea și evaluarea politicilor publice, transparenței bugetare;
  • Cunoștințe și experiență în efectuarea analizei bugetelor locale, elaborarea bugetelor pentru cetățeni și de conlucrare cu APL;
  • Cunoștințe privind bugetarea participativă și bugetarea în bază drepturilor omului, aspectele de gender, mediu, abordării teritoriale în dezvoltarea locală și a tehnicilor (instrumentelor) de participare;
  • Experiență în monitorizarea achizițiilor publice la nivel local;
  • Cunoștințe în domeniul de participare și bugetare participativă;
  • Capacități de lucru în echipă;
  • Capacități de comunicare și prezentare.

Depunea dosarelor de participare

Pentru participare la concurs, Consultantul va depune prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  următoarele:  

1. O scurtă viziune privind realizarea sarcinilor și activităților solicitate și mențiunea privind serviciile de consultanță pe care le poate presta precum și indicarea poziției pentru care aplică (senior sau junior). Consultanții pot aplica la mai mult de un singur serviciu de consultanță și doar la o singură poziție (senior sau junior);
2. CV-ul;
3. Oferta financiară cu indicarea  ratelor nete zilnice solicitate.  

Termen limită de aplicare: 15 februarie 2020, ora 18.00.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la   This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință

Donator: Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH

Perioada de implementare: ianuarie – martie 2020

Activități principale:

Obiectivul principal al proiectului este elaborarea unui studiu cu privire la piața muncii din Republica Moldova, care va fi o sursă cheie de evidențe pentru elaborarea noilor măsuri și politici publice cu privire la ocuparea forței de muncă, inclusiv prin integrarea grupurilor vulnerabile, prin analiza statutului actual al pieții muncii și elaborarea studiului cu privire la piața muncii în Republica Moldova care va reflecta constatări bazate pe evidențe.

Constatările studiului sunt bazate pe evidențe (conform metodologiei de elaborare a studiului) cuprinzând, în analiza efectuată, următoarele aspecte: (i) situația actuală a pieții muncii, (ii) o analiză a șomajului comparativ cu rata de ocupare, (iii) estimări privind deficitul forței de muncă pe piață (în baza datelor primare și secundare), (iv) prognoze cu privire la indicatorii ce țin de piața muncii, (v) riscurile potențiale pentru piața muncii și lacunele dintre cerere și ofertă, (vi) analiza oportunității privind liberalizarea accesului forței de muncă din străinătate pe piața muncii din Republica Moldova.

Studiul include concluziile și recomandările de bază în privința politicilor publice și a măsurilor care urmează a fi elaborate, orientate spre optimizarea deficitului de pe piața muncii și pentru a reduce lacunele existente.

Impactul proiectului:

Studiul elaborat în cadrul proiectului este o contribuție cheie în ceea ce privește elaborarea politicilor cu privire la piața muncii, printr-o analiză exhaustivă care va fi o sursă bazată pe evidențe pentru autoritățile publice, mediul de afaceri, societatea civilă și cetățenii Republicii Moldova în pentru a fi utilizate la elaborarea documentelor de politici care răspund necesităților reale a țării, inclusiv ale grupurilor vulnerabile. 

Donator: Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)

Perioada de implementare: februarie - aprilie 2020

Activități principale:

Activitățile de bază ale proiectului sunt (i) analiza și cartografierea donatorilor din Republica Moldova și (ii) elaborarea unui studiu cu privire la migrație.

Exercițiul cu privire la cartografierea donatorilor va oferi o viziune holistică cu privire la activitățile implementate de către comunitatea donatorilor și partenerilor de dezvoltare în Republica Moldova din perspectiva programelor realizate în baza activităților unilaterale, a acordurilor bilaterale și multilaterale. Astfel, proiectul presupune analiza corelației dintre programele donatorilor, pe de o parte, și a provocărilor ce țin de dezvoltarea țării și a priorităților de politici, pe de altă parte. Analiza este efectuată cu scopul de a înțelege care sunt avantajele competitive a fiecărui donator și partener de dezvoltare, identificarea domeniilor care se suprapun și a potențialelor lacune, astfel, identificând oportunitățile relevante de intervenție.

Studiul cu privire la migrație este focusat pe factorii sociali, economici și politici a emigrației. Analiza include detalii despre modul în care acești factori influențează deciziile individuale a persoanelor de a părăsi Moldova (fie temporar, fie cu intenția de a-și asigura o ședere permanentă în străinătate). În analiză sunt examinate tendințele și factorii motivaționali din cadrul subgrupurilor specifice (analiza va reflecta și o categorizare pe gen, examinarea în mod particular a cauzelor privind deciziile populației tinere de a identifica oportunitățile de angajare sau ce țin de studii din străinătate). În același timp, studiul va include analiza deciziilor populației vârstnice de a părăsi țara (persoanele pensionate, care aleg să părăsească viața lor din mediul rural).

Un aspect important care va fi examinat sunt factorii care motivează reprezentanții diasporei să revină acasă.

Impactul proiectului:

Rezultatele proiectului sunt contribuții cheie care joacă un rol important în informarea factorilor de luare a deciziilor cu privire la intervențiile necesare în domeniile de dezvoltare ale țării. În mod particular, luând în considerație prognozele ce țin de criza demografică din Republica Moldova, studiul relevă recomandări specifice cu privire la abordarea modul în care aceste provocări pot fi combătute prin elaborarea unor politici migraționale bazate pe evidențe.

Donator: Comisia Națională a Pieței Financiare

Perioada de implementare: octombrie – decembrie 2019

Activități principale:

  • Elaborarea proiectului de lege privind Fondul de garantare a depunerilor Asociațiilor de Economii și Împrumut, nota de fundamentare și analiza de impact.
  • Analiza sectorului Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) și elaborarea modelului economic al Fondului de Garantare în baza celor mai bune practici internaționale adaptate la particularitățile sectorului AEÎ din Republica Moldova
  • Colectarea și analiza datelor de la AEΠ și calcularea gradului de acoperire a depunerilor membrilor acestora, dimensiunea fondului de garantare în baza plafonului de garantare, volumul contribuțiilor anuale și alți parametri în baza scenariului optim.

Pentru a asigura o analiză obiectiv fundamentată, au fost colectate datele actuale privind depozitele și indicatorii economici ai Asociațiilor de Economii și Împrumut în scopul elaborării modelului economic care prevede analiza mai multor scenarii în procesul de elaborare a legii pentru a asigura evaluarea coerentă a impactului socio-economic atât asupra Asociațiilor de Economii și Împrumut, cât și a deponenților, a sustenabilității și rezilienței Fondului de Garantare propriu zis, termenii de acumulare a fondurilor țintă și necesarul potențial de finanțare.

În cadrul fundamentării economice a fost realizată o analiză succintă a sectorului prin prisma evoluției situației financiare a sectorului, prioritar a depunerilor de economii, astfel, evaluarea economică cuprinde următoarele componente:

  • justificarea economică a plafonului și impactul acestuia asupra deponenților;
  • stabilirea valorii țintă minim necesare pentru acumulare a fondului ca pondere din volumul depozitelor garantate;
  • stabilirea ratei contribuției medii anuale (rezonabile, în baza practicilor internaționale și experienței sectorului bancar);
  • aplicarea metodologiei bazate pe risc;
  • stabilirea contribuției anuale individuale.

Impactul proiectului:

Proiectul de lege privind Fondul de garantare a depunerilor Asociațiilor de Economii și Împrumut este reflectat în Acordul de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova și a fost elaborat în conformitate  cu reglementările și metodologiile stabilite de către autoritățile internaționale și europene, cu adaptarea la realitățile naționale. Implementarea legii va asigura echitatea concurențială și omogenitatea serviciilor în piețele financiare pentru consumatorul de rând. 

Cum alegem un credit?

În dorința de a atrage clienți, instituțiile care vor să ne împrumute bani fac publicitate în care ne prezintă diferit costurile unui credit. Să presupunem că dorim să luăm un împrumut de 1 000 de lei pentru un an cu demararea rambursării din a doua lună. Cum alegem între următoarele oferte: 

1. Plată lunară de 100 lei (DAE = 42%)
2. Dobândă anuală de 10%, fără alte comisioane (DAE = 10,47%)
3. Dobândă de 0% cu comision lunar de administrare de 2% (DAE = 26,8%)

E firesc ca fiecare dintre noi să își dorească creditul al cărui cost total este cel mai mic pentru întreaga perioadă. Dar cum decidem atunci când ofertele sunt prezentate diferit...?

Ce este DAE?

Pentru a putea compara mai multe oferte de credit se utilizează calculul de  Dobândă Anuală Efectivă (DAE). Acesta include toate plățile pe care le facem pentru un împrumut exprimat ca procent anual din valoarea creditului, cu excepția eventualelor penalități pentru nerespectarea angajamentelor. În situația ipotetică prezentată mai sus, oferta a doua ar avea cel mai mic DAE, fiind și cea mai convenabilă. Așadar, pentru ca să nu ne rătăcim printre oferte și ca să nu scăpăm din vedere alte comisioane și taxe legate de împrumut, trebuie să ne uităm la DAE – cel mai eficient instrument pentru compararea produselor de la diferiți creditori.

De unde știm cât e DAE?

DAE este aplicabil la toate produsele de credit – credite de consum, împrumuturi nebancare, credite ipotecare, leasing sau carduri de credit. Legea îi obligă pe cei care fac publicitate la creditele pentru consumatori să includă DAE de fiecare dată când prezintă date referitor la costul total al creditului. Ba mai mult, înainte ca să semnăm contractul de împrumut creditorul este obligat să ne comunice care este DAE. Nu trebuie să confundăm DAE cu rata dobânzii, deoarece ele au roluri diferite în contextul creditelor bancare și împrumuturilor nebancare. Rata dobânzii este folosită la calcularea dobânzii în timp ce DAE este un indicator care exprimă în formă procentuală costul total al creditului/împrumutului.

La ce să mai fim atenți

Deoarece nivelul DAE afectează consumatorii de credite, este responsabilitatea noastră să solicităm această informație atunci când ea nu ne este comunicată, nu o găsim sau lipsește din contract. Mai mult ca atât, dacă considerăm că nu avem cunoștințele necesare de a alege cel mai bun credit, ar fi bine să apelăm la un prieten sau rudă care ne poate ajuta. Persoanele mai puțin familiarizate cu sistemul financiar cel mai ușor pot cădea în plasa unor credite prea scumpe sau care nu corespund necesităților. Trebuie să reținem că creditul cu cel mai mic DAE este produsul care ne costă cel mai puțin. Totodată, când comparăm ofertele, trebuie să alegem produse similare ca volum și perioadă de împrumut, în caz contrar, s-ar putea ca DAE să nu ne mai ajute. 

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

După un an economic relativ favorabil, anul 2020 aduce mai multe provocări macroeconomice, cu riscuri esențiale pentru sistemul finanțelor publice. Per ansamblu, creșterea economică în 2020 se va tempera comparativ cu rezultatul înregistrat în 2019. Astfel, după ce în 2019 economia a crescut cu circa 4,5-5%, în 2020 PIB-ul va avansa cu circa 3,5-4%. Majoritatea sectoarelor economice vor cunoaște creșteri lente în 2020. Cea mai semnificativă încetinire va fi în construcții. Sectorul care a fost liderul creșterii în 2019, cu o ascensiune a valorii adăugate apropiate de 20%, în 2020 va avansa cu circa 2%. Pe de altă parte, comerțul va fi sectorul care va pierde mai puțin din turație și va asigura cea mai mare contribuție la creșterea PIB-ului în 2020. O primă cauză a acestei decelerări economice se referă la disiparea completă în 2020 a efectelor reducerii ratei contribuțiilor sociale plătite de patron. Deși relaxarea politicii monetare și creșterea consumului vor stimula dinamica investițiilor private, acestea nu vor mai beneficia de impulsul generat de diminuarea presiunii fiscale din 2019. De asemenea, încetinirea avansului economic din UE (principalul partener comercial al Republicii Moldova) va duce la moderarea ritmurilor de creștere a exporturilor moldovenești, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice. Politica bugetară expansionistă va stimula extinderea cererii interne, prin majorarea investițiilor publice și a salariilor bugetare, însă aceasta va fi acoperită preponderent din import, agravând în continuare problema deficitului contului curent. Totodată, modalitatea de finanțare a deficitului bugetar ar putea avea implicații negative în cazul în care Guvernul va recurge activ la împrumuturi din partea băncilor, fapt ce va submina creditarea sectorului real. 

Anul 2019 a fost un an deosebit de complicat pentru bugetul național din perspectiva multiplelor presiuni la care a trebuit să facă față sistemul finanțelor publice. În primul rând, efectele reformei fiscale, deși pozitive prin natura lor, au afectat esențial echilibrul bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale. În al doilea rând, drept urmare a reformei sistemului unic de salarizare, guvernul a trebuit să facă față angajamentelor financiare care depășeau cu mult limitele prudenței fiscale. Doar reluarea asistenței financiare externe în toamna anului 2019, în paralel cu sub-executarea cheltuielilor investiționale a permis încadrarea deficitului bugetar în limitele bugetar-fiscale stabilite prin lege. În același timp, Guvernul nu a reușit să atragă decât o mică parte din granturile pentru susținerea bugetară directă și pentru finanțarea investițiilor capitale stabilite pentru 2019. Astfel, finanțarea deficitului s-a produs preponderent din contul surselor interne – emiterea noilor valori mobiliare de stat și contractarea creditelor directe de la instituțiile financiare și nefinanciare.

În anul 2020, cheltuielile publice vor crește mai rapid decât veniturile bugetare în contextul unui nou an electoral. Prognozăm că în anul 2020 veniturile totale ale bugetului public național vor crește cu circa 1% f-a-p, în timp ce pentru cheltuieli anticipăm o creștere de aproximativ 4% f-a-p. Deși a fost reluată finanțarea externă, aceasta este una parțială (segmentată sectorial) și lentă, condiționată de o serie de obligațiuni pe care Guvernul cel puțin formal nu și le-a asumat. În aceste condiții, inevitabil va avea loc reducerea cheltuielilor bugetare care depind direct de sursele externe de finanțare. Astfel, deficitul bugetar anual pentru 2020 se va încadra în limitele de 2,5 – 3,4% din PIB. În același timp, există anumite semnale că Guvernul va implementa o serie de măsuri în vederea atenuării riscurilor în adresa finanțelor publice (ex: plățile sociale și salariale vor fi indexate la cotă minimă, proiectele de lege fiind consultate în acest sens la guvern). La fel, având în vedere rata scăzută a cheltuielilor investiționale din ultimii 3 ani, cel mai probabil acestea vor fi revizuite și implementate selectiv, în funcție de impactul politic al acestora. În rezultat, estimăm că cheltuielile bugetare se vor diminua, cu aproximativ 5,2% față de nivelul prognozat. Per ansamblu, recomandăm guvernului să reducă deficitul bugetar la circ 1,5% din PIB prin ajustarea corespunzătoare a cheltuielilor bugetare planificate pentru 2020. Estimările noastre indicată asupra faptului că această măsură nu va afecta cererea internă și dinamica economică, în schimb va consolida reziliența sistemului de finanțe publice și credibilitatea politicii bugetar-fiscale.

În contextul incertitudinii privind finanțarea deficitului bugetar din surse externe, emisiunea de euroobligațiuni poate servi atât o oportunitate pentru dezvoltarea țării, cât și o sursă majoră de risc – depinde de modalitatea în care Guvernul va implementa acest instrument de finanțare. Emisiunea de euroobligațiuni este un instrument care ar putea fi utilizat de către Guvern în vederea finanțării anumitor proiecte infrastructurale în contextul incertitudinii finanțării din partea partenerilor de dezvoltare. În acest context, este important ca Guvernul să identifice în baza unui proces transparent și competitiv o instituție cu reputație ireproșabilă pe plan internațional care se va ocupa de plasarea euroobligațiunilor, după modelul emisiilor recente ale Ucrainei și României. În același timp, atragem atenția că recurgerea la instituții/brokeri cu reputație dubioasă sau/și care nu implementează cele mai noi standarde cu privire la combaterea spălării banilor și care nu vor putea asigura integritatea creditorilor, ar putea cauza riscuri imense de imagine pentru țară și ar putea atrage țara în scheme de creditare păgubitoare pentru dezvoltarea pe termen lung a țării. În acest sens, este foarte important de monitorizat aceste procese, iar în cazul contractării, să fie asigurată și monitorizarea utilizării/administrării resurselor atrase. Nu în ultimul rând, este necesar de menționat că emisiunea de euroobligațiuni în nici un caz nu trebuie privită drept instrument de înlocuire a asistenței financiare din partea partenerilor de dezvoltare, ci ar trebui să fie complementară în vederea mobilizării resurselor adiționale pentru stimularea dezvoltării durabile a țării.

În 2020 devine și mai relevantă prioritatea implicării mai active a societății civile în formarea și monitorizarea proceselor bugetare, la nivel central și local. Având în vedere contextul electoral, deficitul bugetar destul de înalt planificat pentru 2020, precum și tentația Guvernului să recurgă la emisiune de euroobligațiuni ca și mecanism de finanțare a proiectelor investiționale (și implicit de acoperire a unei părți a deficitului bugetar), există riscuri evidente privind alunecarea sistemului finanțelor publice în aranjamente clientelare, cu implicații negative asupra eficienței utilizării banilor publici. În acest context, este importantă mobilizarea societății civile și a populației în general în formarea și monitorizarea proceselor bugetare, la nivel central și local. Aceasta trebuie să devină și o prioritate esențială a comunității donatorilor, în vederea sporirii transparenței și deschiderii cadrului bugetar pentru cetățeni, începând cu transparentizarea cheltuielilor bugetare la nivel de instituții (inclusiv, actualizarea bazei de date BOOST), continuând cu organizarea de consultări reale și largi pe marginea aspectelor fiscale și bugetare și fortificarea capacităților societății civile în vederea participării active și constructive în procesele bugetare. Fortificarea guvernanței în sistemul finanțelor publice este cheia asigurării eficienței acestora, iar participarea activă a populației în procesele bugetare este fundamentală pentru acest deziderat.

O sursă importantă de riscuri pentru creșterea economică în 2020 derivă din temperarea creșterii economice externe. Economia Republicii Moldova a început deja să resimtă temperarea cererii externe. Astfel, exporturile sunt pe linia de plutire doar grație livrărilor spre Turcia, în timp ce exporturile spre UE au scăzut în contextul unei conjuncturi nefavorabile pe piața dată, iar cele spre CSI au înregistrat majorări doar datorită reexporturilor de medicamente. Pe lângă aceste evoluții îngrijorătoare, mai constatăm și un șir de carențe ce țin de concentrarea exporturilor atât în profil geografic, cât și sub aspectul structurii produselor exportate. Acest lucru este agravat de faptul că exporturile date înglobează în sine o valoare adăugată destul de joasă (fie produse agricole primare, fie produse industriale prelucrate în regim de lohn), scoțând astfel în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni, fapt ce subminează sustenabilitatea exporturilor per ansamblu. Incertitudinile existente pe plan mondial subminează perspectivele comerciale investiționale pentru perioadele următoare. De altfel, anticiparea stagnării prețurilor la produsele alimentare la nivel internațional, dictată de majorarea disponibilităților la export, precum și temperarea industriei automotive din UE va amplifica efectele negative asupra creșterii exporturilor moldovenești spre această direcție. În timp ce condițiile comerciale de pe piața CSI (în speță Federația Rusă) rămân încă incerte, iar perspectivele modificării acestora deocamdată sunt ancorate doar în promisiunile preelectorale. Toate acestea, vor dezechilibra balanța de plăți, iar contractarea investițiilor străine și declinul asistenței externe, nu vor mai fi capabile să echilibreze componentele deficitului de cont curent, fapt ce ar putea pune presiuni asupra monedei și datoriei externe.

O altă sursă de provocări ține de menținerea independenței băncii centrale, în contextul unor semnale de tentative de interferență din partea factorului politic și a intereselor de business în politica monetară a acesteia. Deși sunt anumite riscuri inflaționiste, cum ar fi politica bugetară expansionistă, dinamica prețurilor internaționale la petrol sau condițiile climaterice nefaste, cel mai probabil dinamica prețurilor în 2020 va fi marcată de un anumit trend dezinflaționist moderat, însă inflația nu va coborî sub limita de jos a coridorului țintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p.). Totuși, BNM a început să relaxeze politica monetară, abordare care cel mai probabil va continua și pe parcursul anului 2020. Însă, în contextul abundenței de lichidități din sistemul bancar, efectele acesteia asupra creditării sectorului real vor fi limitate și întârziate în timp, iar principalul beneficiar imediat va fi Guvernul în urma reducerii costurilor de finanțare a deficitului bugetar. Astfel, o politică monetară relaxată, pe fundalul unei politici bugetare expansioniste și a unei creșteri economice relativ stabile (de circa 3,5%), denotă o potențială sursă de riscuri macrofinanciare, precum și riscuri de presiuni politice asupra BNM. Independența autorității monetare a fost la fel pusă la încercare în contextul unor inițiative privind sustragerea unei părți din rezervele valutare și utilizarea acestor surse de către Guvern în scopuri investiționale. O posibilă realizare a acestei intenții va diminua independența funcțională a BNM și va crea riscuri enorme pentru securitatea economiei naționale. În acest sens, este importantă menținerea independenței autorității monetare care este baza asigurării stabilității macrofinanciare.

Șocurile climaterice devin tot mai frecvente, ceea ce expune sectorul agricol și economia în ansamblu, la riscuri majore. Insuficiența de precipitații în paralel cu temperaturile anormal de înalte din această iarnă alimentează riscuri privind producerea unor înghețuri masive în 2020 sau/și inundații și alte anomalii climaterice. Acestea riscă să compromită producția agricolă, ceea ce s-ar putea transpune în recesiunea sectorului agricol, reducerea ocupării în acest sector care este și principalul angajator în Republica Moldova, și să submineze producția și exporturile sectorului agroindustrial din cauza materiei prime limitate. Drept rezultat, în cazul materializării riscurilor menționate, agricultura ar putea crește mult mai lent decât nivelul prognozat, fapt ce va lovi și în creșterea economică din 2020. Per ansamblu, constatăm vulnerabilitatea sectorului agricol și, respectiv, a economiei naționale în ansamblu în raport cu schimbările climaterice și șocurile generate de acest fenomen, care tind să se intensifice de la an la an. În acest sens, este necesar de sporit reziliența sectorului agricol față de anomaliile climaterice prin stimularea investițiilor în infrastructura și echipamentul necesar fermierilor pentru a se proteja împotriva temperaturilor extreme sau precipitațiilor abundente, stimularea dezvoltării asigurărilor în agricultură, popularizarea practicilor privind agricultura intensivă și sporirea accesului fermierilor la surse de apă și sisteme inteligente de irigare.

O altă sursă de provocări în adresa creșterii economice ține de înrăutățirea situației demografice în paralel cu înăsprirea condițiilor pe piața muncii. Analiza pieței muncii denotă perpetuarea situației aparent paradoxale când sunt înregistrate în același timp rate scăzute de ocupare și șomaj. Aceasta se explică prin creșterea ponderii populației inactive, din cauza migrației externe (factorul principal), îmbătrânirii populației (creșterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) și creșterii inactivității la unele categorii din populație (femei). Totodată, aceste tendințe au pus presiuni crescânde pe piața muncii. Înăsprirea condițiilor pe piața muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forței de muncă, care nu poate compensa creșterea cererii din partea agenților economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidență amplificarea decalajelor dintre cererea și oferta forței de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016 – 2019 numărul acestora practic s-a dublat. Migrația externă a populației face să fie simțit deficitul nu doar a forței de muncă calificate, dar și celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor și atragerea investițiilor. În acest sens este necesar de eficientizat sistemele de prognoză a necesităților privind forța de muncă din partea firmelor și flexibilizarea sistemului educațional în corespundere cu actualizarea permanentă a prognozelor respective. În general, este necesară o colaborare mai strânsă între sistemul educațional și angajatori, atât la nivel de școli/universități și firme, cât și la nivelul instituțiilor publice (Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării).

O sursă importantă de risc ține și de eventualele privatizări grăbite și netransparente ale unor importante active ale statului. Deja au apărut anumite semnale privind înclinația Guvernului să privatizeze anumite întreprinderi de stat importante, fapt ce ar putea servi drept sursă de finanțare a deficitului bugetar în 2020. Deși, de principiu, salutăm intențiile de a transmite în gestiune privată activele statului, atragem atenția că orice privatizare trebuie să fie operată în conformitate cu cele mai înalte standarde de transparență, concurență și buna guvernare. Procesele respective nu trebuie derulate în grabă, ci într-un mod deschis, consultativ și bine calculat. Nici nu trebuie privite drept sursă de finanțare a deficitului bugetar, ci mai curând o oportunitate de atragere a investițiilor private, modernizare a întreprinderilor și sporirea competitivității economiei naționale. În acest sens, este importantă participarea activă a societății civile și comunității donatorilor în monitorizarea proceselor de privatizare a activelor statului în vederea asigurării credibilității, dar și a eficienței acestora.

Descarcă publicația Descarcă publicația (en)


Acest document este elaborat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acţionează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!