În mintea citadinilor moldoveni s-a cristalizat deja imaginea unei persoane în etate, care stă pe marginea drumului și își vinde presupusul surplus din gospodăria proprie. Acești pseudo-comercianți sunt definiți în legislația autohtonă drept producători casnici, care pot să-și comercializeze produsele din gospodăria proprie în anumite condiții. O analiză mai atentă a acestor condiții denotă că acestea sunt cu anevoie de îndeplinit, mai cu seamă pentru cei care nu practică activitatea de comerț decât ocazional. În contextul în care comerțul pe marginea străzilor este interzis, iar accesul în piață pentru producătorii casnici este quasi imposibil, acești comercianți amărâți, veniți de la sate să-și vândă rodul muncii proprii, sunt nevoiți să fugă de poliție, să plătească amenzi, să fie umiliți de către administratorii piețelor, sau chiar amenințați de comercianții profesioniști care fac exces de zel în încercarea de a-și proteja vadul comercial. Astfel, prezentul comentariu încearcă să ilustreze vulnerabilitățile cadrului legal existent, care nu permite accesul producătorilor casnici în piețe, perpetuând riscurile de corupție și abuz din partea actorilor implicați în implementarea prevederilor legale aferente.

Din producători casnici în comercianți ambulanți de nevoie. În conformitate cu prevederile legale , un producător casnic este persoana fizică care obține producția agroalimentară drept rezultat al muncii proprii sau în comun cu membrii familiei, prin valorificarea terenului de pe lângă casă, a lotului pentru legumicultură sau din întovărășirile pomicole și care nu profilează o activitate de întreprinzător . Cu toate acestea, producătorii casnici ajung să devină comercianți ambulanți nu neapărat pentru că au un „surplus”. Poate chiar cea mai mare parte a acestora ajung să o facă pentru că, eventual, nu au cu ce-și achita facturile, sau nu au o altă sursă de venit. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) susțin această ipoteză. Rata de inactivitate este mai mare în mediul rural. Rata de participare la forța de muncă în mediul rural este de numai 37% comparativ cu 49% în mediul urban (figura nr. 1). Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional este dublă în mediul rural față de mediul urban, ceea ce reduce semnificativ posibilitățile de angajare în câmpul muncii a acestor persoane din mediul rural. Totodată, tinerii din mediul rural fac parte într-o proporție mai mare din grupul NEET- persoane care nu lucrează, nu învață și nu participă la niciun fel de cursuri sau instruiri (Figura 1). Din totalul șomerilor înregistrați de ANOFM în 2022, 67% erau din mediul rural . Lipsa oportunităților în mediul rural face ca satele autohtone să ajungă tot mai pustii, unele devenind chiar fantome, motiv pentru care Moldova a ajuns să facă cap de afiș în cele mai renumite publicații internaționale . Din 2014 și până la 1 ianuarie 2023 populația cu reședință obișnuită din mediul rural s-a redus cu 17.2%, timp în care populația din mediul urban s-a redus cu 5,2% . În conformitate cu datele BNS reflectate în cadrul „Ancheta Forței de Muncă” pentru 2022, peste 68 de mii persoane din mediul rural erau în afara forței de muncă din cauza că erau plecate peste hotarele țării, în timp ce inactivitatea din cauza aceluiași motiv în mediul urban era de 24,9 mii persoane. Speranța de viață la naștere în mediul rural este cu 2.2 ani mai mică decât în mediul urban , iar coeficientul îmbătrânirii populației pe medii de trai relevă un coeficient de îmbătrânire mai mare cu 17% în mediul rural decât în mediul urban . Recunoscând această realitate, normele legale în vigoare  permit, formal, producătorilor casnici să-și vândă surplusul de producție din gospodăria proprie inclusiv în piețe. 

Figura nr.1 Evoluția pe medii de trai a ratei de activitate, ocupare, părăsire timpurie a sistemului educațional formal și a ratei șomajului.

Sursa: Elaborat de autori în baza datelor BNS

Autobuzul - prima barieră semnificativă care limitează accesul în piețe a producătorilor casnici. În timp ce producătorii casnici sunt concentrați, cu predilecție, în zonele rurale unde deținerea și prelucrarea unei parcele de pământ în lipsa oportunităților de angajare devine esențială pentru existență, cererea de produse agroalimentare este concentrată, majoritar, în orașe. În consecință, pentru comercializarea surplusului din gospodăria proprie producătorii casnici trebuie să se deplaseze în orașe. În lipsa deținerii în proprietate a unei unități de transport proprii, deplasarea la piață, cu lăzile sau coșul de produse de casă este, prin definiție, un proces ce implică un efort fizic și financiar semnificativ. În context, producătorii casnici din localitățile mai îndepărtate de orașe sunt dezavantajați în acest sens. Aceștia din urmă trebuie să depună un efort mai mare comparativ cu producătorii casnici din suburbii, în multe cazuri aceștia nu dispun de acces la rute de transport directe cu orașele mai mari unde au mai multe șanse să-și comercializeze rodul muncii proprii. 

Și dacă totuși au reușit să ajungă cu bine în oraș, după înghesuiala din autocar, producătorii casnici se izbesc violent de un cadru de reglementare extrem de birocratizat și rupt de realitate. Imediat ce coboară din autobuz, și încearcă să-și comercializeze surplusul din producția proprie, producătorii casnici se ciocnesc de o altă barieră - cea a cadrului de reglementare contorsionat. Condițiile de conformare sunt atât de complexe (anexa nr.1), încât, practic, restricționează accesul producătorilor casnici în piețe,  alungându-i în stradă. Ajuns în piață, producătorul casnic află că pentru a-și putea comercializa marfa acesta trebuie să completeze o Declarație de producător casnic conform anexei nr. 6 la Legea nr. 231/2010 și să prezinte actul de identitate și actul ce confirmă dreptul de proprietar sau deținător de teren. Dacă, printr-o minune, producătorul casnic circulă cu toate actele în original asupra sa, atunci acesta poate trece la etapa completării pe suport de hârtie a Declarației de producător casnic. În caz contrar, acesta fie se întoarce acasă cu marfa necomercializată, fie se instalează pe trotuar unde încearcă să-și vândă marfa cât mai repede, până nu vine poliția. Astfel, ajunși în oraș, producătorii casnici sunt prinși între ciocan și nicovală. Victime ale unei situații economice precare, aceștia ajung să fie și victimele unor reglementări rupte de realitate.

Pentru mai multe detalii accesați comentariul integral:

Descarcă comentariul

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru formarea bazei de date cu traducători, persoane fizice, care să presteze servicii de traducere scrisă din limba română în rusă și din rusă în română. 

Domeniu și terminologie utilizată: economic, social, politici publice. 

Pentru familiarizare cu terminologia, ofertanții sunt încurajați să acceseze site-ul expert-grup.org pentru a lua cunoștință cu activitatea Expert-Grup și specificul materialelor publicate. 

Perioada: 2024-2025. 

Persoanele selectate vor efectua traduceri la solicitare, în funcție de activitățile și proiectele desfășurate de către Expert-Grup. 

Cerințe minime înaintate ofertanților: 

• Cel puțin 3 ani de experiență progresivă cu traducerea documentelor similare din română în rusă la nivel de guvern și organizații internaționale; 
• Familiarizarea și înțelegerea terminologiei legale și macroeconomice (experiență anterioară cu asemenea traduceri); 
• Disponibilitatea de a efectua traduceri în perioade restrânse de timp.

Oferta va include: 

• CV-ul cu indicarea a două contacte de referință; 
• Mostre de lucrări anterioare realizate de candidat (link-uri sau documente); 
• Oferta financiară în MDL impozabili. Se va indica prețul pentru 1 pagină de traducere pentru fiecare limbă. 1 pagină = 1 800 semne fără spații. Prețul va include toate impozitele care urmează a fi reținute (impozitul pe venit, plățile pentru asigurarea medicală, fondul de pensii). 

Vă rugăm să completați oferta financiară conform modelului de mai jos: 

• Preț pentru 1 pagină în regim normal; 
• Preț pentru 1 pagină în regim de urgență; 
• Nr. pagini standard ce pot fi traduse într-o zi lucrătoare.  

Criterii de evaluare a ofertelor

Dosarele depuse vor fi evaluate de către comisia de selectare după următoarele criterii: 

• Experiența candidaților cu traduceri de complexitate similară;  
• Oferta financiară.

Ofertele pot fi depuse la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la data de 16 ianuarie 2024. Persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco, Tel: (tel. 79 033 684).

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” anunță extinderea termenului privind depunerea dosarelor de participare în cadrul concursului pentru identificarea unei persoane juridice sau asocieri de persoane juridice care va elabora Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat”. Soluția informatică va îmbina funcționalitățile stabilite în Hotărârea Guvernului (HG) nr.851/2023 pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” și a Regulamentului resursei informaționale formate de Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” (în continuare – HG nr.851/2023).

Având în vedere cele menționate mai sus, Expert-Grup invită companiile interesate, cu experiență în elaborarea soluțiilor IT în domeniul dezvoltării și implementării sistemelor informatice, să depună ofertele pentru realizarea următoarelor activități:

1.  Analiza și proiectarea SI RPPAPS;
2. Configurarea SI RPPAPS ;
3. Implementarea și Testarea SI RPPAPS;
4. Migrarea datelor în SI RPPAPS;
5. Lansarea în Producție a SI RPPAPS;
6. Documentarea SI RPPAPS (inclusiv elaborarea proiectului de HG privind modificarea HG nr.851/2023) ;
7. Instruirea utilizatorilor;
8. Garanție și mentenanță adaptivă, corectivă și statică.

Activitatea face parte din cadrul proiectului „Creșterea eficienței sectorului întreprinderilor cu capital de stat – etapa patru”, finanțat de Fundația Soros Moldova și implementat de către Centrul Analitic Expert-Grup. Proiectul este implementat în perioada decembrie 2022 – decembrie 2024.

Pentru întrebări referitoare la caietul de sarcini și cu privire la modul de depunere a ofertelor, vă rugăm să o contactați pe Iulia Sîrghi-Zolotco, directoare serviciu administrativ, financiar și comunicare Expert-Grup, prin e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Întrebările de clarificare pot fi transmise în formă scrisă pe adresa de e-mail indicată mai sus, până la data de 10 ianuarie 2024, ora 19:00. Răspunsurile la toate întrebările adresate vor fi publicate pe pagina anunțului în cadrul compartimentului: 2023. SI RPPAPS _Întrebări/Răspunsuri (www.expert-grup.org).

Termenul limită de depunere a ofertelor a fost extins până la data de 14.02.2023, ora 19.00

Dosarul de aplicare va fi transmis prin e-mail la următoarea adresă: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Dosarele incomplete sau depuse prin orice alte mijloace nu vor fi luate în considerare.

Toate detaliile privind procedura de depunere a dosarelor sunt disponibile în documentele anexate mai jos:

 Cerere de ofertă    Caiet de sarcini

Formulare OF 2023. SI RPPAPS      Formulare OT 2023. SI RPPAPS

2023. SI RPPAPS _Întrebări_Răspunsuri

APP_Arhitectura SIA RPP

Consumul de energie electrică, gaze naturale, energie termică, biomasă și apă în aproximativ 5.000 de instituții publice din Republica Moldova este monitorizat printr-un sistem informațional de management energetic - EMIS. Acest lucru a permis instituțiilor publice monitorizate să obțină o înțelegere asupra consumului real de energie, identificând astfel soluții care pot genera economii și atenua presiunea financiară. 

EMIS a fost lansat în Moldova cu suportul PNUD și GEF, iar baza de date a fost extinsă la nivel național de Green City Lab Moldova, în parteneriat cu Ministerul Energiei, Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

„Creșterea eficienței energetice duce la o reducere a costurilor energetice, în timp ce implementarea unui sistem de management al energiei contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor oferite beneficiarilor. Prin crearea a câtorva mii de profile electronice în cadrul sistemului, pentru clădiri publice, precum școli și spitale, se urmărește furnizarea unei perspective mai clare asupra consumului intern, informație ce poate fi utilizată în vederea optimizării eficienței energetice”, a evidențiat Maaike Keizer, Ambasadoare adjunctă a Regatului Țărilor de Jos, în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor implementării sistemului EMIS. 

„Consumul de energie este influențat nu numai de factori externi, ci și de propriul nostru comportament. Utilizând EMIS pentru a monitoriza consumul de energie și făcând ajustări conștiente, fără a ne afecta confortul propriu, putem contribui colectiv la un viitor mai bun, mai ecologic și mai durabil. Conform calculelor, prin aplicarea mecanismelor de management energetic, putem reduce consumul de energie cu până la 15%. În Republica Moldova, EMIS ar putea genera economii de energie de 1.639 GWh și reduce emisiile de CO2 cu 563 ktone în decurs de 20 de ani doar în sectorul public. Aceste rezultate sunt nu doar impresionante, dar subliniază importanța și valoarea acestui sistem”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentanta rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova 

Nicolae Olari, șeful Direcției Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei, a subliniat că instituțiile publice vor avea obligația de a introduce date regulat în sistemul de management energetic, grație modificărilor legislative operate în acest an la Legea privind eficiența energetică. „Odată cu reorganizarea Agenției pentru Eficiență Energetică în Centrul Național pentru Energie Durabilă, EMIS va fi preluat și dezvoltat cu datele necesare. Acest sistem este important și pentru faptul că o să ofere o listă unică cu date ale acestor instituții publice, care va sta la baza deciziilor privind finanțarea proiectelor de eficiență energetică”, a remarcat Nicolae Olari.

De asemenea, în cadrul proiectului, au fost identificate aproximativ 300 de clădiri cu cea mai scăzută eficiență energetică, care au beneficiat gratuit de servicii de management energetic, inclusiv elaborarea unui plan de acțiuni concrete pentru a-și reduce consumul de energie și apă și micșora plățile pentru facturi.

„EMIS nu este doar o bază de date cu informații despre consum. Urmează să aibă cel puțin două efecte – una de îmbunătățire a eficienței energetice prin îmbunătățirea managementului energetic și, totodată, o să responsabilizeze instituțiile publice. Pentru anul viitor este important ca acest sistem să fie instituționalizat și să lucreze fluid, iar AEE, care va fi restructurată, va putea cu adevărat să promoveze eficiența energetică în sectorul public să ajungem într-un moment când la fel cum vorbim despre managementul financiar în instituții să vorbim și despre managementul energetic”, remarcă Adrian Lupușor, directorul executiv Expert-Grup.

Datele statistice privind consumul de energie vor fi analizate pentru a stabili ulterior măsuri de eficiență energetică ce pot fi aplicate de către managerii instituțiilor. 

„Platforma EMIS permite stocarea datelor lunare de consum și compararea indicatorilor energetici pentru diferite perioade ale zilei, lunii sau ale anului. În funcție de datele înregistrate, administrația instituțiilor poate să observe când consumul de resurse a fost făcut ineficient și să întreprindă măsuri. Scopul nostru este să reducem consumul de energie și să oferim maxim suport instituțiilor care vor să facă management energetic. Dacă este folosit corect, acest sistem poate să genereze economii de la 5 la 15% din consumul de resurse. Monitorizarea datelor despre consumul de energie și apă poate să ajute managerii instituțiilor publice să întreprindă măsuri de eficientizare a managementului energetic și, ca rezultat, să economisească resurse financiare”, a menționat Irina Apostol, dezvoltatoarea sistemului EMIS în cadrul Green City Lab Moldova.

Sistemul Informațional de Management Energetic a fost dezvoltat și lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Croația în 2006, unde a fost replicat în peste 13.000 de clădiri publice. Ulterior, modelul EMIS a fost adaptat și în alte țări, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Serbia. EMIS a fost implementat în Moldova cu suportul PNUD și GEF, iar baza de date a fost extinsă la nivel național de Green City Lab Moldova, în parteneriat cu Ministerul Energiei, Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Înregistrarea video a evenimentului o puteți urmări mai jos:

Anul 2023 a marcat o etapă istorică nouă pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, odată cu recomandarea Comisiei Europene privind începerea negocierile de aderare. Prin urmare, Moldova se află într-un punct istoric de cotitură, când are șansa veritabilă de a valorifica pe deplin creditul de încredere oferit de Uniunea Europeană. Prioritatea zero în acest sens este fortificarea autorităților publice prin stabilirea unor salarii mai mari, cuplate la mecanisme de bună guvernanță, în paralel cu îmbunătățirea substanțială a mecanismelor prin care statul implică la modul practic societatea civilă în procesul decizional. Fără îmbunătățiri reale în aceste două domenii critice, procesul de integrare europeană a țării va rămâne de conjunctură, fiind mai curând unul lent și cu numeroase oportunități ratate. Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului de Stare a Țării 2023 (RST) elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și lansat pe 12 decembrie, în cadrul Conferinței Anuale Internaționale MACRO 2023, ajunsă la cea de-a XI-a ediție.

„Integrarea europeană este contextul corect în care trebuie să se dezvolte economia Republicii Moldova, contextul care oferă perspectivă de creștere și dezvoltare pozitivă. Sperăm că vom avea săptămâna aceasta o decizie pozitivă la summitul UE privind deschiderea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina”, a declarat Felix Hett, reprezentantul FES în Ucraina și Republica Moldova, în deschiderea Conferinței MACRO 2023.

Potrivit autorilor Raportului de Stare a Țării 2023, economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările din regiune. Deși decalajul de dezvoltare economică dintre Republica Moldova și țările Europei Centrale și de Est se îngustează gradual, ritmul este destul de lent. PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat ca PPC) a crescut de la 30% din media țărilor ECE în anul 2010 la 36% în 2022. Totodată, aceștia susțin faptul că după recesiunea economică din 2022, economia urmează să revină pe pantă de creștere, însă cu ritmuri prea lente. De fapt, anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent. Pentru anul 2023, autorii prognozează o creștere a Produsului Intern Brut de doar circa 3,3%, acesta fiind propulsat de creșterea compensatorie în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil., iar în  2024, economia va crește cu doar 2,6%, fiind sub potențialul său, din cauza cererii interne și externe slabe și a incertitudinii mari.

„Recuperarea economică lentă din 2023-2024 confirmă necesitatea creșterii și valorificării mai plenare a potențialului de creștere economică, cu accent pe sporirea intermedierii financiare a băncilor și facilitarea accesului la creditul bancar pentru dezvoltare, integrarea pe piața muncii a populației economic inactive, reforma companiilor de stat și eficientizării instrumentelor prin care statul acordă sprijin sectorul privat (în special, cum se acordă subvențiile în agricultură sau facilitățile fiscale).” a subliniat Adrian LUPUȘOR, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

O altă constatare cheie a Raportului de Stare a Țării vizează potențialul neexplorat al pieței muncii, unde se înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă. Problema lipsei forței de muncă este semnalată din ce în ce mai des de către angajatori. Deficitul forței de muncă este determinat inclusiv de o rată de ocupare foarte scăzută, circa 42% (în 2022), mult mai inferioară mediei țărilor din regiune (circa 60%). În același timp, conform calculelor Expert-Grup, în următorii ani se estimează că decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă se va adânci și mai mult și va ajunge la circa 25%.

 „Dezvoltarea europeană este direcția corectă în care trebuie să se miște Republica Moldova. Suntem conștienți că odată ce am ales integrarea europeană, nu am pornit pe o cale ușoară – este un mediu în care avem de concurat cu țări și companii care au tradiții de sute de ani și un grad ridicat de dezvoltare”, a declarat Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova.

Statul de drept slab continuă să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung. Ratingurile internaționale relevă îmbunătățiri în perceperea nivelului de corupție și a cadrului pentru inovații, dar și o înrăutățire a nivelului de libertate economică. Republica Moldova figurează printre performerii ultimei ediții a Indicelui de Percepere a Corupției, realizat de Transparency International, cu o creștere de șapte puncte a indicelui în perioada 2019-2022 și un salt în clasament de la locul 120 la locul 91 în anul 2022, un alt aspect important subliniat de către autorii raportului.

„Cea mai importantă lecție pe care a învățat-o UE din experiența pandemiei este puterea dialogului, organizarea consultărilor cât mai ample cu societatea civilă despre cum sunt cheltuite fondurile de stat și fondurile europene. Nu putem vorbi de reforme dacă oamenii nu le înțeleg și nu participă la dialog. La nivel european aceste discuții nu sunt abstracte, ci arată o legătură puternică dintre nevoile oamenilor și țărilor și răspunsurile pe care UE le generează”, a declarat Tana Foarfă, directoare executivă Europuls, consilier pe politici economice, monetare și fiscale în Parlamentul European.” Tana Foarfă a mai spus că luni, 11 decembrie, la Strasbourg a fost adoptat noul cadru de guvernanță economică a UE, cu lecții învățate după pandemie, dar și lecții pentru Republica Moldova despre cum se poate sincroniza mai bine cu tendințele de la nivel european.Cea mai mare inovație este că fiecare țară va fi obligată să prezinte o traiectorie de cheltuieli pe 4 ani și care vor fi măsurile finanțate, iar prioritățile vor fi raportate la direcțiile principale de dezvoltare a UE.Chiar dacă nu este stat membru, Republica Moldova va trebui să facă și ea acest exercițiu, pentru a arăta transparență și a demonstra creștere stabilă. Odată ce țara se sincronizează cu tendințele din UE, cu atât mai simple vor fi negocierile ulterioare.

„Forța de muncă este o provocare pentru toate țările din regiune. În Republica Moldova avem suficientă forță de muncă, dar calitatea acesteia nu corespunde cerințelor. Forța de muncă se află în rural, în sate, iar locurile de muncă – în oraș. Pe de altă parte, ce cere angajatorul nu corespunde cu pregătirea oamenilor. La Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AOFM) 65-67 la sută din cei care caută de lucru nu au o specializare sau o meserie”, a declarat Sergiu Sainciuc, vice-președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

„Pentru a se putea gândi la soluții pentru piața muncii, Republica Moldova trebuie să facă prioritar două lucruri: să pună la punct partea de date, de colectare de informații și să reformeze educația”, a declarat Dr Matloob Piracha, lector superior în economie la Școala de economie a Universității din Kent, Marea Britanie.

Reieșind din constrângerile menționate în cadrul conferinței și raportului, autorii au concluzionat faptul că, economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice, care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările Europei Centrale și de Est. Forța de muncă în scădere, volumul redus de investiții în tehnologii și inovații, sofisticarea slabă a produselor naționale și problemele permanente legate de concurență și de acces la finanțare sau chiar efectele schimbărilor climatice determină o competitivitate redusă a antreprenorilor autohtoni în raport nu doar cu piețele externe, dar și în cadrul pieței interne. Mai mult ca atât, seria de crize din ultima perioadă denotă faptul că economia națională și antreprenorii locali sunt cu mult mai vulnerabili în fața șocurilor. Subsecvent, intervențiile de politici sunt mai degrabă reactive decât proactive, menite mai mult să stabilizeze situația pe moment, decât să pună bazele unei dezvoltări pe termen lung. Prin urmare, în vederea pregătirii economiei naționale pentru o integrare mai aprofundată în economia Uniunii Europene, Republica Moldova are nevoie de o viziune nouă asupra modului de a stimula potențialul economic, având ca obiectiv să facă economia mai rezistentă, mai incluzivă și mai conectată la tendințele regionale și globale.

Accesați Raportul de Stare a Țării 2023    Prezentări din cadrul conferinței

Urmăriți înregistrarea video a evenimentului:

Galeria de poze:

Raportul de Stare a Țării este o publicație anuală, care reprezintă o viziune integrată asupra dezvoltării țării. Raportul este elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și este lansat tradițional în cadrul Conferinței Anuale Internaționale MACRO. Publicația se află în acest an la cea de-a 12-a ediție. 

„Expert-Grup” este un centru analitic (eng.: think-tank) specializat în cercetări economice și analize de politici publice. A fost fondat în 1998, iar activitatea de cercetare a început-o în 2006. Ne poziționăm ca o organizație neutră din punct de vedere politic și ideologic și nu reprezentăm interese economice, corporative sau politice.

Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o fundație politică social-democrată germană, al cărei scop este promovarea democrației, păcii, înțelegerii și cooperării internaționale. FES își îndeplinește mandatul în spiritul democrației sociale și se dedică dezbaterilor publice pentru identificarea soluțiilor social-democrate la problemele actuale și viitoare ale societății.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” anunță concurs pentru identificarea unei persoane juridice sau asocieri de persoane juridice care va elabora Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat”. Soluția informatică va îmbina funcționalitățile stabilite în Hotărârea Guvernului (HG) nr.851/2023 pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” și a Regulamentului resursei informaționale formate de Sistemul Informațional „Registrul Patrimoniului Public și Administrării Proprietății de Stat” (în continuare – HG nr.851/2023).

Având în vedere cele menționate mai sus, Expert-Grup invită companiile interesate, cu experiență în elaborarea soluțiilor IT în domeniul dezvoltării și implementării sistemelor informatice, să depună ofertele pentru realizarea următoarelor activități:

1.  Analiza și proiectarea SI RPPAPS;
2. Configurarea SI RPPAPS ;
3. Implementarea și Testarea SI RPPAPS;
4. Migrarea datelor în SI RPPAPS;
5. Lansarea în Producție a SI RPPAPS;
6. Documentarea SI RPPAPS (inclusiv elaborarea proiectului de HG privind modificarea HG nr.851/2023) ;
7. Instruirea utilizatorilor;
8. Garanție și mentenanță adaptivă, corectivă și statică.

Activitatea face parte din cadrul proiectului „Creșterea eficienței sectorului întreprinderilor cu capital de stat – etapa patru”, finanțat de Fundația Soros Moldova și implementat de către Centrul Analitic Expert-Grup. Proiectul este implementat în perioada decembrie 2022 – decembrie 2024.

Pentru întrebări referitoare la caietul de sarcini și cu privire la modul de depunere a ofertelor, vă rugăm să o contactați pe Iulia Sîrghi-Zolotco, directoare serviciu administrativ, financiar și comunicare Expert-Grup, prin e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Întrebările de clarificare pot fi transmise în formă scrisă pe adresa de e-mail indicată mai sus, până la data de 10 ianuarie 2024, ora 19:00. Răspunsurile la toate întrebările adresate vor fi publicate pe pagina anunțului în cadrul compartimentului: 2023. SI RPPAPS _Întrebări/Răspunsuri (www.expert-grup.org).

Termenul limită inițial de prezentare a dosarului: 31 ianuarie 2024, ora 19.00

Termenul limită de depunere a ofertelor a fost extins până la data de 14.02.2024, ora 19.00.

Dosarul de aplicare va fi transmis prin e-mail la următoarea adresă: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Dosarele incomplete sau depuse prin orice alte mijloace nu vor fi luate în considerare.

Toate detaliile privind procedura de depunere a dosarelor sunt disponibile în documentele anexate mai jos:

Cerere de ofertă     Caiet de sarcini  

Formulare OF 2023. SI RPPAPS    Formulare OT 2023. SI RPPAPS

2023. SI RPPAPS _Întrebări_Răspunsuri

APP_Arhitectura SIA RPP

Anul 2023 a marcat o etapă istorică nouă pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, odată cu recomandarea Comisiei Europene privind începerea negocierile de aderare. Această decizie vine ca o continuare logică după obținerea de către Republica Moldova, în iunie 2022, a statutului de țară-candidată pentru aderarea la UE. În același timp, Moldova începe procesul complex de negocieri cu UE și de aliniere la Aquis-ul comunitar pe fundalul unei administrații publice slabe, al unei economii vulnerabile, al unui buget deficitar și al unui suport popular insuficient pentru vectorul european. Analiza retrospectivă a dinamicii relațiilor politice și economice dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană denotă faptul că aceasta, de facto, a fost mai mereu impulsionată de constrângeri/șocuri externe (ex.: înrăutățirea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă, embargourile comerciale aplicate de Moscova față de Chișinău, iar, mai nou, și războiul din Ucraina) și într-o măsură mai mică de calitatea reformelor sau de creșterea competitivității economiei naționale. Acest proces integraționist european de conjunctură, determinat mai curând de factori geopolitici, decât de îmbunătățiri structurale interne, nu poate dura la nesfârșit (la fel cum nu putem miza la nesfârșit pe finanțarea deficitului bugetar din contul suportului partenerilor de dezvoltare). Prin urmare, Moldova se află într-un punct istoric de cotitură, când are șansa veritabilă (și ultima, probabil) de a valorifica pe deplin creditul de încredere oferit de Uniunea Europeană. Prioritatea zero în acest sens este fortificarea autorităților publice prin stabilirea unor salarii mai mari, cuplate la mecanisme de bună guvernanță (transparență, indicatori de performanță, flexibilitate instituțională, responsabilizare etc.), în paralel cu îmbunătățirea substanțială a mecanismelor prin care statul implică la modul practic societatea civilă în procesul decizional. Fără îmbunătățiri reale în aceste două domenii critice, procesul de integrare europeană a țării va rămâne de conjunctură, fiind mai curând unul lent și cu numeroase oportunități ratate. 

Economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările din regiune. Deși decalajul de dezvoltare economică dintre Republica Moldova și țările Europei Centrale și de Est se îngustează gradual, ritmul este destul de lent. PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat ca PPC) a crescut de la 30% din media țărilor ECE în anul 2010 la 36% în 2022. În același timp, productivitatea muncii este, de facto, de două ori mai mică decât media țărilor zonei central și est-europene, ceea ce indică gradul redus de complexitate tehnologică a firmelor și predominanța sectoarelor axate pe producerea bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată redusă.

După recesiunea economică din 2022, economia urmează să revină pe pantă de creștere, însă cu ritmuri prea lente. De fapt, anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent. Pentru anul 2023, prognozăm o creștere a Produsului Intern Brut de doar circa 3,3%, acesta fiind propulsat de creșterea compensatorie în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil. Fără contribuția agriculturii, economia aproape că ar fi stagnat. Industria și comerțul intern urmează să stagneze din cauza unei cereri interne și externe slabe, iar construcțiile urmează chiar să rămână pe minus din cauza nivelului înalt de incertitudine și a scăderii activității investiționale. Cererea internă slabă va reduce din importuri, fapt ce va susține balanța de plăți și moneda națională, dar va afecta negativ bugetul, care depinde în mare parte de încasările din importuri. Per ansamblu, economia va crește totuși. 

În 2024, economia va crește cu doar 2,6%, fiind sub potențialul său, din cauza cererii interne și externe slabe și a incertitudinii mari. Încetinirea creșterii economice va fi determinată de disiparea efectelor redresării în agricultură, în timp ce alte surse de creștere vor rămâne destul de limitate. Astfel, din cauza inflației încă ridicate în UE și, în consecință, a condițiilor monetare și financiare restrictive, împreună cu războiul prelungit din Ucraina și alte surse de destabilizare a securității din lume (de exemplu, criza din Orientul Mijlociu), cererea, atât externă, cât și internă, va rămâne scăzută, în timp ce incertitudinea sporită va submina investițiile.

Una dintre sursele potențiale de creștere economică ține de excesul de lichidități din sistemul bancar, însă Republica Moldova continuă să fie mult sub media țărilor din regiune la capitolul creditarea sectorului economiei. Capitalizarea insuficientă a firmelor, cuplată de accesul limitat la credite bancare, se transpun în subdezvoltare tehnologică a firmelor, care apelează la creditul bancar preponderent pentru a-și finanța activitățile curente și nu pentru finanțarea proiectelor investiționale. În acest sens, sunt necesare măsuri eficiente de creștere a intermedierii financiare, care sa răspundă obstacolelor în calea accesului la finanțare, care sunt în egală măsură de natură ciclică și de natură structurală. 

Un alt domeniu cu un mare potențial neexplorat ține de piața muncii, unde se înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă. Problema lipsei forței de muncă este semnalată din ce în ce mai des de către angajatori. Deficitul forței de muncă este determinat inclusiv de o rată de ocupare foarte scăzută, circa 42% (în 2022), mult mai inferioară mediei țărilor din regiune (circa 60%). În același timp, conform calculelor Expert-Grup, în următorii ani se estimează că decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă se va adânci și mai mult și va ajunge la circa 25%. Problemele legate de insuficiența forței de muncă și de sub-ocupare sunt multidimensionale și necesită o abordare integrată, care să nu se limiteze doar la aspecte ce țin de remunerare, dar care să integreze alte aspecte importante, care abordează reconcilierea vieții profesionale cu cea personală, disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor, integrarea mai amplă pe piața muncii a grupurilor de persoane care, de cele mai dese ori, sunt excluse din spațiul economic (persoanele cu dizabilități, persoanele în etate etc.). Mai mult ca atât, accentul trebuie pus și pe dezvoltarea capitalului uman și asigurarea condițiilor de formare continuă a forței de muncă, pentru ca aceasta să fie capabilă să susțină transformarea tehnologică și digitală a economiei.

Cadrul prea complex de documente strategice, coordonarea interinstituțională redusă în procesul de planificare strategică, dar și lipsa unei anvelope financiare robuste au subminat realizarea multor obiective de dezvoltare. Această problemă reclama necesitatea unei mai bune coordonări între documentele de politici, dar și asigurarea finanțării corespunzătoare. La sfârșitul anului 2022 a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Națională ,,Moldova Europeană 2030”, care stabilește prioritățile pentru o redresare economică robustă, durabilă și incluzivă a țării. Succesul implementării Strategiei va depinde însă de coerența acesteia cu restul documentelor de politici și de identificarea resurselor pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare în contextul dat. În condițiile unor resurse bugetare proprii limitate, atragerea asistenței externe va fi indispensabilă. O fereastră mare de oportunitate o reprezintă statutul de țară-candidată pentru aderarea la UE, care favorizează deschiderea mai multor fonduri pentru Moldova. Pentru a valorifica aceste resurse, Republica Moldova trebuie să demonstreze că are instituții puternice și bine capacitate, precum și proiecte viabile către care să fie canalizate fondurile date. 

Pe fundalul crizelor multiple suprapuse, firmele sunt încă în stare de așteptare, cu un optimism moderat, iar investițiile efectuate vizează mai mult tehnologizare și mijloace de transport și mai puțin noi spații de producere. După ce au trecut printr-o creștere substanțială a costurilor energetice, logistice sau de finanțare, dar și confruntându-se cu nevoia de reconfigurare a lanțurilor de aprovizionare sau de vânzări, firmele moldovenești încă nu sunt pe deplin convinse privind instaurarea unui climat stabil și prielnic pentru dezvoltare. Datele Barometrului de afaceri - un exercițiu sociologic realizat în decembrie 2022 și mai 2023 pe un eșantion de peste 400 de întreprinderi - indică totuși asupra unei îmbunătățiri de percepții. Astfel, în dinamică, indicele general al Barometrului de afaceri s-a îmbunătățit - de la -33,4% în decembrie 2022 la -19,2% în mai 2023, însă ponderea firmelor cu așteptări pesimiste rămâne mai mare decât cea a companiilor care se așteaptă la evoluții pozitive. Evoluția negativă a investițiilor în clădiri de locuit, spații de producere și infrastructură este atenuată de majorarea investițiilor în tehnologii și mijloace de transport. Rezultatele pentru prima jumătate a anului 2023 relevă o scădere de 4,9% f-a-p. Pe tipuri de imobilizări, cel mai mult au scăzut investițiile în sectorul rezidențial (-31,1% f-a-p), dar și investițiile în construcții inginerești (-11,5%) și clădiri nerezidențiale (-10,8%). Totodată, se atestă un spor pozitiv pentru investițiile în mijloace de transport (+19,0%), cât și în mașini și utilaje (+3,8%).

Statul de drept slab continuă să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung. Ratingurile internaționale relevă îmbunătățiri în perceperea nivelului de corupție și a cadrului pentru inovații, dar și o înrăutățire a nivelului de libertate economică. Republica Moldova figurează printre performerii ultimei ediții a Indicelui de Percepere a Corupției, realizat de Transparency International, cu o creștere de șapte puncte a indicelui în perioada 2019-2022 și un salt în clasament de la locul 120 la locul 91 în anul 2022. De asemenea, ediția pentru anul 2022 a Indicelui Global pentru Inovații plasează Republica Moldova pe locul 56 din 132 de economii analizate, cu o îmbunătățire de opt poziții în clasament. Drept principalele puncte-forte ale Republicii Moldova pentru asigurarea unui cadru adecvat pentru inovații, raportul arată cuantumul cheltuielilor publice pentru educație raportat la PIB, exporturile de servicii TIC, valoarea mărcilor comerciale după origine sau crearea de aplicații mobile. Totodată, partea de vulnerabilități se remarcă prin nivelul precar de dezvoltare a clusterelor, politicile pentru derularea afacerilor, performanța logistică sau nivelul de colaborare pentru R&D dintre universități și sectorul privat. La fel, în ediția din anul 2023 a Indicelui Libertății Economice, realizat de Heritage Foundation, scorul Republicii Moldova este de 58,5, în scădere cu 2,5 puncte comparativ cu ediția de anul trecut, țara ieșind astfel din categoria „Moderat liberă” și trecând la statutul de „Mai mult neliberă”. O asemenea scădere poate fi explicată prin starea de urgență instituită în țară de la începutul agresiunii ruse în Ucraina, ceea ce amplifică riscurile de expropriere sau calitatea aplicării contractelor, a drepturilor de proprietate și a legii în general.

Sectorul bancar rămâne rezilient și sigur, dar e încă departe de a asigura pe deplin funcția sa primordială, de intermediere financiară. Conform situației de la 31 august 2023, rata fondurilor proprii pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 31,6%, în creștere cu 2,1 p.p. de la începutul anului curent, fiind totodată cu mult peste limita minimă de 10%, prevăzută în legislație. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) depășește 240%, în condițiile în care valoarea minimă a indicatorului este fixată la 100%. În pofida numeroaselor crize, calitatea portofoliului de credite pe sectorul bancar s-a deteriorat nesemnificativ. Astfel, în anul 2022, cota creditelor neperformante s-a majorat cu 0,3 p.p., până la 6,44%, iar de la începutul anului - cu alte 0,29 p.p., până la valoarea de 6,73%, consemnată în august 2023. Totodată, se atestă o răcire a intermedierii financiare, astfel încât raportul Credite/Depozite a scăzut de la 0,65 în 2022 la 0,59 în august 2023. Nivelul de intermediere rămâne sub potențial inclusiv față de nivelul istoric de 0,81, consemnat în anul 2013, deși parametrii spre care trebuie să se țintească astăzi sunt și mai mari. Situația în cauză poate fi explicată prin factori ce vizează atât oferta, cât și cererea, și anume: i) băncile continuă să opteze pentru alternative mai puțin riscante de a genera venituri, respectiv presiunea în acordarea de credite și expunerea la risc este mai redusă; ii) comparativ cu băncile din statele din regiune, care reușesc să atragă și alt capital pentru finanțarea economiei, cum ar fi emiterea de obligațiuni, sectorul bancar autohton este dependent aproape exclusiv de plasamentele atrase (care sunt preponderent pe termen scurt), având în vedere faptul că Republica Moldova nu dispune la moment de o referință economică externă; iii) cultura antreprenorială redusă face ca multe afaceri să nu fie „bancabile”/eligibile pentru accesarea de finanțări, iar altele - să nu conștientizeze oportunitatea scalării afacerilor prin acces la capital atras.

Puterea de cumpărare a populației a fost erodată substanțial de o inflație accelerată, determinând reducerea consumului final al gospodăriilor casnice, iar nivelul înalt al prețurilor va continua să fie o provocare pentru multe familii. Cu toate că salariul mediu brut real și pensia medie reală s-au majorat în T2:2023, ritmul lor de creștere a fost destul de lent (1% și, respectiv, 4% față de T2:2022), iar creșterea economică prognozată pentru întregul an 2023 și anul 2024 (în jur de 3-4% anual) va fi insuficientă pentru a ne putea aștepta la o majorare semnificativă a veniturilor populației. La aceasta se adaugă tendința de diminuare a remiterilor - atât nominale, cât și reale - primite de gospodăriile din Moldova. Coborârea așteptată a ratei inflației de la media de 13% în anul 2023 până la 5% în anul 2024 va însemna reducerea vitezei cu care cresc prețurile de consum, însă nu și reducerea nivelului prețurilor, care vor depăși în continuare posibilitățile financiare ale multor gospodării. De aceea, pentru menținerea rezilienței sociale, este important ca statul să continue programele de protecție socială, îmbunătățind totodată țintirea lor spre păturile mai vulnerabile.

Deținerea unui loc de muncă nu reprezintă o asigurare contra sărăciei, în Moldova fiind destul de răspândit fenomenul „săracilor care muncesc”. Salariile care nu scot oamenii din sărăcie sunt unul dintre factorii determinanți ai ratei înalte de inactivitate în Republica Moldova. În T2:2023, rata de inactivitate a populației în vârstă de 20-64 de ani a fost în descreștere, dar a rămas în continuare înaltă - 41,2%, ceea ce este de două ori mai mult decât în UE. Conform prognozei pieței muncii în Republica Moldova, elaborate de Expert-Grup, pe termen mediu (2024-2026) oferta de muncă va crește, fiind favorizată de majorarea salariilor reale. Totodată, pe fundalul reluării creșterii economice, cererea de forță de muncă va crește mai repede decât oferta, ceea ce va determina accentuarea deficitului forței de muncă. Pentru a soluționa problemele de pe partea ofertei de forță de muncă, este recomandabil de mizat, înainte de toate, pe atragerea în câmpul muncii a populației economic inactive, deja prezente în Moldova. Atunci când rezervele interne de forță de muncă vor fi epuizate, o eventuală soluționare a problemei deficitului în termeni migraționali (liberalizarea angajării forței de muncă străine) va putea fi analizată atent, inclusiv sub aspectul politicilor menite să integreze cultural și social populația venită din afara țării. 

Descarcă publicația (ro)   Download the publication (en)

Această publicație a fost realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES). Opiniile exprimate în studiul de față nu reprezintă în mod neapărat opinia FES. „Expert-Grup” nu își asumă luări de atitudine colective. Comercializarea publicațiilor FES nu este permisă decât cu aprobarea în scris a Fundației „Friedrich Ebert”.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup solicită oferte de preț pentru procurarea echipamentului de birou în corespundere cu specificațiile tehnice de mai jos:

Produs: Notebook, cantitate 2

Cerințe tehnice minime: 

• Ecran: 15,6”
• Procesor: Intel core i7 sau echivalent, 12 300 puncte sau mai mult în corespundere cu http://www.cpubenchmark.net/cpu_list.php
• Memorie operativă: 16 GB
• Memorie: 512 GB minim,  PCIe NVMe SSD
• Rezoluție ecran: full HD
• Full Keyboard (care să aibă cifrele și pe partea dreaptă a tastaturii
• Alte specificații: GeForce RTX minim  4050 6Gb, HDMI, USB 3.0, camera și microfon integrat

Sistem de operare: Windows Home 11, 64Bit, Eng, cantitate 2

Programe adiționale:  Office home, eng,  cantitate 2

Prioritate va fi acordată modelelor ce întrunesc caracteristicile tehnice de bază precum și care dispun de funcționalități adiționale.

Livrarea se va face la cota TVA standard.

Ofertele vor fi transmise prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la 14 decembrie 2023, ora 18.00.

Toate întrebările de clarificare pot fi adresate la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. (persoană de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco).