Cristian Slobodeaniuc

Cristian Slobodeaniuc


Expert-Grup vă prezintă a doua ediție a aplicației interactive în cadrul ”Clasamentului Performanței Bancare din Moldova”.
Precum a fost menționat în comunicatul de presă anterior, acestă aplicație este actualizată lunar.

În urma aplicării metodologiei, performanțele băncilor comerciale la sfârșitul lunii octombrie 2017 se prezintă în felul următor. Topul în continuare este condus de 4 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național: B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată de B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank. Pentru aceste bănci, marea majoritate a indicatorilor calculați continuă să se încadreze în limitele agreate de practica bancară. În mod particular, aceste bănci excelează la compartimentul profitabilitate și indicatori de piață, fapt ce presupune deținerea unei cote semnificative în piața națională de servicii bancare. De asemenea, indicatorii privind adecvarea capitalului și cei de lichiditate se situează în apropiere de media înregistrată în sector dar puțin peste limitele recomandate de literatura bancară, fenomen de altfel caracteristic mai multor bănci. 

În perspectiva trecerii la noile standarde Basel III, procesul de consolidare și asanare a sectorului bancar autohton  continuă într-un ritm accelerat. Măsurile impuse de BNM privind reevaluarea creditelor acordate a generat o creștere importantă a provizioanelor la unele bănci și consolidarea nivelului de capital. Drept rezultat, per ansamblu, sectorul bancar se prezintă a fi bine capitalizat, oferind o rezervă consistentă de resurse ce pot absorbi eventuale pierderi. Totuși, deși solid capitalizate și cu active lichide în exces urmare constrângerilor existente în procesul de creditare, băncile suportă costuri de oportunitate, costuri care reflectă dezvoltarea redusă a sistemului financiar național și a mecanismului general de intermediere.

În urma aplicării metodologiei, performanțele băncilor comerciale în mod nivel individual la sfârșitul lunii octombrie 2017 se prezintă în felul următor. Topul în continuare este condus de 4 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național: B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank. Pentru aceste bănci, marea majoritate a indicatorilor calculați continuă să se încadreze în limitele agreate de practica bancară. În mod particular, aceste bănci excelează la compartimentul profitabilitate și indicatori de piață, fapt ce presupune deținerea unei cote semnificative în piața națională de servicii bancare. Totodată, pentru trei dintre aceste bănci (MAIB, VB și MICB) continuă aplicarea unor regimuri speciale de activitate, respectiv monitorizare intensivă și intervenție timpurie, fapt ce presupune condiții relativ diferite decât pentru restul băncilor. Monitorizarea îndeaproape a acestor bănci se datorează persistenței în continuare a unor vulnerabilități legate de acționariat sau expunerile riscante, situație redată și de calitatea mai puțin bună a activelor.

Totodată, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice putem menționa următoarele:

Băncile cu cea mai bună capitalizare în raport cu activele deținute: BCR Chișinău; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Eximbank” 
Băncile cu cel mai mare volum de active lichide: B.C. „Victoriabank” ; B.C. „Comerțbank” și B.C. „Eximbank” 
Băncile cu cele mai calitative active: B.C. „FinComBank”; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „ProCredit Bank” 
Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: B.C. „Moldindconbank”; B.C. „Mobiasbanca” și B.C. „Moldova-Agroindbank” 
Băncile cu cea mai mare cotă de piață după active: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Victoriabank” 

Element important, Clasamentul performanței bancare nu este un indicator pentru adoptarea deciziilor de plasare a economiilor sau atragere a finanțărilor. Astfel, acesta reprezintă mai degrabă o sursă de informare asupra rezultatelor generate de fiecare bancă în parte în funcție de nivelul mediu generat de sectorul bancar la nivel agregat.

Descarcă publicația Vezi Aplicația Interactivă

Perioada de implementare: octombrie 2017 - martie 2018

Scopul proiectului: Proiectul urmărește monitorizarea sectorului energetic al Moldovei, sensibilizarea publicului cu privire la reformele legate de energie și creșterea înțelegerii evoluțiilor din sector în cadrul comunității donatorilor și în rândul factorilor de decizie europeni.

Activități cheie:

  • Monitorizarea sectorului energetic în Moldova și evidențierea problemelor majore care trebuie rezolvate.
  • Trei dezbateri locale în Chișinău, Bălți și Comrat cu cetățenii, vorbitori de limbă română și rusă, care prevede desfășurarea unor dezbateri cu cetățenii și explicarea motivelor pentru care este nevoie de reformele în energie. În plus, dezbaterile locale au scopul de a colecta preocupările oamenilor, care ulterior vor fi reflectate în publicațiile și raportul final preconizate în cadrul proiectului.

Rezultate cheie:

  • Două documente de politici scurte și avertismente timpurii ce vor înregistra evoluțiile majore în sectorul energetic.
  • Un raport în limba engleză despre principalele probleme energetice din Moldova în perioada octombrie 2017 - martie 2018 și comentariile cetățenilor, ce vor fi prezentate factorilor de decizie relevanți de la Bruxelles.

Impactul așteptat al proiectului

  • Sporirea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la măsurile de reformare a sectorului energetic și consolidarea atractivității reformelor slab înțelese de public.
  • Creșterea gradului de conștientizare în cadrul comunității de donatori cu privire la modul în care cetățenii moldoveni percep reformele necesare din sector, dar și cum poate fi îmbunătățită comunicarea.
  • Prin sporirea atracției pentru reforme, pe termen mai lung, folosind informațiile colectate în cadrul dezbaterilor locale și prin cercetarea realizată pe durata proiectului, atât societatea civilă, cât și donatorii străini, vor fi ajutați să comunice mai bine necesitatea pentru reforme în sectorul energetic.

Republica Moldova parcurge o perioadă de tranziție demografică, cu efecte semnificative pe termen lung. Din cauza unei rate scăzute a fertilității și emigrării intense, distribuția pe vârste a populației s-a transformat dintr-o piramidă stabilă acum 30 de ani într-un pom de crăciun puternic comprimat în prezent. O trăsătură principală a societății moldovenești este migrarea intensă a populației apte de muncă în alte țări, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung sau chiar pentru totdeauna. Aceste provocări sunt amplificate de deficiențele economice și de o tranziție structurală prelungită și mai degrabă nereușită.

În ciuda dificultăților economice, Guvernul are o prezență economică relativ mare, atât în calitate de furnizor de servicii publice, cât și în calitate de redistribuitor de venituri. Plata prestațiilor sociale reprezintă elementul principal al cheltuielilor din bugetul public, constituind 35 la sută din total. Guvernul Republicii Moldova realocă o parte semnificativă din PIB prin intermediul unor programe publice care țintesc vârste specifice: programul de protecție socială costă în jur de 13% din PIB, programul de educație – 7% din PIB și programul de sănătate – puțin mai mult de 5% din PIB.

Deficitul ciclului de viață este de 36 miliarde de lei și pare destul de mare în comparație cu cel al altor țări din cadrul proiectului CNT. Doar populația cu vârsta cuprinsă între 34 și 56 de ani înregistrează un surplus al ciclului de viață, ceea ce înseamnă că doar pe parcursul acestor 23 de ani oamenii câștigă mai mult decât consumă, aceasta fiind, de asemenea, o perioadă foarte scurtă în comparație cu alte țări din cadrul proiectului global CNT. Trebuie să menționăm și diferențele semnificative dintre deficitul ciclului de viață pe criterii de gen. Femeile acumulează surplus doar la vârstele cuprinse între 35 și 54 de ani, acesta fiind mai mic în comparație cu surplusurile acumulate de bărbați la toate vârstele. Bărbații acumulează surplus într-o perioadă aproape de două ori mai mare – începând de la 25 de ani și terminând cu vârsta de 59 de ani.

Deficitul ciclului de viață este finanțat de transferurile publice și private, precum și de realocările de active publice și private. La vârste timpurii, până la 20 de ani, deficitul este finanțat în mare parte de transferuri private, cu o rată de 69%, iar transferurile publice se plasează pe locul doi, cu o rată de aproximativ 31%. La aceste vârste, consumul serviciilor de educație publică și privată reprezintă un determinant esențial al deficitului. În comparație cu toate celelalte țări ce fac parte din proiectul CNT, Moldova cheltuie sume foarte mari din resursele publice și private pentru finanțarea învățământului. Principalul aflux ce sprijină generațiile mai tinere sunt transferurile inter-gospodării, provenite în mare parte de la membrii de familie care lucrează peste hotare permanent sau pe termen lung. Un lucru important de menționat este faptul că remitențele migraților constituie aproape o cincime din PIB-ul Republicii Moldova. Împreună cu transferurile publice și veniturile salariale, acestea sunt folosite pentru a finanța studiile și a acumula economii.

La vârste mai avansate, după ce se termină ciclului de viață caracterizat de surplus, deficitul este finanțat, în mare parte, de transferurile publice, precum și de realocările de active private. Pensiile și utilizarea economiilor acumulate sunt principalele surse folosite pentru a finanța deficitele generațiilor mai în vârstă.

În acest raport, analiza modului în care Moldova poate beneficia de dividendul demografic este un subiect special de analiză. Analiza sugerează că Moldova este pe cale de a rata oportunitatea exploarării primului dividend demografic, dacă nu sunt realizate investiții imediate în sănătatea și educația tinerilor și o mai bună incluziune a acestora pe piața muncii. În funcție de nivelul de valorificare a primului dividend demografic, Republica Moldova ar putea avea ulterior un al doilea dividend, pentru care sunt necesare politici axate pe două direcții: (i) cele care să minimizeze riscurile primului dividend demografic negativ prin descătușarea potențialului populației tinere, și (ii) cele menite să maximizeze posibilitățile celui de-al doilea dividend demografic prin îmbunătățirea climatului de afaceri și stimularea sectorului financiar.

Notă: Pentru a putea vizualiza Aplicația vă rugăm să autorizați rularea contentului ”Flash” în setările browserului Dvs.

Vezi Aplicația Interactivă'Vezi Aplicația Interactivă (En) Descarcă Publicația (Ro) 'Descarcă Publicația (En) 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru semestrul II, 2017. Scopul proiectului este de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării în acest sens.

Exercițiul de monitorizare urmează să aibă loc în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, și va acoperi toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată. Rezultatele monitorizării vor fi publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care va fi actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma va oferi în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg. Suplimentar, vor fi elaborate 2 rapoarte de evaluare (intermediar și final), care vor fi prezentate în cadrul unor mese rotunde planificate pentru lunile noiembrie 2017 și ianuarie 2018.

Astăzi, este lansată platforma interactivă cu primele rezultate ale monitorizării. Aceasta poate fi accesată la următorul link: https://goo.gl/3owiqq.

În continuare prezentăm principalele constatări ale monitorizării:

Nivelul de realizare al Foii de parcurs până la 13 octombrie 2017 este de 10%. Aceasta relevă faptul că implementarea Agendei de reforme prioritare este la o etapă incipientă, având în vedere că majoritatea acțiunilor (80%) au termenele stabilite pentru octombrie-decembrie 2017.

Implementarea Foii de parcurs a început în mod sistemic și plenar. Din cele 51 de acțiuni ale documentului, doar 4 acțiuni nu au fost inițiate, marea majoritate fiind în proces de implementare la diferite etape. Totuși, vom menționa că unele acțiuni incluse în Foia de parcurs cu termene limită stabilite pentru lunile octombrie-decembrie, sunt deja restante potrivit Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere 2017-2019 (ex. adoptarea PNADO, adoptarea legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, adoptarea de către Guvern a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice etc). 

Au fost atestate primele întârzieri. Deși pentru perioada iulie – septembrie 2017 au fost planificate 10 acțiuni, majoritatea din acestea (7 acțiuni), până la 13 octombrie 2017, nu au fost finalizate, acestea fiind încă în proces de elaborare.

Majoritatea acțiunilor inițiate au statut „în curs pozitiv” (32 acțiuni), însă sunt atestate și destul de multe acțiuni unde nu a fost respectate întocmai principiul transparenței decizionale sau au prezentat mai multe deficiențe de conținut, fiind calificate drept „în curs negativ” (10 acțiuni).

Printre cele mai importante realizări pot fi menționate:

  • Adoptarea Legii privind activitatea bancară care urmează să transpună în legislația națională prevederile Standardelor Basel III în materie de licențiere, reglementare și supraveghere bancară. Aceasta fortifică cadrul regulator și prudențial și prezintă semnal pozitiv pentru potențialii investitori în acest sector.
  • Modificarea Codului Muncii. Printre principalele modificări ale Codului Muncii se numără reducerea concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la termenul de 6 ani la 4 ani, dreptul angajatului de a concedia salariatul chiar după o singură încălcare gravă a obligațiilor de muncă, precum și a concedia persoanele care au atins vârsta de pensionare, dar cu posibilitatea de a fi reangajate pe o perioadă determinată. Necesitatea reducerii perioadei concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului este cauzată de reducerea participării femeilor pe piața muncii în ultimii ani și pierderii ulterioară a calificărilor, iar posibilitatea de concediere a salariatului după o singură încălcare gravă a obligațiilor de muncă va stimula disciplina și cultura muncii. Ceea ce ține de dreptul angajatorului de a concedia persoanele care au atins vârsta de pensionare, acest lucru va spori șansele de angajare a tinerilor, dar în același timp va oferi posibilitate pensionarilor cu experiență și calificări înalte de a-și continua activitatea profesională.
  • Reducerea numărului licențelor și actelor permisive. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător a fost adoptat în lectură finală în ședința plenară din 21 septembrie 2017. Modificările au fost operate pentru a scădea povara existentă pentru mediul de afaceri, dar și de a eficientiza cheltuielile și efortul în procesul de reglementare prin acte permisive, inclusiv licențe. Documentul dat prevede eliminarea din întregul sistem legislativ a circa 140 de acte permisive (inclusiv a 18 licențe) dintre care eliminarea a circa 90 de acte permisive va avea un impact direct asupra mediului de afaceri. Astfel, în urma eliminării se estimează că sectorul privat va obține anual economii în sumă de 43,6 mil lei, iar sectorul public de 18,4 mil lei.
  • Implementare a reformei instituționale în domeniul controlului de stat al activității de întreprinzător. Urmare modificărilor operate la Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător au fost excluse dublările controalelor pe baza acelorași criterii de risc și reducerea numărului organelor de control a activității de întreprinzător de la 58 de organe la 18. Însă pentru obținerea acestui deziderat se impune ralierea legislației din domeniu la noile prevederi legale, în acest sens fiind elaborate mai multe proiecte de acte legislative pe domeniile aferente activității de control.
  • Actualizarea cadrului legal aferent întreprinderilor de stat și întreprinderilor municipale. Astfel, se dorește instituirea unui cadru normativ unic pentru entitățile date prin reglementarea particularităților de fondare, eficientizarea administrării și activității lor, modului de reorganizare și lichidare a acestora. Totodată, prevederile în materie de transparență sunt insuficiente, fiind pertinentă includerea unor referințe menite să completeze cadrul regulator ce ar încuraja eforturile entităților economice de raportare externă a performanțelor înregistrate într-un format tipizat.

Cu toate acestea, exprimăm următoarele îngrijorări:

  • Nivelul scăzut de transparență a procesului decizional privind reforma administrației publice și țintirea preponderentă a reorganizărilor instituționale. Deocamdată, aceasta constă în reorganizarea structurii autorităților administrației publice centrale și reducerea numărului de angajați, care nu a avut loc în baza unui proces consultativ incluziv. În același timp, nu este făcută publică analiza ce a stat la baza fundamentării structurii Guvernului, care ar trebui să corespundă priorităților naționale. Deși este o reformă necesară, reforma structurii guvernului nu va avea efectele scontate fără a asigura implementarea celorlalte componente ale reformei administrației publice, în primul rând asigurarea angajărilor și promovărilor meritocratice în instituțiile publice, revizuirea grilelor de salarizare, salarizarea în bază de performanțe, depolitizarea procesului decizional, centrarea activității ministerelor pe elaborarea politicilor incluzive în bază de evidențe.
  • Modificarea cadrului legal referitor la protecția datelor cu caracter personal. Proiectele inițiate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prevede anonimizarea tuturor hotărârilor judecătorești publicate pe portalul instanțelor de judecată, contrar unei hotărâri recente a Consiliului Superior al Magistraturii și contrar poziției oficiale a Curții Supreme de Justiție, bazate pe practica Curții Europene a Drepturilor Omului. Se recomandă consultarea largă a acestor proiecte de legi, cu implicarea Ministerului Justiției ca autoritate responsabilă să elaboreze proiecte de legi în domeniul justiției și drepturilor omului, precum și evaluarea proiectelor inițiate de către Comisia de la Veneția până la transmiterea acestora către Guvern spre adoptare.
  • Tergiversarea adoptării Strategiei de dezvoltare a societății civile 2017-2020. Proiectul strategiei a fost elaborat și consultat în 2016 - 2017. Proiectul strategiei și toate recomandările asupra conținutului au fost colectate de către un consultant independent care a facilitat procesul de consultare publică și elaborarea proiectului. Proiectul finalizat urma să fie înregistrat în Parlament la începutul sesiunii de primăvară. Tergiversarea adoptării Strategiei va face dificilă evaluarea implementării acesteia pentru anul 2017.

Comunicatul de presă Foaie de parcurs Vezi Aplicația Interactivă 

 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru semestrul II, 2017. Scopul proiectului este de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării.

Exercițiul de monitorizare cuprinde perioada iulie - octombrie 2017 și vizează toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată: 1) Reforma administrației publice; 2) Justiție și combaterea corupție; 3) Drepturi și libertăți fundamentale; 4) Guvernanță în sectorul financiar-bancar; 5) Îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri; 6) Agricultură și siguranța alimentelor; 7) Educație, cultură, știință; și 8) Programe sociale. Rezultatele monitorizării sunt publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care este actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma oferă în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg. 

Vezi Aplicația Interactivă (ro) Vezi Aplicația Interactivă (en) Vezi Aplicația Interactivă (ru) Foaie de parcurs 


Interacțiunea cu băncile comerciale este inevitabilă.
Fie că e vorba despre o persoană fizică care deține un card bancar sau de o persoană juridică care apelează la un credit, cu toții avem nevoie de bănci. Mai mult ca atât, importanța băncilor este evidentă pentru funcționalitatea sistemului economic, rezultatele și performanțele acestora influențând practic stabilitatea mediului financiar național și bunăstarea oamenilor.

Astfel, în scopul evaluării obiective, comparării și informării opiniei publice asupra rezultatelor generate de băncile autohtone, Expert‐Grup a elaborat Clasamentul performanței bancare. Acesta se dorește a fi un instrument credibil de informare a publicului larg privind situația în sector, prin compararea rezultatelor unor indicatori financiari și evaluarea lor în baza unor valori de referință (benchmark). Clasamentul are la bază o serie de indicatori care prezintă într-o manieră uniformă și cuprinzătoare situația privind gradul de adecvare a capitalului, nivelul de lichiditate, calitatea activelor, profitabilitatea și cota de piață pe cele mai importante segmente. Totodată, prin intermediul setului de indicatori utilizați putem aprecia caracterul politicii de management a fiecăreia dintre bănci: fie aceasta este una conservatoare, orientată în mare parte spre menținerea indicatorilor înalți de lichiditate și minimizare a riscurilor, fie promovează o politică de creditare mai activă, ceea ce implică și asumarea unor riscuri mai mari.

Un asemenea clasament poate fi util atât publicului larg, cât și înseși băncilor comerciale, care l‐ar putea utiliza în calitate de sursă analitică independentă și utilă pentru informarea deciziilor de politică bancară. Reiterăm faptul că atât datele utilizate cât și indicatorii calculați nu reprezintă secret comercial, sursa acestora fiind rapoartele financiare publicate de băncile comerciale pe paginile web ale acestora și rapoartele lunare compilate de BNM. Totodată, menționăm că clasamentul nu are menirea să ateste care bănci sunt „bune/rele”, ci doar să compare performanțele acestora, în limitele metodologiei utilizate, respectiv în baza valorii de referință înregistrate de sectorul bancar la nivel agregat.

Pe lângă studiu a fost elaborată o platformă interactivă (dashborard) care reflectă indicatorii analizați, clasamentul, metodologia studiului și alte informații relevante. Această platformă va fi actualizată lunar.

Element important, Clasamentul performanței bancare nu este un indicator pentru adoptarea deciziilor de plasare a economiilor sau atragere a finanțărilor. Astfel, acesta reprezintă mai degrabă o sursă de informare asupra rezultatelor generate de fiecare bancă în parte în funcție de nivelul mediu generat de sectorul bancar la nivel agregat.

Descarcă publicația Vezi Aplicația Interactivă 

Într-o economie modernă orice persoană sau agent economic, la un moment dat, interacționează cu sectorul bancar și activitatea unei bănci. Fie că e vorba de un credit, un depozit, un cont bancar sau mijloc de plată, băncile sunt cele care pun la dispoziție infrastructura necesară realizării acestora. În condițiile în care economia reală și mediul bancar au devenit tot mai interdependente, supravegherea și reglementarea prudențială a băncilor devine o măsură iminentă pentru asigurarea rezilienței și capacității de reacție la evenimente extreme. Mai mult ca atât, nimeni nu poate nega importanța băncilor în cadrul sistemului economic, rezultatele și performanțele acestora oglindind practic stabilitatea mediului financiar național și bunăstarea unei economii.

Anume caracterul lor sistemic presupune verificarea punctuală a modului în care sunt respectate regulile prudențiale, normele de contabilitate și riscurile la care se expun. În acest sens, pentru a scoate în evidență rezultatele generate într-o anumită perioadă de timp și pentru a anticipa manifestarea unor riscuri, periodic, atât Banca Națională a Moldovei (BNM) cât și băncile individual, calculează o serie de indicatori prudențiali. În esență, calcularea și evaluarea unor indicatori permite aprecierea realizării obiectivului de bază a afacerii bancare, respectiv obținerea unor venituri acceptabile și sustenabile în timp în condițiile minimizării riscurilor. Chiar dacă teoretic activează în același mediu economic, performanțele generale sau cele specifice sunt diferite de la o bancă la alta. De cele mai multe ori intervine modelul de business care este promovat, interesul acționarilor sau strategia de dezvoltare aplicată de organul executiv. De asemenea, din perspectiva nivelului de reglementare, condițiile de activitate diferite pot influența semnificativ rezultatul unor indicatori. Spre exemplu, instituirea unui regim de monitorizare intensivă sau a unuia de intervenție timpurie, pot produce efecte importante asupra activității generale a băncii, asupra nivelului de risc asumat și implicit - asupra rezultatelor generate.

În scopul evaluării obiective, comparării și informării opiniei publice asupra rezultatelor generate de băncile autohtone, Expert‐Grup a elaborat Clasamentul performanței bancare. Acesta se dorește a fi un instrument credibil de informare a publicului larg privind situația în sector, prin compararea rezultatelor unor indicatori financiari și evaluarea lor în baza unor valori de referință (benchmark). Clasamentul are la bază o serie de indicatori care prezintă într-o manieră uniformă și cuprinzătoare situația privind gradul de adecvare a capitalului, nivelul de lichiditate, calitatea activelor, profitabilitatea și cota de piață pe cele mai importante segmente. Totodată, prin intermediul setului de indicatori utilizați putem aprecia caracterul politicii de management a fiecăreia dintre bănci: fie aceasta este una conservatoare, orientată în mare parte spre menținerea indicatorilor înalți de lichiditate și minimizare a riscurilor, fie promovează o politică de creditare mai activă, ceea ce implică și asumarea unor riscuri mai mari.

Un asemenea clasament poate fi util atât publicului larg, cât și înseși băncilor comerciale, care l‐ar putea utiliza în calitate de sursă analitică independentă și utilă pentru informarea deciziilor de politică bancară. Subliniem faptul că atât datele utilizate cât și indicatorii calculați nu reprezintă secret comercial, sursa acestora fiind rapoartele financiare publicate de băncile comerciale pe paginile web ale acestora și rapoartele lunare compilate de BNM. Totodată, menționăm că clasamentul nu are menirea să ateste care bănci sunt „bune”/„rele”, ci doar să compare performanțele acestora, în limitele metodologiei utilizate, respectiv în baza valorii de referință înregistrate de sectorul bancar la nivel agregat.

Element important, Clasamentul performanței bancare nu este un indicator pentru adoptarea deciziilor de plasare a economiilor sau atragere a finanțărilor. Astfel, acesta reprezintă mai degrabă o sursă de informare asupra rezultatelor generate de fiecare bancă în parte în funcție de nivelul mediu generat de sectorul bancar la nivel agregat.

Descarcă publicația Vezi Aplicația Interactivă 

Expert-Grup continuă să monitorizeze tendința reformelor în sectorul bancar. Conform autorului studiului, Eugen Ghiletchi, ritmul reformelor a crescut semnificativ odată cu programele de suport din partea FMI si UE, însă principala constrângere rămâne capacitatea sectorului bancar de a se adapta la noile cerințe. Evidența reformelor este observată și prin implementarea unui număr tot mai mare de recomandări formulate anterior de către Expert-Grup.

În perioada august-septembrie, Comitetul Executiv al BNM a aprobat Regulamentul cu privire la exigențele față de administratorii băncii, care urmărește promovarea în funcții de conducere a persoanelor care corespund cerințelor de competență și bună reputație și respectiv asigurarea unei guvernări corporative eficiente în bănci. Totodată, efectele reformelor întârzie să fie observate – creditarea este în stagnare, problema transparenței acționariatului persistă, progresele pe seama fraudei bancare sunt modeste, iar investitorii străini deocamdată nu au apărut.

Dimensiunea mică a economiei și implicit a sectorului bancar autohton reduce din atractivitatea acestuia pentru băncile străine de talie mare. În opinia lui Eugen Ghilețchi, modelul actual al businessului bancar nu este durabil, acest fapt fiind observat din analiza profiturilor băncilor. În perioada 2012-2016, circa 50% din profituri s-au datorat veniturilor din valori mobiliare de stat și certificate ale Băncii Naționale. Fără o relansare a creditării profiturile respective pot să se diminueze considerabil într-un termen foarte scurt.

Băncile cu cel mai mare potențial de a atrage investitori la momentul de față, sunt băncile ale căror acțiuni au fost expuse la vânzare în mod forțat. Pentru a asigura apariția investitorilor calitativi, este important să fie făcute clarificările de rigoare atât cu privire la cadrul legal primar care stabilește perioada de vânzare a acțiunilor, cât și vis-a-vis de modul de formare a prețului acestora. Iar un alt factor important cu care Moldova nu se poate lăuda în prezent este stabilitatea politică a țării.

Pentru a continua evoluția pozitivă în vederea reformării efective a sectorului bancar este necesară aprobarea legii privind activitatea băncilor în lectura a doua, cu transpunerea întocmai a celor mai noi standarde, promovarea politicilor care ar reorienta băncile către creditarea sectorului real al economiei, finalizarea eforturilor privind asigurarea calității acționariatului tuturor băncilor, și nu în ultimul rând este nevoie de un document național de planificare strategică privind dezvoltarea generală și holistică a sistemului financiar, care să fie coordonat cu toate autoritățile relevante.

Contacte pentru mass-media:

Cristian Slobodeniuc, specialist în comunicare, This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Descarcă publicația (RO)Descarcă publicația (EN)

Pagina anterioară123456789
Pagina 9 din 9

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-grup te întreabă: Cum se va schimba piața forței de muncă în Republica Moldova, în contextul COVID-19?