Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Participarea este unul din elementele de bază ale culturii guvernării deschise , care promovează principiul transparenței, integrității, responsabilității și participării pentru asigurarea democrației și creșterii incluzive. Acest concept se bazează pe ideea că cetățenii trebuie să aibă acces la informații publice, să le înțeleagă și să contribuie la procesul decizional, precum și să monitorizeze și să evalueze deciziile și acțiunile autorităților.

Acest ghid se adresează organizațiilor societății civile și tuturor cetățenilor activi civic, care sunt interesați de procesul bugetar și modul cum sunt cheltuiți banii publici, atât la nivel local, cât și la nivel central. Ghidul are drept scop de a oferi o incursiune detaliată asupra modului de analiză a cheltuielilor bugetare. Aceasta demarează cu un capitol dedicat conceptelor de bază privind participarea civică în procesul bugetar, după care, în celelalte 4 capitole, se concentrează pe diferite domenii de aplicare: agenda de europenizare, social, al justiției și economic. Finalmente, Ghidul urmărește consolidarea cunoștințelor și capacităților societății civile necesare pentru implicarea lor activă în procesul bugetar și pentru a coopera cu actorii relevanți, inclusiv autoritățile locale și cele centrale, pentru a formula și promova  necesitățile comunității și cetățenilor.

Descarcă ghidul    Скачать руководство


Acest ghid a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert” (FES). Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”. Conținutul ghidului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert” (FES).

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru identificarea companiei pentru prestarea serviciilor de comunicare publică în cadrul campaniei de educație financiară  „Dă sens banilor” conform cererii de ofertă detaliată anexată.

 Compania selectată va fi responsabilă de:

  1. Dezvoltarea de la zero a identității vizuale de proiect și a strategiei de comunicare;
  2. Producerea a 5 videografice animate (durata 60 secunde) similare ca și complexitate acestor exemple: https://www.bnm.md/ro/content/videografice-0;
  3. Producerea a 5 videouri animate scurte (20 sec), format reels;
  4. Producerea a 10 infografice similare ca și complexitate acestor exemple: https://www.bnm.md/ro/content/infografice;
  5. Manager SM dedicat proiectului. Durata angajamentului 12 luni;
  6. Elaborarea și plasarea, inclusiv plătită a cel puțin 100 postări pe rețele sociale (Facebook și Instagram);
  7. Lucrul cu influencerii (5 influenceri);
  8. Managementul social media (Facebook și Instagram).

Pentru participare la concurs, companiile interesate vor transmite la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. următoarele:

Oferta tehnică care va conține:

  • Copia EXTRASULUI din registrul persoanelor juridice;
  • CV-urile cu datele de contact ale persoanelor cheie care vor fi implicate în realizarea contractului;
  • Lista clienților relevanți cu care a cooperat compania în ultimii 3 ani cu datele de contact ale persoanelor de referință din cadrul acestor organizații. Va fi indicată și perioada de implementare a proiectelor;
  • Mostre de produse/link-uri la proiecte similare realizate de companie în ultimii 3 ani;
  • Campaniile anterioare dezvoltate relevante pentru această sarcină;
  • Planul de acțiuni și metodele de promovare propuse.
  • Alte documente sau recomandări relevante.

Oferta financiară în MDL la cota TVA zero.

Termen limită de aplicare: 26 octombrie 2023, ora 19.00. Persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco, tel: 79 033 684.

Descarcă cererea de ofertă detaliată

Prezenta notă de poziție conține o serie de propuneri conceptuale referitoare la abordarea și structura proiectului Planului Național de Acțiune (PNA) în contextul alinierii cu angajamentele pe termen mediu în procesul de negociere a aderării la Uniunea Europeană (UE) și implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE (AA). Nota de asemenea va ține cont de necesitatea asigurării unei sinergii cu alte documente de naționale de planificare strategică și rigorile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. 

Limitări: Nota de poziție nu constituie o analiză exhaustivă a măsurilor de implementare incluse în cele 33 de secțiuni ale proiectului PNA. Totalitatea acțiunilor de implementare propuse în PNA vor fi evaluate separat de către autoritățile responsabile și părțile interesate.

Propuneri și recomandări:

1.Denumirea și locul PNA în ierarhia cadrului strategic de planificare: 

• Având în vedere experiența recentă a țărilor aflate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se sugerează redenumirea documentului în "Programul Național pentru Aderarea la Uniunea Europeană". Adițional este necesară asigurarea unei sinergii cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 386/2020, în sensul poziționării noului PNA în cadrul general de planificare strategică fie prin exceptarea acestuia de la rigorile generale, fie prin amendarea actului normativ menționat, pentru evitarea dublărilor. 

• Existența unui document de planificare multianual de aderare la UE reprezintă una dintre condițiile de bază ale mecanismului național de coordonare și implementare a angajamentelor la nivel național în cadrul procesului de negocieri pentru aderarea la UE. Cel mai probabil, raportul de progres al Comisiei Europene în cadrul pachetului de extindere se va referi la acest aspect, în funcție de existența sau absența acestui document. Denumirea generică folosită în alte țări aflate în procesul de aderare este "Program". Prin urmare, având în vedere bunele practici ale țărilor aflate în procesul de aderare, complexitatea și importanța noului PNA, se recomandă folosirea termenului "Program" în loc de "Plan", și identificarea locul acestuia în cadrul general de planificare strategică. 

2.Structura PNA:

• Conținutul noului PNA va include o Introducere generală (1 pagină) care va oferi o prezentare generală a documentului. 

• Propunem, în continuare, ca PNA să fie structurat pe șase clustere, care să acopere cele 33 de capitole de aderare, precum și cele 2 criterii de aderare care cuprind acquis-ul Uniunii Europene. La începutul fiecărui cluster, se va insera o scurtă descriere a acestuia (0,5 – 1 pagină). 

• Acțiunile de implementare corespunzătoare celor 33 de capitole și celor 2 criterii de aderare vor fi incluse în tabelele corespunzătoare celor 6 clustere ale PNA. 

• Propunem optimizarea compartimentelor PNA, inclusiv renunțarea la compartimentul "Legătura cu alte documente de planificare", deoarece acesta aduce o valoare adăugată redusă, dat fiind că în majoritatea cazurilor lipsește referința la documente de referință în proiectul PNA, iar cele menționate fac în principal trimitere la Planul Anual al Guvernului (PAG), care este un document anual.

• Propunem, în schimb, menținerea a 7 compartimente (coloane) de bază în structura acțiunilor planificate în PNA, precizând numărul de ordine al fiecărei acțiuni după cum urmează:

- Acțiunea (în proiectul PNA, denumită și Măsura de implementare) - în această rubrică se va specifica actul normativ sau acțiunea de implementare care va transpune acquis-ul Uniunii Europene și Acordul de Asociere sau Programul de Asociere. Propunem revizuirea categoriilor de măsuri/acțiuni, reducându-le la trei: "LT - legi de transpunere," "SLT - acte subordonate legii de transpunere," și "I - măsuri/acțiuni de implementare." A doua opțiune recomandată este să renunțăm la acronime, deoarece PNA ar trebui să includă doar acțiuni normative sau de implementare care transpun acquis-ul sau se referă la Acordul de Asociere RM-UE (AA) și Programul de Asociere RM-UE (PdA) relevant.

- Acquis: Nr. CELEX - acesta va reprezenta numărul de identificare unic atribuit unui document al Uniunii Europene.

- Prevederea din Acordul de Asociere RM-UE (AA) și Programul de Asociere RM-UE (PdA) - în cazul AA RM-UE, se vor include referințe la articole din AA și/sau la anexele AA, specificând articolul, alineatul și litera corespunzătoare. În cazul PdA RM-UE, se propune să se includă referința la secțiunea și domeniul relevant din PdA. Se recomandă evitarea copierii integrale a textului priorităților pe termen scurt sau mediu, în special atunci când acțiunea propusă implementează direct o anumită prioritate atribuită unui domeniu și secțiunii din PdA.

- Indicator de performanță - această rubrică va conține calificative unice și distincte care să fie relevante pentru acțiunea de implementare.

- Termen de implementare - se va specifica trimestrul și anul în care se va realiza măsura, în concordanță cu angajamentele Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, care au fost convenite în cadrul Acordului de Asociere, Programului de Asociere, Comitetelor și Sub-comitetelor de Asociere sau cele stabilite în procesul de negociere a aderării la UE.

- Instituția responsabilă - această rubrică va conține referințe la una sau mai multe instituții responsabile de implementarea acțiunii.

- Costuri estimate/ Surse de acoperire a cheltuielilor - aici se vor include costurile estimate pentru realizarea acțiunii și sursele de acoperire a acestor cheltuieli.

• La notă de poziție se anexează proiectul propus al structurii revizuite a PNA, având în vedere propunerile de mai sus (Anexa 1). De asemenea, în scop de referință, atașăm și un model revizuit al structurii PNA pe baza acțiunilor planificate în Capitolul 21. Rețele trans-europene (Anexa 2). De reținut că modelul revizuit prezentat în Anexa 2 reflectă acțiunile de implementare din versiunea PNA care este supusă consultărilor, fără a ne expune cu privire la oportunitatea acestora.

3.Prioritizarea acțiunilor și perioada de planificare:

• Recomandăm planificarea acțiunilor în cadrul PNA pe o perioadă de 3 ani calendaristici, pentru anii 2024 - 2026. Propunem, în consecință, excluderea din versiunea finală a PNA a acțiunilor cu termen de implementare în 2023, deoarece majoritatea acțiunilor incluse în proiectul PNA până în prezent sunt fie deja finalizate, fie se află într-o fază avansată de implementare în momentul adoptării PNA. În cazul în care unele acțiuni nu vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2023, ele sunt deja incluse în documentele de planificare ale Guvernului (cum ar fi Planul Anual al Guvernului, Planul Național de Dezvoltare, etc.). 

• Totodată, observăm din Nota informativă a autorului la proiect că PNA va fi un document dinamic, supus actualizărilor anuale. Propunem ca, odată cu aprobarea acestor actualizări anuale, să se modifice și perioada de implementare a PNA pentru următorii 3 ani. La următoarea actualizare anuală, perioada de implementare se va modifica la 2025-2027. Planificarea pentru o perioadă de 3 ani, cu actualizare anuală va permite și asigurarea unei sincronizări cu Planul Național de Dezvoltare și Cadrul Bugetar pe Termen Mediu. 

• Excepție va fi totuși prima actualizare intermediară, care este planificată să fie realizată până la sfârșitul anului 2023, conform proiectului actual sau chiar în prima jumătate a anului 2024. Termenul de 1-2 luni ar putea să nu fie suficient pentru procesarea recomandărilor și criteriilor de referință stabilite în primul Raport anual de progres al Comisiei Europene în cadrul Pachetului pentru Extinderea UE (începutul lunii noiembrie 2023). În plus, rezultatele exercițiului de autoevaluare vor furniza o bază importantă pentru actualizarea acțiunilor planificate în PNA. 

• Recunoaștem intenția autorului de a include în PNA acțiuni cu termen limită în anul 2027 pentru a reflecta cadrul temporal al Programului de Asociere pentru anii 2021-2027. Cu toate acestea, considerăm că eforturile și resursele autorităților trebuie concentrate în primul rând asupra acțiunilor care urmează să fie realizate în următorii 2-3 ani, mai ales având în vedere viitorul exercițiu de autoevaluare, care va oferi o imagine completă a situației actuale pe fiecare din cele 33 de capitole de aderare. 

• În plus, anticipăm că îndeplinirea angajamentelor prevăzute în Acordul de Asociere sunt condițiile cele mai evidente pentru deschiderea negocierilor de aderare pe clustere și, respectiv, capitole de aderare. Din acest motiv, credem că PNA trebuie să asigure prioritate îndeplinirii acțiunilor rămase din Anexele Acordului de Asociere care includ acquis-ul UE.

Descarcă nota de poziție  Download the position paper   Скачать документ с изложением позиции


Această publicație a fost produsă cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert” (FES). Conținutul acesteia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană”, implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert” (FES). 

Mai multe detalii despre proiectul „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană” sunt disponibile pe euromonitor.md

Deetatizarea și restructurarea economiei, precum și buna guvernanță a sectorului companiilor de stat și a proprietății publice pe ansamblu sunt componente cheie ale capitolului 20 al acquis-ului comunitar (principii de politică industrială și antreprenorială), dar nu și ale PNAA 2023-2027. În data de 28.09.2023 Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a supus consultărilor publice „proiectul hotărârii de guvern cu privire la aprobarea Planului Național de Acțiuni pentru Aderarea la Uniunea Europeană, pentru anii 2023-2027”[1] (PNAA). Proiectul planului a fost elaborat în baza recomandărilor din Raportul analitic privind alinierea Republicii Moldova la acquis-ul comunitar, publicat la 2 februarie 2023[2]. Este de menționat însă că Raportul Comisiei Europene a fost elaborat în baza răspunsurilor Republicii Moldova la chestionarul de aderare la UE[3]. Chestionarul completat de autoritățile din Republica Moldova urmărește structura pe capitole a acquis-ului comunitar și măsoară alinierea legislației autohtone la acquis. Secțiunea I litera „B” a capitolului 20 al chestionarului este dedicată privatizării și restructurării economiei naționale. Întrebările din această secțiune evaluează gradul de restructurare a economiei și calitatea guvernanței sectorului companiilor de stat. În urma analizei răspunsurilor la acest capitol al chestionarului, Comisia Europeană subliniază în Raportul său necesitatea „continuării reformelor și creșterii atractivității economiei naționale, în mod particular, pentru investițiile străine directe”.

Necesitatea reformării sectorului companiilor de stat este accentuată și în nota de opinie a Comisiei UE la cererea de aderarea a Republicii Moldova. În conformitate cu constatările Comisiei UE exprimate în Opinia la cererea de aderare a Republicii Moldova, sectorul companiilor de stat continuă să sufere din cauza lipsei unor practici adecvate de guvernanță corporativă, din cauza ineficienței și a supravegherii austere, iar acest lucru subminează investițiile din sectorul privat, subminează competitivitatea la nivelul întregii economii și prezintă riscuri fiscale majore.[4] În acest sens, Comisia recomandă prioritizarea pe agenda guvernului a reformei sectorului, în mod special, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat, reorganizarea, deetatizarea și lichidarea companiilor de stat care nu trec filtrul criteriilor de triere[5].

În pofida recomandărilor Comisiei Europene, PNAA 2023-2027 nu include măsuri dedicate catalizării procesului de restructurare a economiei naționale și îmbunătățirii guvernanței sectorului companiilor de stat. Armonizarea legislației naționale cu prevederile capitolului 20 ale acquis-ului comunitar se vrea asigurată prin intermediul acțiunilor prevăzute în capitolul 20 al PNAA 2023-2027. Cu regret, acest capitol nu prevede nicio măsură dedicată deetatizării și restructurării economiei naționale sau care să țintească îmbunătățirea guvernanței sectorului companiilor de stat. În astfel de circumstanțe, PNAA nu răspunde recomandărilor Raportului analitic al Comisiei Europene și nu poate contribui pe deplin la creșterea atractivității economiei naționale așa cum o solicită Comisia în Raportul său analitic privind alinierea legislației Republicii Moldova la acquis-ul comunitar.

Descarcă nota de poziție   Download the position paper     Скачать документ с изложением позиции

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi, 5 octombrie 2023 „Analiza alinierii funcționale a structurii organizatorice a Agenției de Proprietate Publică” în cadrul unei mese rotunde dedicate subiectului. Reprezentanții organizațiilor de profil, instituțiilor statului precum și experți în domeniu au dezbătut importanța mecanismului de triere a întreprinderilor cu capital de stat și au agreat pașii următori ce trebuie întreprinși pentru facilitarea reformei APP și a întreprinderilor cu capital de stat.

Extinderea mandatului Agenției Proprietății Publice (APP) începând cu anul 2017 nu a fost urmată și de o analiză a modului în care structura organizatorică satisface cerințele funcționale înaintate instituției. Reforma APP este condiția sine-qua-non pentru reformarea sectorului companiilor de stat, pentru consolidare și creșterea eficienței utilizării patrimoniului public.

Dintr-o structură tipică ministerelor responsabile de elaborarea politicilor, APP trebuie reorganizată după un model mult mai apropiat celui corporatist. În acest sens, reorganizarea APP poate fi realizată după modelul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA), prin depolitizarea numirii directorilor adjuncți, instituirea unui consiliu de supraveghere care să includă membri independenți și reprezentanți ai entităților administrate și crearea unui fond pentru securizarea remunerării membrilor organelor de conducere a companiilor de stat și asigurarea salariilor competitive pentru funcționarii din cadrul APP.

Vitalie Rapcea, director de program Expert-Grup a menționat că „implementarea unei soluții informaționale integrate este imperioasă pentru realocarea resurselor umane către activități cheie cu valoare adăugată mare”.

Raportul „Analiza alinierii funcționale a structurii organizatorice a APP” prezentat în cadrul mesei rotunde identifică cerințele funcționale care sunt transpuse deficitar în parametri de design organizațional.

Printre recomandările formulate de autorii analizei se numără și: i) decuplarea funcției de valorificare de cea de consolidare a patrimoniului public; ii) eliminarea suprapunerilor funcționale aferente unităților responsabile de administrare corporativă; iii) realocarea resurselor implicate în micro managementul companiilor de stat către activități de monitorizare și evaluare a activității organelor de conducere a companiilor de stat; iv) evitarea crâmpoțirii resurselor pe activități marginale în timp ce pentru activitățile de bază nu sunt alocate resurse suficiente; v) consolidarea valorificării patrimoniului public în zona de competență a unui singur director adjunct și decuplarea monitorizării implementării contractelor de valorificare de celelalte activități de valorificare a patrimoniului public; vi) consolidarea activităților de suport în cadrul unei direcții dedicate în locul realizării acestora prin mai multe subunități organizaționale independente etc.

Călin Negura, director de program Expert-Grup a menționat că „elaborarea și aprobarea unui Plan de Dezvoltare Strategică pe termen mediu a Agenției Proprietății Publice ar permite precizarea misiunii, detalierea obiectivelor și clarificarea cadrului de reformare a autorității pentru a satisface cerințele funcționale față de aceasta într-un mediu dinamic de dezvoltare economică”.

Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova a subliniat „Subiectul întreprinderilor de stat, apare periodic în rapoartele organizațiilor internaționale privind Republica Moldova, în special în contextul riscurilor de corupție, calitatea redusă a guvernanței acestor întreprinderi, lipsa de transparență și clientelism politic. Cu susținerea Fundației și cu expertiza colegilor de la Expert Grup, au fost elaborate Strategia privind administrarea proprietății de stat, Codul de Guvernanță Corporativă conform principiilor OECD, au fost elaborate mandatele pentru șapte Întreprinderi de Stat, Foaia de parcurs pentru digitalizarea APP. Nu în ultimul rând cu susținerea Fundației a fost elaborat și Conceptul Sistemului Informațional Registrul Patrimoniului Public. Chiar dacă au existat unele progrese legate de îmbunătățiri ale cadrului legal, din păcate reformele în acest sector sunt foarte lente.”  

Reforma companiilor de stat, atât de importantă pentru sporirea competitivității economiei naționale, nu poate avea loc fără reformarea și principalei instituții responsabile de gestionarea acestui sector - Agenția Proprietății Publice. Statul, în calitate de fondator al companiilor de stat, are nevoie de o instituție eficientă și profesionistă, capabilă să promoveze buna guvernanță în acest sector. În acest sens, Agenția trebuie să fie mai atractivă pentru profesioniști (aici vorbim inclusiv de salarii mai mari), să se concentreze mai mult pe aspecte strategice legate de corporatizarea și eficientizarea companiilor de stat și mai puțin pe aspecte operaționale care vizează mai curând executivul companiilor respective, să-și eficientizeze instrumentele de monitorizare, inclusiv prin digitalizarea tuturor datelor despre proprietatea publică în cadrul unui sistem informațional automatizat, precum și să dețină competențele necesare în procesele de gestionare a parteneriatelor public-private, restructurare a proprietății publice, dar și privatizări. Analiza funcțională elaborată de către Expert-Grup pentru APP vine cu constatări pertinente și recomandări practice în acest sens, care sunt extrem de importante și pentru parcursul european al țării, mai ales în contextul viitoarelor negocieri de aderare” a punctat Adrian LUPUȘOR, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Realizarea procedurii de triere a întreprinderilor cu capital de stat este esențială în vederea redimensionării și raționalizării rolului statului ca proprietar. Obiectivul principal al exercițiului de triaj este revizuirea cuprinzătoare a portofoliul companiilor de stat pentru a identifica într-un mod  bine fundamentat, dar și transparent entitățile care trebuie păstrate, dar și cele care trebuie privatizate sau reorganizate.

Ecaterina Rusu, directoare de program, Expert-Grup a subliniat: „Companiile de stat trebuie să funcționeze în sectoarele în care prezența statului este necesară pentru a corecta anumite disfuncționalități ale pieței sau din motive strategice și de securitate națională, dar în niciun caz ca să submineze concurența.”

Roman Cojuhari, directorul general al Agenției Proprietății Publice a menționat principalele preocupări în managementul agenției: „Noi vrem să avem o clarificare imperativă, în ce domeniu statul trebuie să-și mențină proprietatea. Astăzi suntem siguri că menținerea zonei de influență trebuie menținută doar în domeniile strategice și de securitate, iar în alte domenii trebuie să asigurăm o transparență maximă a proceselor de privatizare. Din aceste premise, a fost aprobată Strategia cu privire la administrarea proprietății de stat în domeniul Întreprinderilor de Stat. Concomitent, este pe ultima sută de metri Metodologia care va stipula cum facem trierea întreprinderilor. Vom trece printr-o procedură de reorganizare a întreprinderilor, iar scopul reorganizării lor este de a le eficientiza, de a le face competitive și profitabile iar asta poate fi asigurată doar printr-o guvernare corporativă, miză plasată pe un nou document strategic, pe cale de aprobare, Codul de Guvernanță corporativă. În esență, APP are o multitudine de atribuții, o suprapunere de misiuni și competențe ce-i perturbează actualmente exercitarea mandatului calitativ. Pentru o activitate eficientă a agenției este nevoie de o reorganizare, iar datorită evaluării funcționale pe care a făcut-o Expert-Grup, și care ne vine în suport, noi ne asumăm prioritizarea lansării proceselor de reformare.”

Evenimentul este desfășurat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul inițiativei „Consolidarea competitivității întreprinderilor de stat prin fortificarea guvernanței corporative”, implementată cu suportul Fundației Soros Moldova.

 

Reorganizarea și fortificarea Agenției Proprietății Publice este o restanță încă nelichidată. Pentru implementarea bunelor practici în administrarea proprietății publice, în 2017 guvernul a aprobat decizia de centralizare a funcției de proprietar în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP). Cu regret, această decizie nu a fost precedată și nici urmată, în timp util, de măsuri de fortificare a agenției în calitate de instituție care exercită rolul statului de proprietar. Prima reorganizare a APP a avut loc abia în 2019 , pentru ca peste încă un an să se opereze alte modificări de design organizațional. Cu toate acestea, modificările operate nu au fost însoțite de o analiză funcțională care să elucideze limitările care necesită a fi adresate de noua structură organizatorică.

Chiar și în pofida acestor reorganizări, agenția continuă să fie afectată de constrângerile de capacitate. În 2022 FMI constata că mandatul APP este unul prea extins pe fundalul constrângerilor de capacitate care îi subminează abilitatea de executare a funcțiilor sale în mod eficient.

Necesitatea alinierii parametrilor de design organizațional este revendicată inclusiv de Strategia de proprietate a statului aprobată recent de guvern. Prin Strategia de proprietate din decembrie 2022, statul își propune să implementeze bunele practici în administrarea și deetatizarea proprietății publice. Printre angajamentele asumate de guvern se numără și reorganizarea instituției pentru capacitarea acesteia pentru a putea face față mandatului lărgit.

Sub aspect metodologic, analiza utilizează principiile teoriei designului axiomatic. Parametrii de design organizațional au fost analizați prin prisma axiomei independenței și a axiomei informației. În consecință, a fost evidențiată măsura în care designul organizațional existent asigură realizarea cerințelor funcționale.

Analiza efectuată este una de tip „issue-based”, axată pe diferențele identificate între cerințele funcționale și parametrii de design organizațional. Prin suprapunerea cerințelor funcționale pe designul organizațional al agenției, au fost identificate decalaje. Acestea au fost documentate pentru fiecare dintre cele 3 zone mari funcționale: evidența și consolidarea patrimoniului public; administrarea corporativă; și valorificarea patrimoniului public. Suplimentar a fost analizată și organizarea activităților de suport și măsura în care acestea răspund necesităților organizaționale. În consecință, un eventual nou design organizațional ar trebui să permită eliminarea decalajelor identificate.

Rezultatele analizei permit formularea următoarelor constatări:

  • Agenția se confruntă cu probleme cronice de capacitate. Fiind copleșită de activități operaționale curente, de o valoare adăugată contestabilă, agenția nu a reușit să dedice timp pentru planificare strategică. Deși prevederile legale o cer, și chiar dacă APP solicită o planificare pe termen mediu-lung de la entitățile administrate, aceasta, la rândul ei, nu dispune de propriul Plan de Dezvoltare Strategică (PDS), care, în conformitate cu cerințele legale, trebuie să conțină și o analiză a capacităților autorității de realizarea a misiunii setate.
  • Designul organizațional existent nu satisface toate cerințele funcționale înaintate de cadrul de reglementare. Unele cerințe funcționale sunt acoperite doar formal, iar cele înaintate de Strategia de proprietate a statului nu sunt reflectate în parametri de design organizațional.
  • Designul organizațional al APP nu corespunde cerințelor funcționale descrise în principiile de organizare a administrației publice centrale de specialitate. În conformitate cu aceste principii, APP, în calitate de agenție care implementează politica statului în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice, trebuie să fie subordonată funcțional autorității administrației publice centrale responsabile de elaborarea politicilor în acest domeniu (MDED). Subordonarea administrativă nemijlocită către guvern (prin Cancelaria de Stat) se realizează atunci când funcțiile autorității nu țin de competența nemijlocită a vreunui minister.
  • Deși revendică înalte standarde de guvernanță corporativă pentru entitățile administrate, designul organizațional al Agenției nu transpune aceste standarde în propria-i arhitectura organizațională. Agenția nu poate revendica înalte standarde de administrare corporativă de la entitățile administrate în timp ce aceasta nu aplică aceleași standarde pentru propria-i activitate. Structura organizatorică a agenției este departe de una de tip corporatist, aceasta reflectă, mai curând, imaginea fidelă a unui design funcțional tipic ministerelor. Printre parametrii existenți de design organizațional care periclitează implementarea bunelor practici de administrare a patrimoniului public se numără: i) lipsa unui Consiliu de Supravegherea al APP, care să includă în componența acestuia membri independenți și reprezentanți ai entităților administrate; ii) politizarea agenției prin numirea de către guvern a directorului general al agenției și a locțiitorilor acestuia; iii) atribuirea statutului de funcție de demnitate publică (funcție politică) pentru directorul general al agenției; iv) lipsa unui fond pentru securizarea părții fixe a remunerării organelor de conducere a companiilor de stat administrate de agenție etc.
  • Lipsa unei soluții automatizate integrate, dependențele funcționale existente și defocalizarea unităților funcționale cheie, reprezintă principalele probleme asociate modului de organizare a parametrilor de design aferente asigurării evidenței, consolidării și protecției patrimoniului public. Primatul ținerii manuale a Registrului Patrimoniului Public și a multor alte registre precum și lipsa asigurării accesului la informații și rapoarte structurate din aceste registre, atât pentru utilizatori interni cât și pentru cei externi, exercită o presiune administrativă semnificativă pe resursa disponibilă în unitatea funcțională aferentă, dezechilibrând gravitația organizațională și generând inclusiv alte riscuri asociate. Îmbinarea în cadrul aceleiași unități funcționale a funcției de consolidare a patrimoniului public prin asigurarea delimitării masive și selective precum și valorificarea terenurilor proprietate publică a statului, implică efectuarea unor seturi de activități distincte, care defocusează unitatea funcțională de profil știrbind din capacitatea acesteia de a implementa Programul de stat pentru delimitarea bunurilor imobile. Lipsa specializării pe client, la nivelul direcției care acordă suport juridic celorlalte unități funcționale nu permite valorificarea avantajului standardizării și specializării limitând performanța în exercitarea funcției de protecție a patrimoniului public.
  • Unitățile funcționale prin care se asigură realizarea funcției de administrare corporativă sunt crâmpoțite, acestea prioritizează activitățile de micromanagement în detrimentul celor de administrare prin intermediul organelor de conducere ale companiilor de stat. Administrarea corporativă este realizată prin intermediul a două direcții a căror funcții se suprapun, ceea ce provoacă pasarea responsabilității pentru desfășurarea proceselor critice. Ambele unități funcționale sunt copleșite de activități marginale precum autorizarea deplasărilor directorilor companiilor de stat, autorizarea casărilor și a comercializării activelor neutilizate, calculul ajutorului material solicitat de administratori la plecarea în concediul anual plătit, verificarea corectitudinii calculelor pentru plata dividendelor, autorizarea achizițiilor mai mari de 400 mii lei, autorizarea obținerii împrumuturilor ș.a.m.d. Atât regulamentele direcțiilor cât și fișele de post ale angajaților unităților funcționale responsabile de administrarea patrimoniului public relevă faptul că activitățile cu impact asupra guvernanței corporative a companiilor de stat sunt neglijate. După un volum copleșitor de micromanagement cele două direcții responsabile de administrarea corporativă a companiilor de stat, nu mai au resurse disponibile pentru coordonarea, evaluarea și controlul activității organelor de conducere a companiilor de stat (organul executiv, consiliul, comisia de cenzori, comitetul de audit), pentru elaborarea recomandărilor și instrucțiunilor metodice pentru acestea.
  • Valorificarea patrimoniului public este organizată pe tipul activului care se vrea valorificat, fapt ce duce la defocusarea unităților funcționale. Structura organizatorică existentă tratează valorificarea patrimoniul public în funcție de tipologia bunurilor (terenuri, bunuri ale companiilor de stat, cote părți etc). O astfel de abordare a dus la dezvoltarea aceluiași set de competențe în cadrul mai multor unități funcționale specializate. Mai mult, activitatea de valorificare concurează în aceste unități funcționale specializate cu alte activități cheie. Dat fiind faptul că valorificarea patrimoniului public poate avea loc prin: locațiune, arendă, superficie, comercializare/privatizare, parteneriat public-privat etc, setul de competențe necesare a fi centralizate în unitatea organizațională responsabilă de valorificarea patrimoniului public depind de modalitatea de valorificare nu de specificul activului valorificat. Această abordare ar permite și o mai bună specializare a unităților funcționale și a directorului adjunct responsabil. În cazul instrumentelor mai complexe de valorificare ale patrimoniului public, care se implementează pe parcursul unei perioade ce depășește un exercițiu financiar, rolul crescând al funcției de monitorizare a contractelor de valorificare necesită a fi transpus în parametrii de design funcțional.
  • Funcțiile suport nu sunt organizate astfel încât să trateze unitățile specializate drept fiind entități client, de satisfacerea nevoilor cărora depinde succesul întregii organizații. Funcțiile de suport sunt răzlețe, acestea sunt repartizate în cadrul mai multor subunități funcționale autonome. Modul de organizare a activităților de suport denotă faptul că unitățile funcționale specializate nu sunt tratate aidoma unor clienți interni care, dacă nu vor fi satisfăcuți, nu vor genera veniturile necesare pentru supraviețuirea organizației. Structura existentă nu integrează funcțiile de suport într-un sistem unic de sprijin al activităților de bază ale agenției fapt ce limitează capacitățile acesteia de realizare a obiectivelor setate.

Printre alte aspecte care afectează capacitatea agenției de a răspunde cerințelor funcționale înaintate se numără și:

• nealocarea resurselor necesare pentru auditarea (sistematică) proceselor critice din cadrul agenției;

• cadrul de reglementare a modului de administrare a companiilor de stat abundă în rigori ce revendică din partea funcționarilor din cadrul agenției numeroase activități de micromanagement;

• birocratizarea excesivă a procesului de actualizare a fișelor de post ale entităților publice;

• asigurarea cu personal a funcțiilor din cadrul agenției în proporție de numai 67% ;

• salariile funcționarilor din cadrul agenției nu permit atragerea și menținerea funcționarilor competenți, acestea sunt sub nivelul salariilor funcționarilor din ministere și sub nivelul salariilor practicate în sectorul privat pentru sarcini de complexitate similară;

• distribuția sarcinilor între direcțiile din cadrul agenției, calculată pe unitate de personal, este foarte neuniformă;

• funcționarii din cadrul agenției nu beneficiază de instruiri care le-ar permite dezvoltarea competențelor cheie (lucru cu documentele cartografice în Qgis, lucru cu datele analiza și interpretarea datelor, certificarea internațională în PPP, analiza economică și financiară a companiilor de stat etc).

Pentru mai multe informații descarcă comentariul integral:

Descarcă analiza integrală

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova, organizează joi, 5 octombrie 2023, la ora 10:00, masa rotuntă „Reforma companiilor de stat și a Agenției Proprietății Publice: situația la zi și priorități imediate”. Scopul evenimentului constă în prezentarea rezultatelor Analizei funcționale a Agenției Proprietății Publice (APP) și a importanței pașilor care urmează a fi întreprinși pentru facilitarea procesului de triere a companiilor de stat.

În cadrul mesei rotunde vom prezenta principalele constatări ale Analizei funcționale privind modul de organizare și funcționare a Agenției Proprietății Publice, iar concluziile și recomandările formulate vor face obiectul dezbaterilor planificate în cadrul evenimentului.

De asemenea, vom explica importanța „mecanismului de trierea a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat” și vom formula propuneri privind următorii pași care necesită a fi urmați pentru actualizarea reformei sectorului companiilor de stat. 

Evenimentul va avea loc în sala de conferințe a centrului „Le Roi” (str. Sfatul Țării 29, etajul 6, Chișinău). Masa rotundă se va desfășura în limba română, cu traducere simultană în limba engleză.

La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai organizațiilor de profil, instituțiilor statului și experți în domeniu.

Agenda        

Pentru a participa la eveniment, vă rugăm să vă înregistrați, completând formularul ce urmează. Data limită pentru înregistrare: 3 octombrie, 9:00 dimineața.

Înregistrare la eveniment:

În perioada iulie-septembrie 2023, cele 15 organizații ale societății civile, beneficiare în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană, au participat la 5 instruiri tematice legate de monitorizarea și analiza cheltuielilor bugetare. Scopul principal al instruirilor a fost să consolideze capacitățile OSC-urilor de a sprijini și promova alinierea priorităților bugetare la agenda de europenizare la nivel național și local, dar și a spori implicarea acestora în procesele decizionale.

Tematicile centrale asupra cărora s-au concentrat instruirile au fost: conceptele generale privind participarea civică în procesul bugetar la nivel local și central, instrumentele de bază în monitorizarea bugetară, rolul activităților de advocacy;  corelarea procesului bugetar cu agenda de europenizare; definirea, descifrarea și monitorizarea cheltuielilor bugetare în domeniile sociale, sectoarele economice și sectorul justiției.

Instruirile s-au axat atât pe aspecte teoretice, cât și practice. Astfel, participanții au avut oportunitatea de a exersa, alături de experții din domeniu, punerea în aplicare a instrumentelor de analiză a datelor privind cheltuielile bugetare, au analizat studii de caz  de la nivel central și local,  toate acestea menite să contribuie la o mai bună înțelegere a subiectelor prezentate.

În urma feedback-ului de evaluare a sesiunilor de instruire, participanții au apreciat calitatea instruirilor drept una foarte înaltă (nota medie acordată fiind 4.6 din 5), indicând faptul că cunoștințele și competențele acumulate vor fi utile și relevante pentru a desfășura cu succes activitățile curente și viitoare ale organizațiilor pe care le reprezintă.

Reprezentanții celor 15 organizații ale societății civile, parteneri locali ai proiectului, au obținut expertiza necesară pentru a se implica mai activ în procesul bugetar și pentru a coopera cu actorii relevanți, inclusiv autoritățile locale și cele centrale, pentru a formula și promova necesitățile comunității și cetățenilor. În următoarele luni, aceste organizații vor beneficia de mentorat din partea experților pentru a elabora 30 de rapoarte de analiză ce vizează modul planificării și execuției cheltuielilor bugetare în diverse domenii, precum proiecte de infrastructură locală și regională, servicii sociale, și vor veni cu recomandări concrete, contribuind la asigurarea unui proces bugetar transparent, eficient și în corespundere cu prioritățile agendei de asociere. 


 

Instruirile s-au desfășurat în cadrul Proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și  Fundația „Friedrich Ebert”, Moldova

Toate detaliile despre proiect sunt disponibile pe: euromonitor.md

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: