Developer

Developer

Raportul în cauză analizează rolul societăţii civile şi a sectorului privat din Republica Moldova în realizarea Obiectivului 1 de Dezvoltare a Mileniului „Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei” (ODM 1). În cadrul studiului au fost intervievați atât reprezentanţii societăţii civile şi ai sectorului privat, cât şi ai instituţiilor guvernamentale de resort şi organizaţiile internaţionale corespunzătoare. Documentul evaluează tendințele majore și situația actuală în domeniul ODM 1. Sunt studiate practicile utilizate de organizațiile societății civile în promovarea țintelor ODM 1, inclusiv advocacy de politici, prestarea de servicii, sensibilizare si informare și promovarea bunelor practici. Rolul sectorului privat este studiat din perspectiva responsabilității sociale corporative, filantropiei și activităților comunitare și angajării în dialogul de politici. Studiul se încheie cu o serie de recomandări menite să amplifice rolul sectorului privat și al societății civile în îndeplinirea țintelor ODM 1.

 

 Comentariul economic nr.142

După discuții controversate privind capacitatea sistemului național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) de a contribui pozitiv la creșterea economică și competitivitatea economiei naționale, Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a surprins publicul cu un proiect de strategie de dezvoltare a sectorului. La prima vedere, o inițiativă lăudabilă prin faptul că recunoaște problemele existente și acceptă ideea reformării, dar, în cele din urmă, această strategie nu oferă prea multă claritate. Or, mai bine zis, scopurile, deși bune, nu cuprind sistemul în întregime, iar metodele prin care acestea vor fi atinse nu se regăsesc în strategie. În acest fel, este oare utilă strategia propusă de AȘM sau trebuie utilizate ale instrumente pentru a reforma sistemul și a tranzita spre un model de dezvoltare economică bazat pe competitivitate și inovație?

De ce avem nevoie de o strategie a dezvoltării cercetării-inovării?

Despre modelul de creștere economică moldovenesc bazat pe consum și nesustenabilitatea acestuia se vorbește deja de câțiva ani. Riscurile acestui model de creștere, care a început să se dezvolte la începutul secolului, s-au materializat pe deplin în timpul crizei din 2009. Discursurile politicienilor privind schimbarea paradigmei de dezvoltare a Republicii Moldova întotdeauna făceau referință la o creștere economică bazată pe competitivitate și inovație. Încă Strategia Națională de Dezvoltare pentru anii 2008-2011 conținea dezvoltarea sferei de cercetare-dezvoltare ca obiectiv major pentru realizarea priorității naționale de sporire a competitivități economiei naționale. Programul de Activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anul 2011-2014, de asemenea conține obiective ce se referă la promovarea antreprenoriatului inovațional, sporirea calităţii procesului de cercetare şi inovare, creşterea capacităţii de competitivitate a sistemului de cercetare şi inovare în baza principiului economiei bazate pe cunoaştere. Aspecte legate de importanța promovării inovației și facilitarea accesului la resurse destinate cercetării se regăsesc și în alte strategii, proiecte de strategii sectoriale, de exemplu, proiectul de strategie de susținere a sectorului IMM pentru anii 2012-2020. Totuși, aruncarea haotică a acestor prevederi/obiective în diferite documente politice nu ar fi putut aduce rezultate palpabile, având în vedere lipsa unei conexiuni între acestea, astfel încât niciuna dintre aceste strategii nu și-a realizat obiectivele ce țin de economia inovațională.

Mai mult ca atât, este demonstrat ca performanța inovațională este elementul crucial care determină competitivitatea și progresul unei economii și ajută la soluționarea unor provocări globale cum ar fi schimbările climaterice, dezvoltarea durabilă, etc. Astfel, în statele dezvoltate inovarea deja se plasează în aria centrală a elaborării politicilor economice. Majoritatea statelor-membre UE și OECD au adoptat strategii și planuri de acțiuni pentru promovarea inovației și amplificarea impactului economic al acesteia[1].

Analizele recente arată că sistemul autohton de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) este ineficient și necesitatea lui este imperativă, dacă cu adevărat tindem spre o economie competitivă. Astfel, necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltare a cercetării - inovării pentru Moldova vine din: (i) conștientizarea importanței CDI în progresul și dezvoltarea economică a țării și asigurarea competitivității economiei naționale și (ii) inconsistența și conexiunea slabă a strategiilor naționale și sectoriale, care fac referințe haotice la priorități, obiective și acțiuni în activitatea de inovare fără a crea un cadru comprehensiv în care acestea să se manifeste.

Elaborarea strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării poate fi considerat a fi primul pas în crearea unui cadru de politici coerent și integru în domeniu. Dar cu siguranță, cadrul legislativ existent va împiedica realizarea obiectivelor chiar și unei strategii perfecte. Astfel, odată cu adoptarea strategiei așteptăm acțiuni mult mai concrete privind revizuirea integrală a cadrului legislativ care reglementează activitatea de CDI. Totuși, și în elaborarea strategiei sunt câteva elemente care trebuie considerate. În primul rând, având în vedere aspirațiile europene ale țării noastre, examinarea cadrului de politici europene în CDI este probabil cel mai util exercițiu pentru a începe elaborarea unei strategii. Acest exercițiu nu lipsește total în proiectul de strategie, fiind menționate cele mai importante două documente europene: Strategia de la Lisabona și Strategia Europa 2020.

Strategia de la Lisabona, lansată în martie 2000, avea intenția de a îmbunătăți performanța economică a UE printr-un set de măsuri integrate și interconectate: creșterea ocupării prin dezvoltarea pieții interne de servicii, reducerea poverii administrative, îmbunătățirea capitalului uman și creșterea finanțării Cercetării și Dezvoltării (C&D) până la 3% din PIB. Evident, criza financiară globală din 2008-2009 și criza datoriilor suverane din 2011-2012 nu au permis atingerea obiectivelor dorite și în domeniul C&D UE nu a progresat semnificativ. În continuare, obiectivele privind C&D au fost incluse în strategia Europa 2020, într-o formă mult mai comprehensivă. Strategia Europa 2020 păstrează ținta pentru investițiile în C&D la nivelul de 3% din PIB. Adițional, strategia identifică șapte inițiative prin care să stimuleze creșterea și crearea locurilor de muncă. Una dintre acestea este Uniunea inovațională, care țintește să focuseze politicile de CDI asupra provocărilor majore ale societății contemporane ca schimbările climaterice, eficiența energetică și a resurselor, sănătate și schimbări demografice. Aceasta presupune fortificarea legăturii între fiecare element al lanțului inovațional, de la ideea cercetării la comercializarea acesteia. Celelalte inițiative, deși diferite, corelează strâns între ele, existând legătură între „eficiența resurselor în Europa”, „politica industrială într-o eră a globalizării”, „agenda pentru noi competențe și locuri de muncă” și CDI.

Astfel, chiar dacă Republica Moldova nu poate prelua direct obiective și ținte europene în dezvoltarea CDI, direcțiile pentru formularea politicilor par a fi clare. Astfel, dacă în UE obiective majore ce se referă la CDI sunt specificate în strategia generală de dezvoltare, în Republica Moldova, Strategia națională de Dezvoltare pe Termen Mediu Moldova 2020 nu conține obiective ce țin de CDI, fiind menționată doar în treacăt necesitatea schimbării paradigmei de dezvoltare prin fortificarea activităților de cercetare și dezvoltare. Mai mult ca atât, abordarea europeană impresionează prin integritatea și intercorelația între obiectivele strategice, pe când în Republica Moldova, obiectivele strategice de cele mai multe ori par a fi separate, greu de conceput într-un cadru logic și de implementare comun. Aceasta se referă atât la obiective specificate în strategii sectoriale diferite, dar uneori și în cadrul aceleiași strategii.

Totuși, în UE, organizarea sectorului de CDI pentru atingerea obiectivelor stabilite este responsabilitatea fiecărui stat-membru. Statele mai dezvoltate ale UE au o istorie mai lungă de organizare a sistemului CDI, în timp ce statele noi-membre au trecut prin reforme în ultimele două decenii, nu atât pentru a se alinia la standarde europene, cât pentru a stimula competitivitatea economiei naționale.

Ce oferă proiectul strategiei elaborat de AȘM?

Elaborarea unei strategii de dezvoltare a CDI este cu siguranță binevenită. Aceasta acordă atenție vectorului european al Republicii Moldova, făcând referințe la strategiile europene, dar și la posibilitățile de finanțare. Totodată, strategia a identificat unele neajunsuri importante ale sistemului, invocând necesitatea unor schimbări majore ca:

  • Delimitarea distinctă a domeniului de elaborare a politicilor de cel al implementării și monitorizării lor;
  • Corelarea direcţiilor strategice de cercetare orientate spre dezvoltarea capacității de cercetare pentru a răspunde la nevoile economice sociale de nivel naţional si internaţional;
  • Asigurarea accesului egal pe bază de concurs la finanţarea din surse bugetare a tuturor actorilor din domeniul cercetare-inovare – institute de cercetare, instituţii de învăţământ superior, IMM, ONG-uri etc.

Dar ce oferă de fapt proiectul strategiei propus de AȘM? Cea mai mare confuzie este creată de faptul că proiectul de strategie pare a fi o „strategie-hibrid”: între o strategie de reformare a sectorului și o strategie pentru CDI. Denumită strategie de dezvoltare a sectorului CDI, aceasta într-adevăr se referă mai mult la schimbarea sistemului CDI. Dar obiectivele sunt prea generale, fără a clarifica cum va fi schimbat acest sistem, fiind identificate patru etape de implementare: (i) elaborarea cadrului normativ, (ii) aprobarea cadrului normativ; (iii) reformarea organizațională a sistemului de guvernare a sistemului CI și (iv) dezvoltarea performanțelor în domeniul CI. În același timp, o strategie de reformare a sectorului ar trebui să arate diferit, mult mai detaliat și concret, astfel încât să fie clar cum va arăta sectorul după reformă. În acest sens, Moldova dispune de câteva exemple de strategii, chiar daca nu perfecte, un exemplu fiind Strategia de Reformă a Sectorului Justiției. Astfel, proiectul de strategie nu pare unul de reformă, dar de dezvoltare a sectorului, document în care sunt prevăzute unele îmbunătățiri la nivel declarativ, dar fără o imagine clară care va fi modalitatea prin care se vor obține acestea. Adițional, proiectul strategiei conține elemente ale unei strategii ale CDI, având în vedere că sunt specificate unele priorități pentru cercetare în Republica Moldova. Cu siguranță, prioritățile pentru cercetare sunt necesare, dar care este rolul lor într-o strategie de reformare a sistemului? Mai mult ca atât, dezvoltarea/reformarea sistemului ar trebui să permită consultarea mai largă pentru a defini prioritățile de cercetare cu implicarea mai multor actori. Astfel, impunerea din start a unor priorități fără consultări, doar la discreția AȘM, ne duc la ideea păstrării monopolului în domeniul științei.

Printre alte dileme și neajunsuri ale proiectului de strategie, care trebuie revăzute, cele mai importante sunt:

  • Strategia este structurată confuz. Definirea celor cinci obiective strategice, care sunt analizate în trei secțiuni (descriere, obiective specific, măsuri de realizare) creează confuzii, prin revenirea de mai multe ori la același obiectiv, cu atât mai mult că multe dintre acestea se repetă în aceste secțiuni. Obiectivele strategice nr. 1. Capacități, nr. 3 Conectivitate și nr. 5 Guvernare par chiar să se intersecteze în mare parte la multe aspecte. În aceeași ordine de idei, obiectivele specifice sunt prea multe la număr și confuze, din această cauză se intersectează prea des și se repetă.
  • Strategia conține o descriere superficială a situației curente și a evoluției sectorului. Stocul de date valoroase pentru analiză nici pe departe nu a fost valorificat la etapa analitică a elaborării strategiei. Sunt utilizați mai puțin de 10 indicatori pentru a descrie situația în sector. Majoritatea sunt indicatori de input fără a fi utilizați indicatori de output, care sunt mult mai importanți pentru identificarea problemelor în sistem. Mai mult ca atât, nu este efectuată o comparație regională, pentru a vedea cum se plasează Republica Moldova între statele Europene, dar și statele CSI. La o astfel de analiză, am fi avut surpriza să constatăm că de fapt pentru resursele alocate pentru CDI, performanțele Moldovei sunt foarte joase. Se creează impresia că aceste aspecte au fost ignorate nu întâmplător.
  • Problemele identificate în strategie sunt multe, și suntem de acord cu ele în mare parte, deși o structurare mult mai clară a acestora este necesară: cele ce țin de buna guvernare și pe care le considerăm cele mai importante în prezent, cele ce țin de finanțare, etc. Mai mult ca atât, puține din cele 16 probleme menționate își găsesc soluția în această strategie. Sau, dacă la modul declarativ se propune eliminarea unor dintre aceste probleme, nu este clar expusă modalitatea de înlăturare a lor.
  • Strategia stabilește ținta pentru cheltuielile CDI. Deși ar părea un scop mai adecvat pentru o strategie a CDI decât pentru reformarea sectorului, definirea acestei ținte nu este un neajuns. Dar cât de realistă este atingerea acestei ținte, care au fost bazele acestei ținte: simpla aspirație spre nivelul țintit de UE sau luarea în calcul a capacităților Moldovei de a atinge acest nivel? Dar oare este capabilă Republica Moldova să atingă așa o performanță? Există dubii că și pentru țări specifice din UE acesta este nivelul optimal pentru că: (i) investițiile în C&D sunt mai importante pentru țările mai apropiate de frontiera tehnologică, (ii) ținta uniformă de 3% nu ia în considerație efectele specializării industriale, astfel încât necesarul de investiții în C&D depinde de structura economiei, (iii) pentru statele UE cu investiții în C&D aproape de 3% din PIB, această țintă nu mai are nicio valoare, pe când în alte state, această țintă este prea înaltă și considerată din start de neatins, (iv) investițiile în C&D sunt un indicator de input, care după definiție nu poate fi un indicator de măsurare a performanței (!), dacă banii sunt cheltuiți ineficient, atunci chiar cheltuielile înalte nu pot asigura atingerea obiectivelor CDI[2].
  • De fapt, majoritatea indicatorilor de performanță din nou sunt confuzi, unii apărând de mai multe ori. De asemenea, ca în cazul majorității strategiilor ce setează indicatori-țintă, nu este clar dacă indicatorii de performanță sunt stabiliți în dependență de capacitățile țării de a le atinge, fiind vorba de resursele umane, financiare și tehnice existente. Indicatorii-țintă ce vor fi stabiliți trebuie să fie bazați anume pe aceste criterii, nu doar identificarea nivelelor optimale în țările dezvoltate
  • Strategia identifică șase probleme cu care se confruntă societatea la nivel global, dar nu este clar scopul listării acestora. Câteva dintre ele se regăsesc între prioritățile naționale. Dar cum au fost selectate anume aceste priorități și de ce acestea figurează într-o strategie de dezvoltare a sectorului CDI? Oare nu trebuie și alți actori ai CDI, care se declară că trebuie să fie implicați în formularea politicilor CDI, să participe la stabilirea acestor priorități? Cum corelează aceste priorități cu obiectivele generale de dezvoltare și alte strategii naționale?  
  • Celei mai importante părți, conectivitatea cu sectorul privat îi este acordată foarte puțină atenție, pe când aceasta ar trebui să fie punctul de plecare și actorul-cheie în reformarea întregului sistem.
  • Este omisă și posibilitatea colaborării cu centrele universitare. Deși capitalului uman i se acordă o anumită atenție, recunoscându-se necesitatea formării unui capital uman mai bine pregătit pentru a participa în activitățile de CDI, nu este clar cum aceasta poate avea loc fără implicarea universităților.
  • Sunt identificate sursele de finanțare, deși volumul de finanțare necesar lipsește. Cu siguranță, în lipsa unui plan de acțiuni este greu de determinat care sunt resursele necesare de finanțare. Măsurile de siguranță specificate în ultimul capitol al strategiei, sunt doar niște măsuri selective care au fost estimate și nicidecum măsuri capabile să reformeze sistemul.
  • Mai mult ca atât, strategia se referă foarte puțin la schimbarea modalității de finanțare a CDI în urma implementării strategiei, dar anume aceasta este un element-cheie în modificarea întregului sistem, care poate întâmpina cea mai mare rezistență.

Concluzii și recomandări

Strategia este un document binevenit, dar aceasta creează confuzii. Deși menită să dezvolte sistemul CDI, aceasta nu oferă și soluții pentru dezvoltarea lui. În ceea ce ține de aspectele generale ale proiectului de strategie, trebuie considerate următoarele:

  • O strategie bună trebuie să fie mult mai clară, să ofere o VIZIUNE clară asupra felului cum va arăta obiectul strategiei la sfârșitul implementării acesteia. Acesta însă practic lipsește, în pofida obiectivelor și indicatorilor incluși.
  • Mai mult ca atât, două elemente-cheie în dezvoltarea sistemului de cercetare și dezvoltare - colaborarea cu sectorul privat și implicarea centrelor universitare - practic lipsesc din strategie. Dar anume implicarea acestora în sistemul CDI poate asigura legătura dintre economie și C&D și alocarea eficientă a resurselor.
  • Revizuirea obiectivelor specifice, astfel încât cele care se dublează să fie excluse, iar altele noi să fie adăugate. În același timp, multe obiective trebuie revizuite, în așa fel încât să corespundă necesităților și capacităților naționale.
  • Plasarea Republicii Moldova în context internațional/regional pentru comparație.
  • Analiza indicatorilor output pentru o posibilă revedere a problemelor în sfera CDI.
  • Identificarea expresă a surselor de finanțare a strategiei după ce este elaborat un plan detaliat al acțiunilor necesare a fi implementate. Identificarea acțiunilor va rezulta și în identificarea resurselor specifice ce pot fi atrase din fonduri străine pentru anumite scopuri.
  • Implicarea mai activă a altor actori importanți în activitatea de CDI la elaborarea strategiei de dezvoltare a CDI, dar și implementarea acesteia.

Măsurile de mai sus implică schimbări importante, sau chiar rezidirea sistemului de CDI, acestea ar trebui să se regăsească în strategia de dezvoltare a cercetării - inovării. Modalitatea ideală considerată de Expert-Grup este o reformă bazată pe sistemul dual, care asigură convergența maximal posibilă a intereselor actorilor din sector, minimizează riscurile politice ale reformei, asigură separarea activităților de elaborare a politicii de cea e implementare, minimizează riscurile apariției unor conflicte de interese și creează motivațiile necesare pentru ca entitățile inovatoare și de cercetare să-și asigure o bază financiară mai durabilă. Aceasta implică reforme în mai multe domenii[3].

În domeniul politicii administrării și structurii organizaționale a sistemului:

  • Guvernul trebuie să devină autoritatea principală în stabilirea prioritățile pentru sfera de cercetare-dezvoltare. În acest sens prezentul proiect de lege preia această responsabilitate de la AȘM. În același timp nu este clar cui îi revine responsabilitatea dată.
  • Pe lângă Guvernul Republicii Moldova trebuie instituit un Consiliu Suprem de Știință și Dezvoltare Tehnologică ca organism central de specialitate în domeniul CDI. Componența acestuia trebuie să consiste din reprezentanții AȘM, universităților, Guvernului, Ministerelor  cu interes în sfera CDI, CNAA; ONG-uri și businessul.
  • Trebuie optimizat numărul de institute de cercetare existente în prezent în Republica Moldova. Cel mai optimal pentru acest exercițiu ar fi utilizarea standardelor internaționale și a unor experți internaționali în baza principiilor de excelență academică , relevanță științifică, socială, educațională și economică. Este necesară și o ordonare a institutelor existente. În prezent există institute pe lângă AȘM, institute din cadrul ministerelor, ceea ce determină haosul în organizarea și finanțarea acestora. Astfel, propunem, ca după evaluarea lor aceasta să fie trecute integral fie în subordinea universităților, fie în subordinea AȘM. În caz de necesitate acestea ar putea presta sericii contra plată ministerelor.
  • Ca urmarea modificărilor, în unele institute și universități de cercetare aplicată trebuie create agenții de marketing tehnologic, care ar promova pe piață soluțiile elaborate în cadrul acestora și identificarea necesităților economiei în produse și servicii științifice prin cercetări de piață.
  • Agenția pentru Suport Tehnologic și Inovare este subordonată CSȘDT și administrează Fondul pentru Transfer Tehnologic și Inovare.
  • În acest context, AȘM rămâne autoritatea științifică supremă, care va consulta autoritățile publice în problemele din domeniu atunci când este solicitată sau când consideră necesar de a se expune asupra unei probleme. Pentru independența sa,președintele AȘM nu trebuie să fie membru al cabinetului de miniștri, ceea ce prezentul proiect de lege deja stabilește. În cazul în care se decide subordonarea institutelor de cercetare AȘM, aceasta va coordona activitatea lor. În același timp este necesară optimizarea instituțiilor auxiliare,a întreprinderilor și organizațiilor din cadrul AȘM, fapt ce nu este regăsit în proiectul de lege.

În domeniul stabilirii priorităților de cercetare:

  • Direcțiile principale în CDI trebuie să fie stabilite de Consiliul Suprem de Știință și Dezvoltare Tehnologică. Proiectul de lege modifică actualul sistem, astfel încât AȘM nu mai este autoritatea responsabilă de stabilirea priorităților pentru CDI, dar în același timp nu se specifică cineva prelua această responsabilitate. În practica internațională direcțiile din sfera CDI sunt stabilite pe un termen de 4-5 ani cu actualizare anuală și sunt corelate cu strategiile naționale de dezvoltare și/sau strategiile industriale.
  • Programele de stat urmează să fie stabilite în mod individual de către Ministerele interesate și aprobate prin hotărâre de Guvern. Dar și aceste programe trebuie evaluate de un Consiliu de Evaluare și Expertiză al CSȘDT. Consiliul de Evaluare și Expertiză poate angaja experți, naționali și internaționali, pe bază permanentă sau pe termen scurt în baza contractelor de prestare servicii, în dependență de necesitățile și natura proiectelor. Iar pentru monitorizarea implementării proiectului Ministerele trebuie să-și creeze propriile Consilii Științifice care să le evalueze. Cu siguranță aceste proiecte trebuie să fie suficient de mari având în vedere costurile adiționale pe care le implică. Mărimea proiectelor, dar și ponderea programelor de stat în totalul alocațiilor trebuie să fie stabilită expres în de către CSȘDT.
  • Pentru a simplifica procesul de stabilire a priorităților este necesar ca toate institutele de cercetare, care au trecut acreditarea și universitățile să-și stabilească clar misiunea de cercetare.

În domeniul finanțării sistemului CDI:

  • În contextul în care se propune, CSȘDT trebuie să administreze trei fonduri. Fondul pentru Cercetări Fundamentale, Fondul pentru Cercetări Aplicate și Fondul pentru Transfer Tehnologic și Inovare. Agenția pentru Suport Tehnologic și Inovare este subordonată CSȘDT și administrează Fondul pentru Transfer Tehnologic și Inovare.
  • Procedura de acreditare a instituțiilor ce efectuează cercetări trebuie revizuită. În prezent procedura de acreditare este foarte controversată, nu permite implicarea centrelor mici de cercetare (de genul, includerea în personal a cel puțin 13 doctori în științe și habilitați)  și businessului și descurajează cercetarea. Totodată, la finanțare din Fondul cercetări aplicate și Fondul pentru Transfer Tehnologic și Inovare vor fi admise toate entitățile de cercetare și inovare, indiferent de faptul dacă au fost sau nu acreditate din punct de vedere academic. Condiția de bază înaintată față de solicitanții de resurse trebuie să fie bonitatea financiară a entității solicitante, portofoliul de produse inovaționale deținute (invenții, etc.), experiența demonstrată în implementarea proiectelor și istoria de colaborare cu alte instituții de finanțare.
  • Trebuie elaborate criterii clare de acordare a finanțării instituționale. Acestea totuși trebuie să fie aplicate treptat pentru a nu înrăutăți și mai mult situația. Pe parcursul unei perioade de tranziție (3-4 ani) finanțarea va fi acordată pe bază unor indicatori de input (numărul de cercetători, numărul de masteranzi, doctoranzi, etc.), după care finanțarea pe baza indicatorilor de input va fi combinată cu sau înlocuită de cea bazată pe indicatori de performanță măsurabili.
  • Accent mai mare pe finanțarea competitivă și transferul de tehnologii noi. Astfel, de la finanțarea instituțională trebuie să se treacă la finanțarea competitivă.
  • Fondurile pentru procurarea echipamentului, utilajului și reactivelor trebuie majorate. Adițional, vor fi necesare modificări în legea cu privire la achizițiile publice având în vedere specificul achizițiilor de echipament științific.
  • Va fi nevoie de specificarea mai clară a tipurilor de cercetare pentru a putea distribui resursele corect. Astfel, definiția e cercetare aplicată ar trebui modificată, care în prezent nu pune accent deplin pe caracterul aplicat al cercetării.
  • De asemenea co-finanțarea trebuie extinsă și asupra altor organizații din sfera cercetării decât statul, agenții economici și donatorii. Aceasta trebuie să se refere și la universități, institute, organizații non-profit.
  • Adoptarea noilor forme de interacțiune cu sectorul privat. Acestea trebuie să fie realizate  de către universități sau institute de cercetare după reformele care vor avea loc în sistem. În general, acestea pot lua forma de sponsorizări, prestarea de servicii de cercetare și elaborări tehnologice, cercetarea colaborativă cu departamentele specializate ale întreprinderilor, implementarea unor parteneriate public-private. O formă specială de interacțiune poate fi crearea centrelor de excelență tehnologică și incubatoarele inovaționale care ar putea fi deschise pe lângă universități și în care universitățile, agenții economici și institutele de cercetare ar putea deține cote-părți.
  • Asigurarea raportării financiare și reflectarea statistică adecvată a tuturor fondurilor din sfera CDI. De exemplu în prezent în afară de banii alocați din bugetul de stat resurse financiare sub formă de granturi și asistență externă de un volum destul de mare intră în sfera CDI fără a fi raportate de instituțiile de cercetare ca sursă de finanțare. Raportarea acestora este importantă pentru ca guvernul să aibă o înțelegere clară a necesarului suplimentar de finanțare.

În domeniul pregătirii cadrelor:

  • O strategie durabilă de dezvoltare a sferei CDI este imposibilă fără îmbunătățirea cardinală a calității procesului de învățământ. Aceasta este valabil nu doar pentru instituțiile de învățământ superior, dar și pentru nivelurile mai inferioare. Trebuie de analizat dacă această ameliorare calitativă este posibilă în cadrul modelului existent de învățământ, sau este necesară o reformă cardinală în sistem. Dacă reforma este necesară, atunci aceasta trebuie să se producă în paralel cu reforma sferei CDI.
  • Se propune ca pregătirea doctoranzilor să fie integral trecută în competența universităților. Politicile urmează să fie stabilite de Ministerul Educației în consultare cu universitățile și instituțiile de cercetare. CNAA va rămâne instituția responsabilă de standardele în domeniu. Totuși, în continuare trebuie să fie încurajată cooperarea între universități și institutele de cercetare în pregătirea cadrelor. Ar trebui analizată oportunitatea creării de către AȘM a instituțiilor de învățământ elitiste (după cum sunt Universitatea și Liceul). Dacă aceasta nu va fi identificată ca activitate proprie unei instituții publice calificate ca cel mai înalt for științific și autoritatea de cercetare, atunci aceste instituții ar trebui trecute în subordonarea Ministerului Educației sau universităților.

Cu siguranță, implementarea reformelor pentru reformarea sistemului CDI a fost dificilă în majoritatea statelor pentru că de cele mai multe ori atinge interesele unor entități importante: universități, instituții științifice, chiar și companii private care sunt favorizare într-un anumit mod de stat. Republica Moldova nu este o excepție. Astfel, este necesară voință puternică a factorilor de decizie și eforturi considerabile pentru a împăca toți actorii și a le forma o imagine clară despre problemele existente și metodele de soluționare - inclusiv costurile pe care acestea le implică.

Mai mult ca atât, în promovarea inovației este necesar să se țină cont de faptul ca businessul este principalul motor al inovării și, respectiv, îmbunătățirea climatului de afaceri este în special importantă în contextul oricărei strategii de inovare și de reformare a sistemului de CDI.


[1] „Innovation and Growth. Rationale for an Innovation Stratgy”, OECD, 2007;

[2] „From Lisbon Strategy to Europe 2020”, Institute for International Relations, Croatia, 2010;

[3] Descrierea detaliată a modelului propus de Expert-Grup poate fi găsită în „”Sectorul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare din Moldova: este oare necesară o reformă?”, Expert-Grup, 2011;

 Acest material/publicație este realizat de Consiliul Național pentru Participare, cu suportul Fundaţiei Pontis, în cadrul proiectului ”Consolidarea dialogului sectorial a organizațiilor societății civile din Moldova cu Guvernul” din resursele acordate de către Agenţia Slovacă pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională/SlovakAid și al Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul  Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Pontis, SlovakAid, Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida. 
Marți, 20 Noiembrie 2012 09:24

Dezabonare

reg-success

Vă mulțumim

Dezabonarea de Dumeavoastră a fost efectuată cu succes.

În caz că doriți să ne informați despre cauza dezabonării vă rugăm să ne transmiteți un email cu detaliile la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Marți, 20 Noiembrie 2012 09:22

Modificare abonare

reg-success

Felicitări

Modificările efectuate în abonarea Dumneavoastră au fost efectuate cu succes.

Marți, 20 Noiembrie 2012 09:19

Abonare cu succes

reg-success

Vă mulțumim pentru abonare

Dumneavoastră veți primi materiale publicate de către Expert-Grup conform rubricilor care au fost selectate la completarea formularului.

De asemenea, vă informăm că periodic puteți primi scrisori importante aferente domeniului de activitate care îl reprezentați.

Titlul proiectului: Consultări naționale post-2015 „Viitorul pe care și-l dorește Moldova";

Perioada de implementare: 19 noiembrie 2012 – 20 martie 2013;

Finanțator: PNUD - Moldova;

Scopul proiectului: Scopul principal al acestui proiect este de a stimula dezbateri inclusive asupra agendei de dezvoltare a Republicii Moldova pentru perioada post-2015, prin oferirea unei baza analitice solide, a inputurilor și ideilor care ar răspunde particularităților contextului național. Consultările desfășurate în cadrul acestui proiect vor contribui la consolidarea suportului politic pentru dezvoltarea durabilă și vor viza o gamă variată de teme, inclusiv economia verde, dezvoltarea durabilă, reducerea sărăciei, drepturilor omului, etc.

Activitățile principale:

·         Elaborarea metodologiei pentru procesul de consultări publice;

·         Facilitarea procesului de consultări și validarea rezultatelor acestuia cu reprezentanții tuturor sectoarelor relevante în contextul campaniei naționale de informare;

·         Asigurarea procesului de comunicare pentru coordonarea și facilitarea consultărilor asupra agendei de dezvoltare post-2015 „Viitorul pe care și-l dorește Moldova";

·         Elaborarea unui Raport Național care să includă principalele rezultate ale procesului de consultări și care să ofere recomandări-cheie;

·         Organizarea unui atelier de lucru pentru validarea rezultatelor;

Produsele și rezultatele principale:

·         Metodologia pentru consultări;

·         Facilitarea procesului național de consultări și validarea rezultatelor;

·         Proces eficient de comunicare, inclusiv prezența on-line și pe rețelele sociale, inclusiv Facebook și Twitter;

·         Raport analitic cu principalele recomandări incluse;

·         Rezultatele atelierului de validare.

Impactul anticipat al proiectului:

Acest proiect va consolida o viziune comună asupra „Viitorul pe care și-l dorește Moldova", cu recomandări clare pentru Guvern, societatea civilă și alți actori, să amplifice vocea celor săraci și marginalizați în procesul formal de negocieri și să influențeze politicile Guvernului astfel încât acestea să fie aliniate aspirațiilor pe care le are societatea față de agenda de dezvoltare post-2015.

Vineri, 16 Noiembrie 2012 12:10

Confirmare abonare

reg-success

Vă mulțumim pentru abonare

Confirmarea înregistrării Dumneavoastră a fost efectuată cu succes.

Periodic veți primi la poșta electronică materialele publicate de Expert-Grup conform setărilor care le-ați indicat la abonare.

Joi, 15 Noiembrie 2012 08:28

Înregistrare cu succes

reg-success

Înregistrare cu succes

Vă mulțumim, înregistrarea Dumneavoastră la eveniment a avut loc cu succes.

Vă rugăm să verificați periodic poșta electronică indicată la înregistrare, cu puțin timp înainte de desfășurarea evenimentului veți primi agenda finală.

În caz că aveți întrebări suplimentare care nu sunt reflectate pe pagina evenimentului, rugăm să le adresați persoanei responsabile de desfășurarea acestuia.

Miercuri, 14 Noiembrie 2012 10:30

Realitatea Economică, nr.32

Dinamica Indicatorului Compozit Anticipator pe parcursul ultimelor trei luni denotă stabilizarea economiei moldovenești, ceea ce ar putea servi drept premisă importantă pentru dinamizarea creșterii economice în viitorul apropiat. Astfel, în luna septembrie câțiva indicatori au înregistrat tendințe pozitive: evoluția exporturilor, diminuarea marjei bancare și îmbunătățirea calității portofoliilor bancare. Însă impactul lor a fost contrabalansat de declinul creditelor și al remitențelor, care intră în componența ICA. Pe termen scurt, evoluția economiei moldovenești depinde preponderent de situația din regiune, precum și de calitatea politicilor pe intern.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: