Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curții de Conturi, Semestrul II, 2015

Tipărește
Foto: www.moldovacurata.md Foto: www.moldovacurata.md
Data publicării: Marți, 12 Aprilie 2016
Accesări: 7341

Una din principalele modificări în activitatea Curții de Conturi pe parcursul ultimilor doi ani a fost concentrarea eforturilor acesteia pentru realizarea auditurilor de performanță. Astfel, în 2015, Curtea de Conturi a efectuat 10 rapoarte de acest tip, dintre care 5 au fost publicate în ultimul semestru al anului 2015. Acest tip de audit oferă informații despre performanța obținută conform a trei criterii de bază: eficacitate, eficiență, și economicitate. Valoarea totală a fondurilor care au fost auditate în aceste rapoarte este de peste 1 miliard de lei.

În acest studiu am decis să analizăm aceste rapoarte, principalele constatări ale Curții de Conturi, dar și să aflăm opinia instituțiilor vizate de audit. În linii generale, autoritățile au fost invitate să-și exprime acordul total, parțial sau dezacordul față de constatările Curții de Conturi. Aceasta oferind o imagine despre cum aceste instituții vor îndeplini sau nu recomandările Curții de Conturi, la fel ca și opinia acestora despre calitatea constatărilor și recomandărilor Curții de Conturi.

Astfel HOTĂRÎREA nr.42 din 17 noiembrie 2015 cu privire la Raportul auditului performanței „Așteptările suportului oferit de Uniunea Europeană în domeniul securității frontierei de stat pot fi realizate numai în condițiile funcționării unui mecanism eficient de coordonare a asistenței externe”, descrie principalele probleme în gestiunea asistenței externe, problemele de performanță ale sistemului informațional și cât de bine au cheltuit instituțiile vizate banii acordați.

HOTĂRÎREA nr.28 din 17 iulie 2015 cu privire la Raportul auditului TI cu elemente de performanță: „Platforma guvernamentală de registre şi acte permisive (PGRAP) asigură atingerea scopului propus?” descrie succesul proiectului, principalele provocări, dar și sustenabilitatea acestui sistem în condiții de austeritate bugetară.

HOTĂRÎREA nr. 49 din 22 decembrie 2015 cu privire la Raportul de audit TI „Asigură Sistemul Informațional Automatizat „Asistență Socială” protejarea activelor, integritatea datelor și funcționează eficient pentru a atinge, descrie principalele probleme la implementarea sistemului informațional, capacitățile Ministerului de a gestiona un așa instrument complex, dar și pe cât de satisfăcuți sunt utilizatorii finali ai acestui sistem.

HOTĂRÎREA nr.22 din 06 iulie 2015 privind Raportul auditului conformității executării devizului de cheltuieli la Banca Națională a Moldovei pe anii 2013-2014, dar și HOTĂRÎREA nr.32 din 5 august 2015 privind auditul situațiilor financiare ale Proiectului „Reforma învățământului în Moldova” pe anii 2013-2014, descrie cât de bine au fost cheltuiți banii din creditul oferit de către Agenția Internațională pentru Dezvoltare.

Principalele probleme constatate în aceste rapoarte țin de capacitatea slabă a funcționarilor de a face față sarcinilor de serviciu, de lipsa de ownership din cadrul ministerelor, lipsei de leadership și viziune a Miniștrilor implicați. Problema salarizării fiind laitmotivul pe parcursul ultimilor 2 ani în rapoartele CC a fost accentuată și în interviurile realizate în acest studiu.

Concluzii

Deși Curtea de Conturi menționează în unele rapoarte despre progresele făcute de către instituțiile auditate, este important ca pe viitor, în toate rapoartele sale de audit, Curtea să recunoască într-un paragraf separat care sunt acțiunile întreprinse de autorități pe parcursul misiunii de audit pentru a remedia situația. Acest lucru ar contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre auditor și auditați, dar și la o mai mare deschidere a instituțiilor vizate

Instituțiile la rândul lor recunosc că majoritatea iregularităților și lipsa de performanțe în unele domenii este condiționată de nivelul mic de salarizare în sistemul public. Astfel chiar dacă pe parcursul ultimilor ani, mai ales în proiectele de asistență externă au fost instruiți peste 300 de formatori și funcționari, aceștia nu rămân în sistemul public, ba mai mult, circa 90% din totalul personalului instruit pleacă din cauza motivațiilor financiare și non financiare mici.

O altă problemă ține de mecanismul de gestiune a asistenței externe. Astfel, coordonarea asistenței externe pe parcursul ultimilor doi ani a înregistrat o serie de carențe, în mare parte din cauza instabilității politice, dar și de oarece unele Ministerele beneficiare nu au putut coordona la nivel sectorial aceste intervenții. Acest lucru s-a datorat fie lipsei de capacități, fie lipsei de ownership în cadrul instituțiilor administrației centrale. Mai mult, lipsa de comunicare dintre beneficiarii direcți și unele Ministere, a făcut ca o serie de decizii bugetare să fie luate pe criterii politice.

Una din principalele provocări ale sistemului public ține și de moștenirea istorică ale bazelor de odihnă pentru funcționari pe care acestea le dețin. Eficientizarea cheltuielilor și prestarea serviciilor contra cost este una din recomandările Curții de Conturi, însă instituțiile sunt de părere că acestea ar trebui privatizate. Gestiunea acestor baze de odihnă impune costuri adiționale, iar ele nu sunt tocmai populare în rândul funcționarilor publici. În cazul în care Guvernul decide păstrarea acestora, costurile de întreținere ar trebui și ele asumate și acoperite din buget.

Calitatea și performanța sistemelor informaționale implementate până în acest moment (SIASS, TETRA; PGARP) este direct legată de resursele umane implicate în gestiunea acestora și care utilizează rezultatul final al acestora. Astfel pentru toate proiectele auditate, sistemul public nu poate asigura numărul necesar de profesioniști pentru a crea, gestiona și utiliza aceste sisteme. Principala cauză este din nou gradul scăzut de salarizare al acestora.

La fel performanța este direct legată de criteriile tehnice pe care consultantul le-a formulat la etapa de implementare a proiectului. Mai mult de jumătate din modificările funcționale ale produselor finale au fost efectuate fie contra cost, fie cu depășirea de până la 13 luni a termenilor de livrare a produselor. Acest lucru s-a întâmplat pentru că consultantul din cadrul instituțiilor responsabile, nu a putut să formuleze corect specificațiile tehnice ale produsului.

Un lucru nu mai puțin important, este ca eficientizarea cheltuielilor să nu fie de fapt o simplă reducere ale acestora. O poziție comună enunțată de către Centrul pentru Guvernare electronică, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Poliție de Frontieră, Serviciul Vamal de Stat, Banca Națională a Moldovei, MMPFS, a fost cu referire la cheltuielile de întreținere ale sistemelor informaționale. Practic pentru toate sistemele informaționale active, dar și platforma PGARP, au fost acordați doar o cincime din necesarul de fonduri, din cauza austerității bugetare. Acest lucru afectează în mod direct performanța sistemelor, dar și a serviciului public final.

Cu referire la Curtea de Conturi Instituțiile vizate recunosc importanța auditurilor și a activității acestora, și deși de cele mai multe ori nu este discutată perioada auditului, prezența auditorilor nu le perturbează activitatea. La fel instituțiile recunosc că în activitatea de audit, au fost identificate riscuri, care înlăturate au adus o plus valoare mai mare decât cele din constatările raportului de audit. Calitatea constatărilor și recomandărilor este un subiect sensibil, în cadrul acestor rapoarte cel puțin 20% devenind neactuale la momentul publicării Hotărârii.

Citește publicația (PDF)


soros logo

Acest studiu a fost elaborat de Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.


Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: