Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) anunță extinderea termenului de aplicare pentru concursul privind identificarea unui/unei expert/e evaluator/toare care va presta servicii de evaluare la mijloc de termen a proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” în corespundere cu termenii de referință anexați la final.

Sarcinile de bază prevăd:

  • Elaborarea metodologiei de evaluare;
  • Evaluarea intermediară a nivelului de implementare al activităților și obiectivelor proiectului;
  • Elaborarea unui set de recomandări pentru asigurarea sustenabilității proiectului pe termen mediu și lung, luând în considerare constrângerile, provocările și oportunitățile identificate în procesul de evaluare.

Perioada de prestare a serviciilor va fi 11 ianuarie 2021 și se va încheia la data de 20 februarie 2021. Raportul final va fi prezentat până cel târziu la data de 20 februarie 2021.  Volum estimat de lucru: 10 zile.

Cerințe minime înaintate candidaților:

  • Experiență profesională în evaluarea proiectelor similare, finanțate de instituții internaționale (cel puțin 5 ani de experiență);
  • Cunoștințe și expertiză în colectarea și analiza datelor calitative și cantitative, inclusiv realizarea interviurilor, elaborarea indicatorilor de monitorizare și utilizarea datelor pentru formularea legăturilor cauzale;
  • Înțelegerea procesului de bugetare participativă și a mecanismelor de implicare a cetățenilor;
  • Cunoașterea contextului în care autoritățile publice locale de nivel II funcționează în Republica Moldova.

Depunea dosarelor de participare

Pentru participare la concurs, candidatul/candidata va furniza prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.   în română sau engleză următoarele:

Propunerea tehnică ce va conține:

  • CV-ul ofertantului/tantei, inclusiv experiența anterioară în evaluarea proiectelor similare;
  • Cronologia detaliată a activităților, indicând termenele limită pentru îndeplinirea sarcinilor și transmiterea livrabilului preconizat, în conformitate cu TdR anexați;
  • Referințe și recomandări.

Oferta financiară care va fi prezentată în MDL și va include toate impozitele, inclusiv contribuțiile angajatorului pentru plata salariilor / taxelor pentru furnizarea de servicii în Republica Moldova.

Termen extins de aplicare: 24 decembrie 2020, ora 10:00.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință            Terms of reference

Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V

Criza pandemică a afectat dur nu doar mediul de afaceri privat, dar și companiile de stat. O bună parte din acestea menționează că anumite riscuri se vor amplifica, în special în ceea ce privește realizarea veniturilor prognozate, dar și onorarea angajamentelor față de stat și creditori. Rezultatele unui sondaj în rândul companiilor de stat se regăsesc în studiul „Criza COVID-19: Companiile de stat, între incertitudine și oportunități”, realizat de Dumitru Pîntea și Vadim Gumene, economiști în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova.

 

Pe lângă scăderea veniturilor, criza provocată de virusul COVID-19 a afectat companiile de stat și pe alte dimensiuni. Astfel, acestea menționează că din martie și până în prezent întâmpină dificultăți legate de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, scăderea productivității muncii și apariția unor cheltuieli suplimentare. Aceste provocări se transpun în mare parte în amânarea oricăror planuri de dezvoltare, prioritate fiind acordată asigurării stabilității financiare și menținerii locurilor de muncă. 

Totuși, unele companii de stat nu au fost afectate de coronacriză: „Exemplu ar fi acele companii de stat care beneficiază de implementarea unor programe de stat cum ar fi programul „Drumuri bune”, care totuși a avut suficiente alocații ca să mențină același nivel de afaceri pentru companiile de sector”, spune Dumitru Pîntea, director de program, „Expert-Grup”.

În același timp, o bună parte din companiile de stat nu au fost pregătite pentru a face față unei eventuale crize economice. 

„Aproape jumătate din reprezentanții companiilor de stat chestionați în cadrul studiului ne-au spus că acestea nu au fost pregătite pentru o eventuală criză. Acestea nu dispun de planuri anti-criză, rezerve de lichidități sau instrumente de guvernanță internă care să gestioneze situația în mod rapid și eficient. Mai mult ca atât, intervenția consiliilor de administrație a fost mai mult formală sau deloc, chiar și în aceste momente dificile”, a explicat Dumitru Pîntea. 

În condițiile actuale, este necesară elaborarea neîntârziată a unei strategii de acordare din partea Guvernului a suportului către sectorul companiilor de stat.

Responsabilii de politici ar trebui să evalueze punctele forte și slabe ale diferitor instrumente care pot fi disponibile pentru a oferi acest sprijin companiilor de stat. Tipurile de măsuri care pot fi implementate în mod corespunzător variază în funcție de sănătatea financiară inițială a companiilor de stat. Unele măsuri pot fi implementate mai rapid, cum ar fi consolidarea fluxului de numerar, iar altele pot dura mai mult în timp, cum ar fi atragerea investitorilor primari”, susține Vadim Gumene, director de program, „Expert-Grup”.

În Republica Moldova există circa 272 de companii de stat. Acestea angajează șase la sută din numărul total al salariaților din Republica Moldova și au o valoare totală a cifrei de afacere de peste 23,7 miliarde de lei.  

Infografic Criza COVID 19 Companiile de stat între incertitudine și oportunități 1

Infografic Criza COVID 19 Companiile de stat între incertitudine și oportunități 2

Descarcă studiul integral

Descarcă prezentare

În timp ce anunțurile de ultimă oră ale laboratoarelor farmaceutice au redat un pic de speranță, reacțiile de neîncredere care au urmat în rândul populațiilor, aproape în toată lumea, au avut efectul unui duș cu apă rece. Acest fapt reamintește cât este de important ca lucrul asupra soluțiilor tehnice să fie susținut de politici menite să schimbe atitudinile și comportamentele cetățenilor.

La moment, concluziile sunt alarmante. Hashtagul #antivax are un succes foarte mare pe rețelele sociale. Teoriile conspiraționiste, cum ar fi acuzațiile nefondate contra marilor grupuri farmaceutice și miliardarului american Bill Gates de a fi creat virusul cu scopul de a se îmbogăți în baza vânzării vaccinurilor, sau presupusa declarație a lui Elon Musk de a fi refuzat vaccinarea copiilor săi, au invadat ecranele noastre.

Un studiu publicat de către Nature Medicine demonstrează că aceste fenomene, care sunt pe primele pagini ale mass-media, nu constituie decât partea vizibilă a aisbergului. Din 13.000 de persoane chestionate din 19 țări, autorii au constatat că unul din trei ar refuza să fie vaccinat chiar dacă vaccinul ar fi aprobat și recomandat de autoritățile competente. Predispunerea cetățenilor pentru vaccin variază mult de la o țară la alta: spre exemplu, în timp ce în China 9 din 10 persoane se declară gata pentru a fi vaccinate contra Covid-19, rezultatele în țări precum Franța sau Rusia sunt îngrijorătoare, unde 1 din 2 persoane ar refuza vaccinul. Aceste cifre indică faptul că în starea actuală a lucrurilor, realizarea imunizării colective va fi probabil dificilă, chiar și după luni de răspândire masivă a vaccinurilor contra Covid-19.

Opțiune implicită

Totuși, există și vești bune. Problema schimbării comportamentelor costisitoare pentru societate nu este una nouă și a fost abordată în numeroase lucrări din domeniul economiei comportamentale. Autoritățile publice ar putea să se inspire din acestea pentru a încuraja cetățenii să se vaccineze.

Decizia de a-și dona organele după moartea sa constituie un exemplu clasic ce ar putea oferi orientări în ceea ce privește vaccinarea. Presupunem că o decizie atât de importantă și care ridică întrebări de ordin moral ar trebui să fie bine gândită și greu de manipulat. Și totuși, un studiu sugerează că este posibilă schimbarea alegerii persoanelor prin simpla schimbare a opțiunii implicite Țările cu cele mai înalte rate ale consimțământului pentru donarea de organe consideră că fiecare este donator, cu excepția cazului în care se decide altfel (opt-out), în timp ce țările cu o rată a consimțământului foarte scăzută solicită un acord expres (opt-in). Procedura care constă în înlocuirea opt-in prin opt-out reprezintă una din cele mai eficiente strategii de schimbare a comportamentelor.

Un grup de cercetători din cadrul Universității din Rutgers (Statele Unite ale Americii) au expediat o scrisoare către 408 angajați ai universității pentru a-i informa cu privire la o campanie de vaccinare contra gripei. Angajații au fost divizați în două grupuri (fără a ști acest lucru). Angajații din primul grup au primit un mesaj indicând data, ora și locul întâlnirii unde urmau să fie vaccinați. Programarea a fost făcută în mod automat, însă ei puteau să o anuleze în orice moment (opt-out). Celălalt grup a primit un mesaj cu solicitarea de a alege o dată pentru a fi vaccinați (opt-in). Rezultatele sunt elocvente: 92% din angajații din primul grup au păstrat programarea, în timp ce doar 50% din cei din grupul al doilea au solicitat programarea necesară pentru a fi vaccinați.

Presiunea din partea semenilor

O altă strategie comportamentală eficientă se bazează pe presiunea din partea semenilor. Spre exemplu, autoritățile publice ar putea să se inspire din campaniile pentru donarea sângelui sau pentru încurajarea activităților cetățenești cum ar fi mersul la vot, și să ofere cetățenilor ecusoane, autocolante sau brățări. Aceste instrumente simple și puțin costisitoare permit celor care doresc să demonstreze în mod public aderarea lor la principiile de bază ale științei și dorința lor de a contribui la binele comun prin vaccinarea contra Covid-19. Cu cât mai mare va fi numărul de persoane care va avea un autocolant sau o brățară, cu atât mai mult cei care nu le vor avea vor simți, la rândul lor, necesitatea să le obțină,  fie pentru a-i imita sau pentru a aparține unui grup mai mare.

Această strategie a fost utilizată de către economista americană Anne Karing în timpul unei experiențe de teren realizate în Sierra Leone, care a avut drept scop încurajarea părinților ca să își vaccineze copiii împotriva gripei. Efectul s-a dovedit a fi în special puternic atunci când participanții în cadrul studiului erau informați despre beneficiile vaccinului pentru ei, dar și pentru ceilalți membri ai comunității. Autocolantele sunt utilizate în diferite domenii, cum ar fi pentru încurajarea electoratului să meargă la vot. Acestea au devenit chiar și un accesoriu la modă pe durata alegerilor președintelui Statelor Unite ale Americii.

Aceste instrumente, care se bazează pe factori psihologici sau culturali, nu reprezintă soluția magică. Dar, ținând cont de costul redus al implementării, impactul poate fi considerabil. Implementarea poate, de asemenea să ridice întrebari etice, care ar trebui să fie abordate împreună cu experții în domeniu pentru a asigura o mai bună transparență și a evita ca anumiți cetățeni să nu se simtă manipulați.

Descarcă versiunea PDF a comentariului 

Companiile de stat și societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat au un rol semnificativ în economia națională. Aici activează circa 6,2% din numărul total al salariaților din Republica Moldova (peste 34 de mii), iar valoarea totală a cifrei de afacere este de peste 23,6 milioane de lei.

 

Totodată, activele totale ale companiilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat sunt de peste 55,8 miliarde de lei. Datele se regăsesc în studiul „Companiile de stat: de ce există și ce impact aduc economiei”, realizat de Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Studiul a fost prezentat astăzi, în cadrul unui eveniment public online. 

„Ponderea acestor întreprinderi în economia națională este destul de importantă, acestea pot influența direct creșterea economică, pot atrage investiții și pot rezolva anumite sarcini pe piața liberă”, a declarat Ghenadie Țepordei, director general al Agenției Proprietăți Publice (APP).

„Fundația Soros Moldova vede un rol fundamental al companiilor de stat în economia națională. Participarea statului prin intermediul acestor entități contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare și, totodată, oferă un grad de certitudine și stabilitate pe piața muncii”, a menționat Cristina Vîrlan, coordonatoare de programe, Departamentul Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova. 

Care sunt sectoarele cu cea mai mare prezență a companiilor de stat?

(după numărul de personal angajat)

  • Activităţi de poştă şi de curierat (93.7%);
  • Silvicultură, piscicultură (92.7%);
  • Energie și utilități (50.7%); 
  • Cercetare - dezvoltare (49.2%);
  • Comunicaţii electronice (48.9%);
  • Fabricarea sticlei (44.2%);
  • Activităţi de investigaţii şi protecţie (30.1%);
  • Tipărire şi reproducerea pe suport a înregistrărilor (27.5%);
  • Construcții civile (23.7%);
  • Transporturi (21%)

Care sunt sectoarele cu cea mai mare prezență a companiilor de stat?

(după cifra de afacere)

  • Silvicultură, piscicultură (92,4%);
  • Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor (76.2%);
  • Activităţi de poştă şi de curierat (76,2%);
  • Energie și utilități (66.4%);
  • Cercetare - dezvoltare (55.3%);
  • Fabricarea sticlei (29.2%);
  • Comunicaţii electronice (25.6%);
  • Tipărire şi reproducerea pe suport a înregistrărilor (22.8%);
  • Activităţi de investigaţii şi protecţie (22.6%);
  • Produse de brutărie şi făinoase (21.2%).

Potrivit lui Stas Madan, economist superior, „Expert-Grup” și autor al studiului, în ultimii ani se observă o tendință clară a statului de a-și diminua prezența în sectoare precum este cel al Transporturilor sau Tipărirea și reproducerea pe support a înregistrărilor: „Este un lucru corect, deoarece sectorul privat pe aceste dimensiuni se descurcă cel mai bine”, a menționat acesta. 

„Observăm că în sectorul Activități de poștă și curierat, dominat de „Poșta Moldovei”, ponderea cifrei de afaceri este mai mică decât ponderea personalului. „Poșta Moldovei este un exemplu de întreprindere de stat care nu urmărește neapărat doar profitul, ci ca aceste servicii să ajungă la un număr cuprinzător de persoane, de aceea, vedem un nivel de eficiență un pic mai mic decât în sectorul privat”, a explicat Stas Madan.

În total, în Republica Moldova există 272 de companii de stat, dintre care 207 întreprinderi de stat și 65 de societăți pe acțiuni cu o cotă a statului de peste 30%*.

*Informații valabile pentru data de 01.01.2020

Informații exhaustive la acest subiect citiți în studiul „Companiile de stat: de ce există și ce impact aduc economiei”.

Descarcă studiul

Descarcă prezentare

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) anunță concurs pentru identificarea unui/unei expert/e evaluator/toare care va presta servicii de evaluare la mijloc de termen a proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” în corespundere cu termenii de referință anexați la final.

Sarcinile de bază prevăd:

  • Elaborarea metodologiei de evaluare;
  • Evaluarea intermediară a nivelului de implementare al activităților și obiectivelor proiectului;
  • Elaborarea unui set de recomandări pentru asigurarea sustenabilității proiectului pe termen mediu și lung, luând în considerare constrângerile, provocările și oportunitățile identificate în procesul de evaluare.

Perioada de prestare a serviciilor va fi 11 ianuarie 2021 și se va încheia la data de 20 februarie 2021. Raportul final va fi prezentat până cel târziu la data de 20 februarie 2021.

Cerințe minime înaintate candidaților:

  •       Experiență profesională în evaluarea proiectelor similare, finanțate de instituții internaționale (cel puțin 5 ani de experiență);
  • Cunoștințe și expertiză în colectarea și analiza datelor calitative și cantitative, inclusiv realizarea interviurilor, elaborarea indicatorilor de monitorizare și utilizarea datelor pentru formularea legăturilor cauzale;
  • Înțelegerea procesului de bugetare participativă și a mecanismelor de implicare a cetățenilor;
  • Cunoașterea contextului în care autoritățile publice locale de nivel II funcționează în Republica Moldova.

Depunea dosarelor de participare

Pentru participare la concurs, candidatul/candidata va furniza prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.   în română sau engleză următoarele:

Propunerea tehnică ce va conține:

  • CV-ul ofertantului/tantei, inclusiv experiența anterioară în evaluarea proiectelor similare;
  • Cronologia detaliată a activităților, indicând termenele limită pentru îndeplinirea sarcinilor și transmiterea livrabilului preconizat, în conformitate cu TdR anexați;
  • Referințe și recomandări.

Oferta financiară care va fi prezentată în MDL și va include toate impozitele, inclusiv contribuțiile angajatorului pentru plata salariilor / taxelor pentru furnizarea de servicii în Republica Moldova.

Termen limită de aplicare: 17 decembrie 2020, ora 15:00.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

 Termeni de referință        Terms of reference

Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V

Studiul „Criza COVID-19: companiile de stat între incertitudine și oportunități” a fost realizat în contextul unor evoluții neașteptate a activității economice urmare a răspândirii virusul SARS-CoV-2, cunoscut pe plan mondial drept pandemia COVID-19.

Pentru a limita răspândirea virusului, marea majoritate a statelor au recurs la măsuri de carantină și distanțare socială fără precedent, neimaginabile până acum câteva luni, care afectează desfășurarea mai multor tipuri de activități economice. Pe măsură ce timpul trece și nu există încă o soluție medicală împotriva virusului, par a fi întrunite toate condițiile unei crize economice de amploare – scăderea accentuată a PIB-ului, falimente și șomaj în creștere. Drept răspuns la aceasta, intervenția largă a statului este văzută drept cheia redresării economice, chiar și de cei care în trecut considerau statul o amenințare în adresa pieței libere. Acceptul general este acela că „instrumentele ordinare nu sunt suficiente pentru a face față acestor vremuri neordinare” iar „companiile de stat sunt parte a efortului guvernelor de redresare a situației atât pe plan medical cât și economic”.

Pornind de la experiența internațională în contextul crizei COVID-19, scopul acestui studiu este de a determina în ce condiții companiile de stat autohtone pot deveni un instrument de depășire a crizei și accelerare a recuperării economice. Astfel, analiza își concentrează atenția asupra situației companiilor de stat autohtone și cum acestea au fost afectate de pandemie, care este rolul lor în perioade de criză și ce măsuri ar putea să întreprindă Guvernul pentru a le susține și a maximiza caracterul distinct al acestora față de operatorii economici privați.  

Termenul de „companii de stat” utilizat în cadrul studiului se referă în mod particular la cele două tipuri de entități economice de stat: (I) Întreprinderi de stat și (II) Societăți pe acțiuni cu capital de stat. Cu toate acestea, în sens extins și în unele situații specifice, referințele pot include și entitățile ce prestează servicii de interes economic general (SIEG).  Totodată, în unele situații se utilizează forma juridică distinctă a celor două tipuri de entități, inclusiv cu menționarea aportului statului în capitalul social (majoritar sau minoritar). Pentru realizarea scopului, autorii au analizat cadrul legislativ și de politici relevant sectorului, rapoartele periodice de monitorizare prezentate de anumite autorități, precum și cele mai recente studii în domeniu. În același timp, cercetarea impactului pandemiei asupra companiilor de stat a fost realizată utilizând metode de cercetare cum ar fi chestionarea și interviurile aprofundate cu reprezentanți din sector. Totodată, concluziile și ipotezele studiului au fost consultate cu principalii actori și părți interesate, printre care autorități ale statului, parteneri externi, actori politici și companii de stat. 

Studiul este structurat în patru capitole care urmăresc logica evenimentelor din ultima perioadă și anume: 

Capitolul I „Sectorul companiilor de stat, încotro...?” –  prezintă situația companiilor de stat de până la declanșarea pandemiei, cu accent pe indicatorii bilanțieri, rezultatele financiare și problemele sistemice din sector.   

Capitolul II „Companiile de stat în perioada pandemiei Covid-19 – evaluează cum companiile de stat au fost afectate de pandemia COVID-19 și cât de pregătite sunt acestea pentru a face față unei crize economice.  

Capitolul III „Rolul companiilor de stat în perioade de criză” – descrie abordarea la nivel mondial asupra companiilor de stat în perioade de criză și evaluează în ce condiții cele autohtone pot deveni un instrument de depășire a crizei economice. 

Capitolul IV „Susținerea companiilor de stat în perioade de criză” – prezintă eventualele măsuri ce ar putea fi întreprinse de guvern pentru a susține companiile de stat și a maximiza caracterul distinct al acestora, și anume avantajele față de operatorii economici privați, în baza recomandărilor organizațiilor internaționale de profil. 

Descarcă studiul integral 

Descarcă infografic

Companiile de stat sunt parte integrantă a economiei Republicii Moldova. Acestea continuă să joace un rol important în economia națională ca proprietari semnificativi, operatori și angajați în mai multe sectoare strategice.

Activele companiilor de stat constituie peste ¼ din PIB (26,5%) și aproximativ 12% din activele sectorului corporativ. Companiile de stat angajează 6,2% din personalul din antreprenoriat, iar primele zece întreprinderi cu prezența statului generează 82% din totalul vânzărilor companiilor de stat și sunt implicate în activități și infrastructură importante la nivel național, cum ar fi importul și distribuția de gaze, rețelele electrice, telecomunicații, căile ferate, transport, infrastructura drumurilor și industria alimentară. Pe lângă aceasta, multe companii de stat oferă servicii publice importante.

În pofida importanței acestora, discuțiile despre companiile de stat se rezumă la subiecte precum: privatizări, diverse abateri, ingerințe politice sau salariile unor conducători ai acestora. Totodată, lipsesc abordări, politici și reforme vizionare și sistemice în raport cu acest sector. Lipsește și o înțelegere clară despre esența, importanța și rolul pe care trebuie să îl aibă companiile de stat în economia națională.

Scopul studiului este să prezinte o analiză la 360 grade, dar în același timp în format comprimat, despre sectorul companiilor de stat din Republica Moldova și să stimuleze discuții vizionare privind reformarea sectorului.

Structura studiului cuprinde patru capitole cu următoarele subiecte abordate:

Capitolul I „Ce sunt companiile de stat și motivația existenței lor?” – prezintă definiția companiilor de stat din practica internațională, care întreprinderi din Republica Moldova intră în categoria dată, dar și rațiunile din spatele deținerii de către stat a unor forme de activitate antreprenorială, atât la nivel internațional, cât și în țara noastră.

Capitolul II „Rolul companiilor de stat în economia Republicii Moldova”- analizează cum a evoluat contribuția proprietății de stat la formarea valorii în economie, dar și delimitează și cuantifică sectoarele unde companiile de stat încă au o prezență semnificativă.

Capitolul III „Beneficiile și riscurile companiilor de stat” – trasează liniile de demarcație și diferențele între companiile private și cele de stat pentru o mai bună înțelegere a beneficiilor și riscurilor aferente activității entităților antreprenoriale gestionate de stat.

Capitolul IV „Principiile OCDE de guvernanță corporativă a companiilor de stat – element definitoriu” – prezintă esența și importanța principiilor de guvernanță corporativă ale OCDE pentru companiile de stat, dar și etapa la care se află Republica Moldova cu alinierea cadrului de activitate al companiilor de stat la principiile de guvernanță date.

Descarcă studiul integral 

Donator: Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH (Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei)

Titlul proiectului: Integrarea Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova 2030” în politicile naționale și elaborarea Planului Național de Dezvoltare

Perioada de implementare: Octombrie - decembrie 2020 

Despre proiect: Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) GmBH implementează, din partea Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) proiectul “Suport pentru Guvernul Republicii Moldova pentru implementarea Agendei 2030”. Obiectivul proiectului este îmbunătățirea capacităților și proceselor pentru implementarea Agendei 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul GIZ este implementat prin realizarea unei serii de activități transversale, una din acestea fiind îmbunătățirea capacităților și proceselor pentru integrarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare “Moldova 2030” în cadrul mai multor sectoare la nivel national și regional. În acest sens, GIZ  a contractat Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” pentru realizarea proiectului “Integrarea Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova 2030” în politicile naționale și elaborarea Planului Național de Dezvoltare”. 

Obiectivele și activitățile principale din proiect 

Obiectivul 1: Elaborarea unui mechanism și criterii pentru integrarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare “Moldova 2030” în politici naționale și legislație prin includerea constatărilor și recomandările din Raportul Voluntar Național privind implementarea Agendei 2030. 

Activități:

• Identificarea recomandărilor potrivite din Raportul Voluntar Național, presentat de către Republica Moldova Forului Politic de nivel înalt; 

• Elaborarea mecanismului pentru incorporarea priorităților identificate în Strategia Națională pentru Dezvoltare “Moldova 2030” în documentele de politici sectoriale și în documentele de planificare a autorităților; 

• Aasigurarea coerenței dintre viziunea, obiectivele și prioritățile Strategiei Naționale pentru Dezvoltare “Moldova 2030” și documentele de politici sectoriale;

• Asigurarea sinergiei dintre strategiile sectoriale prin evitarea suprapunerilor și priorităților care sunt în conflict unele cu altele;

• Asigurarea ancorării documentelor de politici și a legislației î cadrul de planificare bugetară. 

Obiectivul 2: Elaborarea primului Plan Național de Dezvoltare pe termen mediu 

Activități:

• Determinarea structurii și formatului Planului Național de Dezvoltare;

• Elaborarea în mod participativ a Planului Național de Dezvoltare, prin aplicarea mecanismului și criteriilor pentru integrarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare “Moldova 2030” în documentele de politici și legislație.

Rezultatele proiectului: 

1. Ghidul metodologic pentru autoritățile publice cu privire la integrarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare “Moldova 2030” în politicile naționale și legislație în urma analizei constatărilor și recomandărilor din Raportul Voluntar Național (2020). 

2. Elaboratea Planului Național de Dezvoltare (PND) în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.389 din 17.06.2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. 

Pe data de 16 decembrie, Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) organizează webinar-ul  ”COVID-19 în Europa de Est: consecințele economice și politice” în cadrul Proiectului “3 DCFTAs”.

 

În cadrul webinar-ului vom evalua situația pandemică în Europa de Est comparativ cu tendințele din cea mai mare parte a Europei de Vest, unde al doilea val de infecții, care a început vara, l-a depășit pe primul, cel din primăvară, însă acum a atins apogeul și se atestă o scădere a numărului de infecții noi.

Prin contrast, în unele țări din Europa de Est, precum Ucraina și Moldova, dar și Rusia, pandemia continua să accelereze și este în mod evident scăpată de sub control. Azerbaijan, Belarus și Armenia se confruntă de asemenea cu al doilea val de infecții, iar apogeul acestuia a fost depășit doar în Armenia. În același timp, Georgia, țară care a evitat primul val, acum înregistrează o accelerare explozivă a numărului de infecții.

Webinarul va găzdui experți din Europa de Est,  care vor dezbate aceste evoluții dramatice și consecințele epidemiologice, economice și politice ale pandemiei. Participanții la webinar vor putea interacționa cu vorbitorii la sesiunea de întrebări și răspunsuri,

Vorbitori:

●      Veronika Movchan, Institutul pentru Cercetări Economice și Consultanță de Politici, Ucraina;

●      Denis Cenușa, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Moldova;

●      Tamara Kovziridze, „Reformatics”, Georgia;

●      Benyamin Poghosyan, Asociația de Științe Politice din Armenia, Armenia;

●      Shahla Ismayil, Asociația Femeilor pentru Dezvoltarea Rațională, Azerbaijan, Comitetul de coordonare EaP CSF;

●      Andrei Yahorau, Centrul pentru Transformare Europeană, Belarus, EaP CSF.

●      Andrey Makarychev, Universitatea din Tartu, Estonia.

Moderator:

Michael Emerson, Cercetător senior asociat, CEPS.

Data: 16 decembrie, 2020;

Ora: 11:30-13:00 CET;

Platforma: ZOOM.

ÎNREGISTRARE

Accesul la eveniment este gratuit și deschis pentru publicul larg.

Vă rugăm respectuos să vă înregistrați în limba engleză până pe data de 15 decembrie, 2020.

Numărul participanților este limitat, însă va fi asigurată transmisiunea live a evenimentului pe paginile de Facebook ale proiectelor “3 DCFTAs” Project.

Instrucțiuni Webinar:

Vă rugăm să vă conectați la eveniment cu 5 minute înainte de începere (11:25) pentru a beneficia de asistență și suport tehnic. Veți putea adresa întrebări vorbitorilor în chatul Întrebări și Răspunsuri, afișat în timpul webinarului.

Evenimentul va fi înregistrat, ulterior acesta va fi procesat și distribuit de către organizatori. Prin înregistrarea la eveniment vă exprimați consimțământul pentru procesarea înregistrării și acceptați termenii și condițiile prevăzute de politica privind confidențialitatea datelor din cadrul CEPS.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: