Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

La 1 iunie 2023 Republica Moldova va fi gazda celui de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene – noua platformă de coordonare politică între țările europene. Organizarea Summitul-ului Comunității Politice Europene în Republica Moldova, pe lângă implicațiile avute în procesul de integrare europeană, reprezintă și o investiție pentru economia țării, care poate aduce dividende pentru firme și climatul investițional în general. Fructificarea în practică a acestor beneficii depinde în mod prioritar de maniera în care autoritățile vor promova implementarea agendei de reforme pentru a transforma oportunitățile date în beneficii tangibile.

Atunci când o companie de la noi din țară dorește să identifice un nou client sau furnizor de peste hotare, de regulă primul filtru de evaluare este țara de unde provine și abia apoi nemijlocit compania. Faptul că Moldova va găzdui un eveniment cu prezența unora din cei mai influenți lideri de state și guverne și se va afla sub lumina reflectoarelor internaționale la cele mai redutabile instituții media din lume va crește notorietatea și prestigiul țării, iar asta poate facilita deschiderea mai ușoară a ușilor în exterior și pentru afacerile de la noi. 

Această popularizare a țării poate face Moldova mai cunoscută și în rândul publicului larg din UE și alte țări și respectiv reprezintă un stimulent de a crește fluxul de turiști străini pentru industria turismului și a ospitalității, reieșind și din poziționarea noastră în promovare de destinație neexplorată. Evenimentul este benefic și prin prisma promovării Republicii Moldova drept o destinație sigură, mai ales după existența unor precedente în acest an când un operator avia a părăsit Republica Moldova pe motive oficial invocate de asigurare a securității.

Per ansamblu, acest eveniment va oferi muniție de calitate întregului nostru sistem de diplomație economică pentru a fructifica oportunități de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor. De altfel, și locația centrală a evenimentului – o vinărie, creează premize de promovare și respectiv extinde geografia consumatorilor de vin moldovenesc pentru industria fanion a țării noastre.

De asemenea, nu  putem exclude și beneficiile economice imediate ale acestui eveniment. Estimativ, reieșind din numărul de delegați și jurnaliști străini care vor fi prezenți în contextul acestui eveniment, aproximativ 1500-2000 persoane, firmele de la noi, în special sectorul HoReCa, vor avea vânzări suplimentare de la 6 până la 10 milioane lei.

În final, este important de reiterat că beneficiile economice pot varia în funcție de nivelul pregătirii și investițiilor făcute în organizarea summit-ului, precum și de modul în care sunt gestionate oportunitățile generate. Respectiv, pe lângă nevoia de a asigura o prestație impecabilă în organizarea evenimentului, este la fel de imperativ și credibilizarea imaginii prin fapte. Astfel, pentru a valorifica oportunitățile de ordin economic, îndemnăm autoritățile să accelereze îmbunătățirea sistemului de diplomație economică, inclusiv prin reformarea și fortificarea Agenției de Investiții drept punct focal eficient de implementare a politicii de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor. Evident, progresele în sistemul de justiție și reformele economice de aliniere normativă, dar mai ales practică la acquis-ul comunitar, rămân la fel de stringente pentru atingerea acestui deziderat.

Descarcă comentariul integral

Centrul Analitic Independent Expert-Grup în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”organizează luni, 15 mai 2023, începând cu ora 11.30, evenimentul de lansare a proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.

Evenimentul de lansare își propune să prezinte obiectivele proiectului, subliniind în același timp rolul important pe care îl poate aduce implicarea societății civile în promovarea agendei de europenizare. 

Evenimentul va fi structurat în trei paneluri, după cum urmează:

  1. Cuvânt de salut din partea Prim-ministrului Republicii Moldova, Ambasadorului Uniunii Europene în Republica Moldova, reprezentanților ministerelor și donatorilor proiectului; 
  2. Prezentarea  proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”;
  3. Prezentarea și discuții privind constatările Raportului Alternativ nr. 1. „Realizarea Planului de Acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE”.

Evenimentul va reuni autoritățile publice de nivel înalt, factori de decizie, comunitatea donatorilor, organizații ale societății civile, lideri de opinie, medii academice și mass-media, la fel, evenimentul va fi transmis în direct, online. Mai multe detalii despre conceptul evenimentului găsiți în agenda atașată.

▶️ Transmisiunea live a evenimentului va putea fi urmărită pe 15 mai, începând cu ora 11:30 pe privesc.eu și paginile de facebook: Expert-Grup, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Friedrich Ebert Stiftung Moldova.

Agenda 


 

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Fundația Soros Moldova, au organizat astăzi un club de presă privind conceptul de reformare a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). La eveniment au participat secretara de stat Felicia Bechtoldt, Stas Madan, director de program, „Expert-Grup”, Anna Gherganova, șefa Direcției politici ocupaţionale şi de reglementare a migrației forței de muncă din cadrul ministerului.

Scopul clubului a fost de a discuta împreună cu reprezentanții mass-mediei politicile necesare și mecanismele eficiente pentru îmbunătățirea serviciilor oferite de ANOFM pentru anii 2023-2026, astfel încât să fie remediate provocările și dezechilibrele în intermedierea cererii și a ofertei pieței de muncă din țara noastră și asigurată consolidarea notorietății instituției.

Clubul de presă a reprezentat, de asemenea, un loc de dezbatere a viziunii propuse de Guvern pentru consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, eficientizarea finanțării și digitalizarea serviciilor și a măsurilor de ocupare, precum și creșterea finanțării pentru politica de măsuri active până în anul 2026, luând în considerare și contextul statutului de candidat UE acordat țării noastre.

Necesitatea reformării ANOFM este o prioritate aflată atât pe agenda Guvernului, cât și în documentele de planificare strategică. Astfel, în programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană”, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023, în dreptul domeniului Muncă și protecție socială sunt menționate o serie de activități ce vizează ANOFM, și anume: promovarea ocupării persoanelor apte de muncă din grupul inactivi și a ocupării formale a șomerilor înregistrați la ANOFM, a persoanelor cu dizabilități și a altor categorii de șomeri, în general, prin fortificarea capacităților Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, implementarea sistemului de vouchere de formare profesională, creșterea investițiilor în programele de ocupare și simplificarea acestora.

Accesează înregistrarea video a clubului

Galerie poze

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și

Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Fundația Soros Moldova, au organizat marți, 2 mai 2023, evenimentul public de prezentare a conceptului de reformă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) cu genericul Reformarea ANOFM: o viziune nouă pentru o piață a muncii mai competitivă și inovatoare. Evenimentul a pus în discuție viziunea propusă de Guvern pentru consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, eficientizarea finanțării și digitalizarea serviciilor și a măsurilor de ocupare, precum și creșterea finanțării pentru politica de măsuri active până în anul 2026, luând în considerare și contextul statutului de candidat UE acordat țării noastre.

În deschiderea evenimentului, ministrul muncii și protecției sociale Alexei Buzu a menționat: „Această reformă face parte din agenda mai largă a ministerului legată de piața muncii. De fapt, avem trei ținte de bază. În primul rând, avem un pachet de acțiuni și reforme privind munca informală – inamicul numărul unu al nostru. A doua țintă este inactivitatea, care denotă un număr foarte mare de persoane ce sunt în afara pieții muncii, iar a treia – șomajul, care indică intenția persoanelor de a-și găsi un loc de muncă. Vrem să ajutăm persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să și-l găsească în cel mai scurt timp și acel loc de muncă să fie unul decent, bine plătit și, foarte important, formalizat.”

Felicia Bechtoldt, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a prezentat conceptul de reformă a ANOFM, subliniind: „Viziunea de reformă privind îmbunătățirea serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă se va concentra pe patru obiective. Ne propunem ca ANOFM să sporească numărul de beneficiari și să țintească mai bine serviciile și măsurile active destinate șomerilor prin simplificarea înregistrării cu statut de șomer mult mai simplu și rapid și implementarea unei proceduri de activare pe piața muncii a șomerilor. Ne propunem ca ANOFM să presteze servicii și măsuri active de ocupare inclusive pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, să extindem serviciile prestate angajatorilor. O prioritate este și performanța instituțională a Agenției care ne dorim să crească semnificativ prin alocarea mijloacelor financiare, umane și tehnologice suficiente pentru a gestiona programele de măsuri active și aplicarea unui model mai eficient de management al performanțelor.”

„Reforma ANOFM este baza reformei pieței muncii, unde de mai mulți ani se observă tot mai multe dezechilibre care afectează creșterea economică, incluziunea socială și competitivitatea economică a țării. Accesul la forța de munca a devenit una dintre principalele constrângeri pentru mediul de afaceri, în timp ce constrângerile privind salariile și obținerea unui loc de muncă sunt în topul îngrijorărilor oamenilor. Aceasta se reflectă și în paradoxul dintre rata scăzută a ocupării și rata, la fel foarte scăzută, a șomajului. Pe lângă efectele emigrației, acesta denotă disfuncționalități majore pe piața muncii care pot fi atenuate printr-o reformă sistemică a ANOFM, care trebuie să fie mai flexibilă, mai aproape de nevoile forței de muncă și a angajatorilor și, respectiv, să ofere servicii mai relevante pentru ocupare”, a menționat Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup.

„Reforma trebuie să crească capacitățile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, așa încât să creeze punți între cei ce nu-și pot găsi un loc de muncă și cei care caută angajați cu abilitățile necesare pentru piața și realitățile de astăzi. Sper că reforma va oferi ANOFM pârghiile pentru ca să poată să ofere servicii mai calitative cetățenilor”, a spus Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova.

„Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este deschisă cu toți partenerii, toate instituțiile și părțile interesate de a colabora și de a aplica noi practici menite să atingă obiectivele înaintate. Mă bucur de faptul că Guvernul susține ANOFM și dorește restartarea Agenției într-un mod nou, având o viziune inovativă”, a menționat Raisa Dogaru, directoarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În cadrul evenimentului, Stas Madan, director de program în cadrul Expert-Grup, a prezentat un sondaj reprezentativ privind percepția beneficiarilor față de activitatea ANOFM și conceptul de reformă al instituției, realizat la începutul anului 2023 de către „CBS-Research” și Expert-Grup, pe un eșantion de 708 beneficiari ai serviciilor ANOFM. Sondajul denotă că 38,7% din respondenți sunt fără un loc de muncă de peste doi ani, iar fiecare al 10-lea șomer nu are experiență de muncă. Totodată, fiecare al 3-lea respondent nu a făcut niciun efort de angajare (nu a contactat niciun angajator), iar fiecare al 4-lea s-a limitat la contactarea a 1-2 angajatori.

Referitor la activitatea ANOFM, nivelul de satisfacție față de informațiile livrate de instituție, precum și față de cursurile de formare profesională mijlocite de subdiviziunile acesteia, este preponderent pozitiv. Peste 1/3 din participanții la sondaj (35,5%) s-au declarat foarte satisfăcuți, iar alte 27,7% mai degrabă satisfăcuți.

Conferința a reunit reprezentanți de nivel înalt din instituții publice, organizații internaționale, experți naționali, internaționali și din sectorul privat cu expertiză și interes în acest domeniu, care la rândul lor și-au arătat deschiderea privind contribuția la dezvoltarea competitivității pieței muncii din țara noastră, astfel încât să fie asigurat și un mediu mai atractiv pentru investitori și afaceri.

Prezentările din cadrul evenimentului:  Concept reforma ANOFM și Rezultate sondaj ANOFM

Înregistrarea video a evenimentului:

Galerie de poze:

 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Fundația Soros Moldova organizează marți, 02 mai,ora 10.00, evenimentul public de prezentare a conceptului de reformă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu genericul „Reformarea ANOFM: O viziune nouă pentru o piață a muncii mai competitivă și inovatoare”.

Scopul evenimentului este de a discuta politicile necesare și mecanismele eficiente pentru îmbunătățirea serviciilor oferite de ANOFM pentru anii 2023-2026, astfel încât să fie remediate provocările și dezechilibrele în intermedierea cererii și ofertei pieței de muncă din țara noastră, dar și consolidarea și asigurarea notorietății instituției. În cadrul evenimentului va fi prezentat un sondaj reprezentativ privind percepția beneficiarilor despre activitatea ANOFM și conceptul de reformă al instituției.

Conferința va reprezenta, de asemenea, un loc de dezbatere a viziunii propuse de Guvern pentru consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, eficientizarea finanțării și digitalizarea serviciilor și a măsurilor de ocupare, precum și creșterea finanțării pentru politica de măsuri active până în anul 2026, luând în considerare și contextul statutului de Candidat UE acordat țării noastre.

Necesitatea reformării ANOFM este o prioritate aflată atât pe agenda Guvernului, cât și în documentele de planificare strategică. Astfel, în programul de activitate al guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană”, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 în dreptul domeniului Muncă și protecție socială sunt menționate o serie de activități ce vizează ANOFM și anume: Promovarea ocupării persoanelor apte de muncă din grupul inactivi și ocupării formale a șomerilor înregistrați la ANOFM, a persoanelor cu dizabilități și a altor categorii de șomeri în general prin fortificarea capacităților Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, implementarea sistemului de vouchere de formare profesională, creșterea investițiilor în programele de ocupare și simplificarea acestora.

▶️ Transmisiunea live a evenimentului va putea fi urmărită pe 02 mai, începând cu ora 10:00 pe privesc.eu și paginile de facebook: Expert-Grup, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fundația Soros Moldova

Agenda evenimentului

 

Economia Republicii Moldova își va reveni în 2023 și va recupera scăderea înregistrată anul trecut, generată de multiplele crize cu care s-a confruntat. Perspectivele economice pentru următorii ani sunt marcate de oportunități istorice, dar și de riscuri. Scenariul de bază al actualului orizont de Prognoză se bazează pe o redresare economică în 2023 de 4,7 % și pe o creștere economică în anii următori (5,4 % în 2024 și un coridor de creștere de 4-5 % în 2025-2027). Pentru următorii ani, principalele ipoteze avute în vedere pentru creșterea economică sunt stabilizarea situației de securitate din regiune, îmbunătățirea conectivității energetice și de mobilitate cu România și începerea negocierilor de aderare la UE. Concluziile și prognozele date se regăsesc în cea de-a #24 ediție a publicației MEGA -Moldova Economic Growth Analysis*, cu titlul „Relansarea economică din 2023: prognoze, riscuri și priorități de politici” elaborată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și lansată în 27 aprilie 2023, în cadrul conferinței de presă MEGA #24 „Economia Moldovei între ecoul războiului și reziliență: prognoze pentru 2023-2024”.

 

Economia moldovenească a fost puternic afectată în 2022 de o serie de crize fără precedent, cum ar fi agresiunea Rusiei din Ucraina, criza energetică, inflația persistentă și seceta. Aceste crize au pus firmele sub presiuni mari de costuri și de competitivitate, ceea ce a dus la o scădere economică de 5,9%, sectoarele economice cele mai afectate fiind agricultura, construcțiile și tranzacțiile imobiliare, precum și industria. Cu toate acestea, datorită măsurilor adoptate de Guvern și a sprijinului extern, au fost atenuate șocurile și economia a intrat în 2023 mai puternică și cu perspective bune de redresare rapidă.

„În pofida multiplelor crize care au afectat Republica Moldova în 2022 (criza energetică, seceta, inflația, război la hotar, criza refugiaților), s-a reușit menținerea unei stabilități macrofinanciare relative. Astfel, moneda națională a rămas pe poziții, sistemul bancar s-a dovedit a fi rezilient și bine capitalizat, iar sistemul de finanțe publice a rămas sub control. Aceasta a fost posibil preponderent grație suportului financiar, tehnic și politic din partea partenerilor de dezvoltare. Pentru 2023 prognozăm o creștere economică de circa 4-5% pe fundalul recuperării în agricultură grație condițiilor climaterice relativ favorabile, diminuării ratei inflației și, respectivă, relaxării politicii monetare și relansării creditării. Evident, situația de securitate din Ucraina și regiune, precum și dinamica prețurilor la resursele energetice rămân principalele surse de incertitudine și riscuri, care pot afecta această prognoză relativ optimistă” susține Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup.

Potrivit autorilor publicației, anii 2023-2024 vor marca o perioadă de ,,revenire la normalitate" a dinamicii inflaționiste. Șocurile inflaționiste au început să se disipeze la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, IPC anual înregistrând o tendință descendentă. Decelerarea inflației se va menține pe întreaga perioadă 2023-2024, pe fondul unei baze de comparație ridicate, unui an agricol mai bun, al stabilizării tendințelor inflaționiste în regiune și al presiunilor inflaționiste limitate pe partea cererii la nivel intern.

În ceea ce privește structura veniturilor populației, ponderea salariilor crește, în timp ce rolul remiterilor se reduce treptat, deși acestea continuă să joace un rol important. Între 2012 și 2022, raportul dintre influxul de remiteri și PIB s-a redus de la 21 la 13,8%, iar ponderea remiterilor în venitul disponibil s-a diminuat de la 16 la 12 procente. În aceeași perioadă, ponderea salariilor s-a majorat cu 8 p.p., de la 42,7 % până la 50,7%. Pe termen mediu, creșterea veniturilor va fi susținută de majorarea salariilor, deoarece firmele vor fi nevoite să mărească costurile salarial pentru a atrage angajați calificați, susțin experții.

Băncile moldovenești au intrat în criza din 2022 bine capitalizate și pregătite să suporte astfel de șocuri, având în vedere întărirea cadrului regulamentar și îmbunătățirea guvernanței băncilor după criza bancară din 2015. Ca rezultat, sectorul bancar s-a dovedit a fi robust la șocurile din 2022, ieșind mai rezistent din criză, cu indicatori îmbunătățiți de lichiditate și adecvare a capitalului. Riscul de creditare, care a crescut semnificativ în 2022 datorită recesiunii economice, inflației și incertitudinii legate de războiul din Ucraina, a fost gestionat adecvat de bănci.

Stabilitatea sectorului bancar a fost consolidată prin politica monetară prudentă a Băncii Centrale a Moldovei, care a recurs la majorarea ratei rezervelor obligatorii pentru a proteja bilanțurile băncilor. Ca rezultat, creditarea s-a stabilizat, ponderea activelor fără risc în totalul activelor a crescut, în timp ce indicatorii de lichiditate și adecvare a capitalului s-au îmbunătățit. Lichiditatea și capitalizarea ridicate ale sectorului bancar, împreună cu relaxarea politicii monetare și îmbunătățirea dinamicii economice și inflaționiste, vor pregăti terenul pentru o redresare economică robustă în 2023-2024.

Autorii publicației MEGA, ediția #24, au mai subliniat faptul că în anul 2023, menținerea sustenabilității fiscale va continua să fie pusă sub presiunea contextului regional, care rămâne a fi foarte incert, iar, în vederea realizării priorităților sociale și economice asumate de Guvern, pentru anul 2023 a fost planificat un deficit major, care va constitui 6% din PIB, în acest context,  Moldova trebuie să valorifice la maximum oportunitățile care derivă din statutul său de țară candidat la UE, care va aduce o deschidere de finanțare și mai mare din partea comunității externe. Pe termen scurt și mediu, spațiul fiscal rămâne limitat, fiind estimat la aproximativ 1,5% din PIB. Prin urmare, atragerea granturilor și a împrumuturilor în condiții concesionale de la donatorii, și respectiv, creditorii externi va rămâne o premisă importantă pentru finanțarea noilor inițiative de politici și a noilor proiecte de investiții publice.

În ceea ce ține de balanța de plăți, nu s-au materializat temerile privind fuga capitalului din Moldova și epuizarea activelor de rezervă, care circulau la începutul războiului din Ucraina. De fapt, în contul financiar al balanței de plăți au fost înregistrate intrări nete de capital cu 37% mai mari față de 2021. Nerezidenții nu și-au retras depozitele din sistemul bancar moldovenesc, din contra, depozitele străinilor au crescut, iar investitorii străini și-au majorat considerabil investițiile directe în Moldova. Banca Națională a Moldovei (BNM)a făcut intervenții pe piața valutară la începutul anului pentru a satisface cererea de valută care a crescut subit, însă această situație nu a durat mult timp. Pe parcursul anului 2022, pe fundalul intrărilor mari de capital din exterior, activele de rezervă ale statului au crescut și au atins un nivel record.

Cu toate acestea, sunt necesare măsuri de corectare a deficitului exagerat de cont curent, determinat de persistența problemelor de competitivitate a exporturilor moldovenești, precum și de dinamica prețurilor la resursele energetice importate. În acest sens, este crucial ca Moldova să profite de oportunitățile pe care i le oferă statutul de țară-candidat la aderare la Uniunea Europeană, implementând reformele necesare și promovând politici structurale de stimulare a ofertei. 

Analiza pe larg poate fi citită aici prezentarea este disponibilă aici.

Înregistrarea video a conferinței:

Galerie poze 


*Notă: MEGA este un acronim în limba engleză pentru Moldova Economic Growth Analysis. 

MEGA este o recenzie bianuală publicată de EXPERT-grup din 2009, cu scopul de a explica fundamentele tendințelor economice recente din Moldova, analiza politicilor economice și propunerea de soluții pentru strategiile de dezvoltare economică ale Republicii Moldova.

Economia moldovenească s-a confruntat în 2022 cu un complex fără precedent de șocuri, dar, datorită gestionării adecvate a crizelor și a sprijinului extern, a intrat în 2023 mai puternică și cu perspective bune de redresare rapidă. Stagflația, pe fondul crizei energetice, al secetei și al războiului din Ucraina, a necesitat intervenții de politici rapide și excepționale. Astfel, în decurs de câteva luni, Guvernul a adoptat o serie de măsuri importante care au permis atenuarea șocurilor. Pentru a sprijini cererea pe fondul creșterii fără precedent a tarifelor la energie, a fost introdus mecanismul de compensare pentru a acoperi o parte din tarifele la energie pentru gospodării; pentru a sprijini întreprinderile, a fost majorată capitalizarea programelor implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului; pentru a face față crizei energetice, pentru prima dată în istoria țării, au fost utilizate surse alternative de gaze naturale și energie electrică și au fost făcute stocuri de gaze naturale pentru a consolida securitatea energetică; pentru a susține stabilitatea bugetară, Guvernul a trecut la finanțarea deficitului bugetar, în primul rând, din surse externe, disponibile datorită sprijinului generos din partea partenerilor de dezvoltare. În același timp, a fost menținută stabilitatea macrofinanciară, datorită unei politici monetare, valutare și de reglementare prudențiale, care a menținut stabilitatea monedei naționale, sectorul bancar bine capitalizat și robust și care a permis ca inflația să înceapă să decelereze spre sfârșitul anului 2022.

Efectele agresiunii ruse din Ucraina, criza energetică, inflația persistentă și seceta au pus firmele sub presiuni mari de costuri și de competitivitate. Drept rezultat, anul 2022 a adus o scădere economică de 5,9%, sectoarele economice cele mai afectate fiind agricultura, construcțiile și tranzacțiile imobiliare, precum și industria. Provocarea principală a firmelor legată de creșterea costurilor s-a manifestat prin: i) pierderea unor piețe și furnizori din Rusia, Ucraina și Belarus, ii) necesitatea de refacere a multor rute logistice odată cu pierderea accesului la portul Odessa, iii) creșterea substanțială a costurilor de transport și logistice odată ce Moldova a devenit un important punct de tranzit al bunurilor din și înspre Ucraina, iv) creșterea prețurilor la resursele energetice, v) costurile de finanțări mai scumpe odată cu înăsprirea politici monetare, dar și vi) derularea mai dificilă a vânzărilor pe piața locală ca urmare a erodării puterii de cumpărare a populației.

Perspectivele economice pentru anii următorii se află în zodia marilor oportunități, dar deopotrivă și riscuri. Scenariul de bază al orizontului actual de prognoză se bazează pe o recuperare economică în anul 2023 de 4,7% și o creștere economică în anii următori (5,4% în anul 2024 și un coridor de creștere de 4-5% în perioada 2025-2027). Pentru anii următori, principalele ipoteze luate în calcul pentru creșterea economică sunt stabilizarea situației de securitate din regiune, îmbunătățirea conectivității energetice și de mobilitate cu România și începerea negocierilor de aderare la UE. Materializarea acestor oportunități poate crea un efect de sinergie enorm pentru atragerea investițiilor și modernizarea țării. În același timp, riscurile rămân o variabilă importantă și acestea includ riscul escaladării războiului din Ucraina, volatilitatea pe piața energiei, o recesiune la nivel global, amenințările hibride din partea Federației Ruse, dar și comportamentul decidenților politici alături de capacitățile administrative limitate la moment.

În structura veniturilor populației crește ponderea salariilor, iar rolul remiterilor se reduce, deși acestea continuă să joace un rol important. Pe parcursul ultimilor 10 ani, raportul dintre influxul de remiteri și PIB s-a redus de la 21% în 2012 până la 13,8% în 2022. De asemenea, și ponderea remiterilor în venitul disponibil s-a diminuat de la 16% la 12%. În aceeași perioadă, ponderea salariilor s-a majorat cu 8 p.p., de la 42,7% până la 50,7%. Pe termen mediu creșterea veniturilor va putea fi susținută de majorarea salariilor. Pe lângă creșterea economică, majorarea salariilor va fi determinată de necorelarea ofertei și cererii forței de muncă. Pentru a putea atrage angajații calificați firmele vor fi nevoite să mărească costurile salariale.

Discrepanța între cererea și oferta forței de muncă poate favoriza creșterea salarială pe o anumită perioadă, însă pe termen lung e nevoie de sporit productivitatea muncii. Oferta forței de muncă din Moldova e asigurată în mare parte de muncitori necalificați. În acest context, creșterea salariilor în Republica Moldova va determina businessul să se orienteze spre alte piețe în care forța de muncă necalificată e mai ieftină sau să-și automatizeze activitățile. Pentru a asigura pe termen lung salarii decente este nevoie de sporit productivitatea muncii. Realizarea acestui deziderat presupune un spectru larg de politici, însă este, absolut, necesară o reformă autentică a educației terțiare și a sectorului de cercetare, precum și îmbunătățirea climatului investițional.

În anul 2023, menținerea sustenabilității fiscale va continua să fie pusă sub presiunea contextului regional, care rămâne a fi foarte incert. În vederea realizării priorităților sociale și economice asumate de Guvern, pentru anul 2023 a fost planificat un deficit relativ înalt, care va constitui 6% din PIB. Deși se preconizează că veniturile se vor majora, creșterea acestora nu va fi proporțională cu cea a cheltuielilor publice, prin urmare, efectele războiului sau alte șocuri adverse ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru sustenabilitatea bugetului. Pentru perioada următoare, politica fiscală tinde, pe de o parte, să asigure suficientă lichiditate pentru IMM-uri și să stimuleze investițiile private, în timp ce pe de altă parte, se va concentra pe consolidarea disciplinei fiscale într-o manieră în care să stimuleze mobilizarea veniturilor și să reducă economia informală.

Moldova trebuie să valorifice la maximum oportunitățile care derivă din statutul său de țară candidat la UE, care va aduce o deschidere de finanțare și mai mare din partea comunității externe. Pe termen scurt și mediu, spațiul fiscal rămâne limitat, fiind estimat la aproximativ 1,5% din PIB. Prin urmare, atragerea granturilor și a împrumuturilor în condiții concesionale de la donatorii, și respectiv, creditorii externi va rămâne o premisă importantă pentru finanțarea noilor inițiative de politici și a noilor proiecte de investiții publice. Credibilitatea și predictibilitatea pe care statutul de țară candidat le oferă, și ulterior demararea negocierilor de aderare, vor mobiliza și mai mult asistența financiară. Cu toate acestea, contextul dat scoate în evidență problemele legate de capacitățile limitate ale autorităților publice de a asimila asistența externă. Astfel, constrângerile existente ce țin de planificarea strategică, corelarea asistenței externe cu nevoile de dezvoltare, dar și managementul și implementarea proiectelor de investiții capitale trebuie remediate.

Băncile moldovenești au intrat în criza din 2022 bine capitalizate și pregătite să suporte astfel de șocuri, având în vedere consolidarea cadrului de reglementare și îmbunătățirea guvernanței băncilor după criza bancară din 2015. Sectorul bancar s-a dovedit a fi robust la șocurile din 2022, ieșind mai rezistent din criză, cu indicatori îmbunătățiți de lichiditate și de suficiență a capitalului. Riscul de credit, care a crescut semnificativ în 2022, având în vedere recesiunea economică, inflația și incertitudinile legate de războiul din Ucraina, a fost gestionat în mod adecvat de bănci. Ponderea creditelor neperformante a rămas relativ scăzută (mai mică în comparație cu perioada anterioară pandemiei), ceea ce sugerează o calitate adecvată a portofoliilor de credite ale băncilor. Aceasta este susținută de indicatorii de lichiditate și de adecvare a capitalului, care, în pofida șocurilor, au rămas la niveluri confortabile. De asemenea, toți indicatorii de lichiditate au rămas în zona de siguranță, într-o situație mult mai bună comparativ cu cerințele de reglementare. Acești indicatori sugerează că sistemul bancar nu numai că a depășit cu bine criza din 2022, dar a ieșit și mai puternic din ea, fiind bine capitalizat, cu lichidități suficiente, care pot susține redresarea economică din 2023-2024.

Băncile au rămas profitabile în timpul crizei, în pofida reducerii marjei de dobândă. Înăsprirea politicii monetare a avut un efect mult mai puternic asupra ratelor dobânzilor la depozite în comparație cu cele la credite, ceea ce a dus la micșorarea marjei de dobândă. Paradoxal, reducerea marjei nu a subminat indicatorii de profitabilitate ai băncilor, deoarece, în timp ce rata medie a dobânzii la depozite a crescut, ponderea depozitelor pe termen lung în totalul depozitelor bancare, care implică cele mai mari rate ale dobânzii, a scăzut. Aceasta a complicat problema structurală a necorelării scadențelor lichidităților băncilor din Moldova, din cauza incertitudinii ridicate în jurul situației economice și de securitate a țării, care a motivat deponenții să își sporească lichiditățile prin trecerea la depozite pe termen mai scurt. Un alt factor care a permis creșterea indicatorilor de profitabilitate a băncilor a fost creșterea dobânzilor la VMS și CBN în contextul înăspririi politicii monetare. 

Lichiditatea și capitalizarea înaltă a sectorului bancar, împreună cu relaxarea politicii monetare și îmbunătățirea dinamicii inflaționiste vor crea premisele unei redresări economice solide în 2023-2024. În ipoteza că, în 2023, situația de securitate din regiune se va stabiliza marginal (principala ipoteză neîmplinirea căreia ar putea afecta toate prognozele), inflația va continua să decelereze pe fondul continuării relaxării politicii monetare, anul agricol va fi mai bun decât în 2022, iar bilanțurile băncilor vor continua să se extindă. În particular, se preconizează că volumul creditelor noi va crește cu 28% și 18% în 2023 și, respectiv, 2024. Ritmul de creștere va fi mult mai mare în cazul creditelor de consum (+51% și +21% pentru 2023-2024) în comparație cu cel al firmelor (+22% și 17% pentru 2023-2024), mai ales dacă se ia în considerare baza de comparație redusă: în 2022, volumul creditelor noi acordate populației a scăzut cu 35%, în timp ce în cazul firmelor acestea au crescut cu 26%. În consecință, stocul total de credite se va extinde cu +24% în 2023 și 14% în 2024, urmând să se stabilizeze în jurul valorii de 13%-14% în perioada 2025-2027.

În general, banca centrală promovează o politică monetară conservativă și prudentă, răspunzând în mod adecvat dinamicii inflaționiste și echilibrului riscurilor, dar pe viitor este necesară promovarea unei politici monetare mai anticipatorie. În cursul anului 2022, având în vedere efectele secundare ale șocurilor externe asupra inflației (în principal, așteptările inflaționiste și efectele secundare ale creșterilor prețurilor la energie), banca centrală și-a înăsprit semnificativ politica monetară, atât prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară, cât și a normei rezervelor obligatorii. Principalele motive pentru această înăsprire au fost temperarea efectelor inflaționiste secundare ale șocurilor inflaționiste de tip "cost-push" din 2022, prin atenuarea creșterii așteptărilor inflaționiste, limitarea creditării și temperarea excesului de lichidități din sectorul bancar. Respectiv, imediat când a devenit clar că tendința de creștere a inflației s-a inversat, banca centrală a început să relaxeze treptat politica monetară prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară, fiind însă mai prudentă în ceea ce privește reducerea normei rezervelor obligatorii. Motivul este că, pe de o parte, banca centrală intenționează să stimuleze creditarea în monedă națională, prin reducerea normei rezervelor obligatorii în lei și menținerea acesteia neschimbată pentru resursele atrase în valută străină; pe de altă parte, nivelul ridicat al lichidităților neutilizate din sectorul bancar nu permite băncii să reducă și mai mult rata rezervelor obligatorii. 

În pofida șocurilor majore din 2022, banca centrală a reușit să mențină o relativă stabilitate a monedei naționale și o reziliență generală a situației macrofinanciare. Moneda națională a rămas stabilă în pofida șocurilor multiple și a condițiilor economice dificile. Acest lucru a fost posibil datorită intervențiilor în timp util ale băncii centrale pe piața valutară națională. Și anume, pentru a evita deprecierea excesivă a leului moldovenesc în perioadele cele mai dificile ale crizei (de exemplu, după începerea războiului din Ucraina sau atunci când prețurile de import pentru energie au crescut brusc), BNM a vândut din rezervele sale internaționale suficientă valută străină pentru a face față cererii sporite de valută străină și, respectiv, a atenua presiunea asupra MDL. Cu toate acestea, în lunile următoare, nivelul rezervelor s-a consolidat datorită sprijinului financiar internațional din partea partenerilor de dezvoltare.

Anii 2023-2024 vor marca o perioadă de ,,revenire la normalitate" a dinamicii inflaționiste. Șocurile inflaționiste au început să se disipeze la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, IPC anual înregistrând o tendință descendentă. Decelerarea inflației se va menține pe întreaga perioadă 2023-2024, pe fondul unei baze de comparație ridicate, unui an agricol mai bun, al stabilizării tendințelor inflaționiste în regiune și al presiunilor inflaționiste limitate pe partea cererii la nivel intern. Prin urmare, presupunând că nu vor exista șocuri inflaționiste majore de tip cost-push (ex: majorări de tarife, scumpirea prețurilor de import sau un an agricol dificil), IPC va continua să scadă până la o medie de 13-14% pentru 2023 și 5,5% în 2024. Decelerarea inflaționistă va permite băncii centrale să își relaxeze în continuare politica monetară în perioada 2023-2024. 

În ceea ce ține de balanța de plăți, nu s-au materializat temerile privind fuga capitalului din Moldova și epuizarea activelor de rezervă, care circulau la începutul războiului din Ucraina. De fapt, în contul financiar al balanței de plăți au fost înregistrate intrări nete de capital cu 37% mai mari față de 2021. Nerezidenții nu și-au retras depozitele din sistemul bancar moldovenesc, din contra, depozitele străinilor au crescut, iar investitorii străini și-au majorat considerabil investițiile directe în Moldova. BNM a făcut intervenții pe piața valutară la începutul anului pentru a satisface cererea de valută care a crescut subit, însă această situație nu a durat mult timp. Pe parcursul anului 2022, pe fundalul intrărilor mari de capital din exterior, activele de rezervă ale statului au crescut și au atins un nivel record.

Cu toate acestea, sunt necesare măsuri de corectare a deficitului exagerat de cont curent, determinat de persistența problemelor de competitivitate a exporturilor moldovenești, precum și de dinamica prețurilor la resursele energetice importate. Deficitele cronice duc la acumularea în timp a datoriei externe care, cu toate că nu depășește actualmente limitele de sustenabilitate, poate să rezulte într-o criză a datoriei în viitor. În acest sens, este crucial ca Moldova să profite de oportunitățile pe care i le oferă statutul de țară-candidat la aderare la Uniunea Europeană, implementând reformele necesare și promovând politici structurale de stimulare a ofertei.

Descarcă publicația      Download the publication


Despre MEGA

MEGA este acronimul în engleză pentru Analiza Creșterii Economice din Moldova (Moldovan Economic Growth Analysis). MEGA este o publicație bi-anuală elaborată de către EXPERT-GRUP din 2009, scopul căreia este de a elucida esența evoluțiilor economice în Moldova, a analiza politicile economice şi a oferi recomandări asupra strategiilor de dezvoltare economică a țării.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” invită  reprezentanții mass-media la cea de-a 24-a ediție a conferinței MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis – Analiza Creșterii Economice a Republicii Moldova) cu titlul: „Economia Moldovei între ecoul războiului și reziliență: prognoze pentru 2023-2024”

Conferința de presă va avea loc joi, 27 aprilie, începând cu ora 14.00, la sediul Expert-Grup, str. Vlaicu Pârcălab 3 , Chișinău (atenție: adresă actualizată). 

În cadrul evenimentului va fi lansată ediția a 24-a a revistei economice MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis – Analiza Creșterii Economice a Republicii Moldova), publicație care reprezintă analiza tendințelor macroeconomice și sectoriale conturate pe parcursul anului 2022 și oferă prognoza principalilor indicatori economici pentru anul 2023-2024.  

Conferința va servi și drept platformă de discuții cu reprezentanții mass-media privind cele mai importante evoluții și riscuri economice, inclusiv reforme economice, mediul de afaceri, bunăstarea populației, piața muncii, tendințele inflaționiste, cadrul bugetar, politica monetară, sector financiar și comerț extern. Conferința va putea fi urmărită LIVE pe www.privesc.eu și pe pagina de facebook: Expert-Grup

Pentru a participa vă rugăm respectuos să accesați link-ul înregistrare de mai jos:

Înregistrare        Agenda

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, 

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership și în cooperare cu Fundația  „Friedrich Ebert” în Republica Moldova, au elaborat primul raport alternativ de realizare a Planului de Acțiuni pentru implementarea celor nouă recomandări ale Comisiei Europene în contextul cererii de aderare a Republicii Moldova la UE.

Raportul #MoldovaEUCandidateCheck reflectă principalele constatări privind progresele, restanțele și prioritățile recomandate pentru fiecare din cele 9 angajamente asumate de Republica Moldova. Documentul este rezultatul unui exercițiu independent de monitorizare și evaluare a implementării Planului de acțiuni, aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană, în perioada 1 iulie 2022 – 31 martie 2023, și are la baza o metodologie axată pe evaluarea cantitativă și calitativă. 

Experții celor trei organizații apreciază că media generală pentru gradul de implementare a celor nouă angajamente este de 3,8 din 5 puncte posibile. Din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, doar 14 acțiuni (23,33%) au fost implementate fără carențe, 21 de acțiuni (35%) au fost implementate cu unele rezerve, 23 acțiuni (38,33%) au fost inițiate și sunt în proces de implementare, iar 2 acțiuni (3,33%) nu au fost inițiate.

Potrivit autorilor, cel mai bun calificativ – 4,66 puncte – este atribuit reformei ce vizează gestionarea finanțelor publice (Angajamentul 7), unde majoritatea acțiunilor au fost îndeplinite. 

Reforma justiției (Angajamentul 1), implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția (Angajamentul 2), reforma administrației publice (Angajamentul 6) și protecția drepturilor omului (Angajamentul 9) au fost evaluate cu câte 4 puncte din 5, ceea ce înseamnă că majoritatea acțiunilor planificate au fost implementate cu unele rezerve sau sunt în proces de implementare.În același timp, combaterea criminalității organizate (Angajamentul 5) a fost evaluată cu 3,85 puncte, iar combaterea corupției (Angajamentul 3) – cu 3,55 puncte. Aceste calificative denotă faptul că acțiunile planificate au fost inițiate, însă nu au fost finalizate până în momentul evaluării.

Cele mai mari restanțe sunt înregistrate în domeniul de-oligarhizării (Angajamentul 4), care a fost evaluat cu 3,3 puncte din 5 și cooperarea cu societatea civilă (Angajamentul 8), care a fost evaluat de experți cu 2,8 puncte, având în vedere acțiunile planificate.

Versiunea online a Raportului #MoldovaEUCandidateCheck și rezultatele exercițiului de monitorizare reflectate în Tabelul de Monitorizare sunt disponibile pe www.euromonitor.md/ro . De asemenea, Raportul este disponibil în limba română pe pagina web Expert-Grup în limba română aici și în limba engleză pe aici

Proiectul Tabelului de Monitorizare și al Raportului au fost supuse revizuirii inter pares de către echipa de autori, precum și revizuirii externe în cadrul reuniunilor de consultare organizate în perioada lunii martie și începutul lunii aprilie 2023, cu participarea autorităților naționale relevante și reprezentanților societății civile. Versiunea finală a Raportului a fost definitivată luând în considerație rezultatele reuniunilor consultative. În iulie 2023, evaluările reflectate în Raportul nr. 1 și Tabelul de Monitorizare vor fi revizuite și actualizate pentru a reflecta evaluările finale, având în vedere că termenul limită de îndeplinirea a celor 9 angajamente este iunie 2023, atunci când Comisia Europeană va iniția elaborarea primului Raport în cadrul Pachetului de Extindere al UE, care va fi publicat în toamna anului curent.

Reamintim că, la 23 iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Decizia UE s-a bazat pe avizul favorabil al Comisiei Europene, după evaluarea chestionarului completat, în contextul cererii de aderare depuse de Republica Moldova în martie 2022. În aprilie 2022, a fost creată Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), condusă de Președintele Republicii Moldova - o platformă incluzivă care reunește membri ai Guvernului, parlamentari, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților locale și care asigură coordonarea strategică a procesului de integrare europeană. La 4 august 2022, CNIE a aprobat Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. 

Vezi prezentarea interactivă a raportului #MoldovaEUCandidateCheck  

Vezi infograficul

Raportul este elaborat în cadrul proiectului „Moldova-EU Candidate Check: 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană” implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cooperare cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES).

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: