Cristian Slobodeaniuc

Cristian Slobodeaniuc

Expert-Grup vă prezintă a treia ediție a aplicației interactive în cadrul ”Clasamentului Performanței Bancare din Moldova”Precum a fost menționat anterior acestă aplicație este actualizată lunar.

În perspectiva trecerii la noile standarde Basel III, procesul de consolidare și asanare a sectorului bancar autohton continuă într-un ritm accelerat. Măsurile impuse de BNM privind reevaluarea creditelor acordate a generat o creștere importantă a provizioanelor la unele bănci și consolidarea nivelului de capital. Drept rezultat, per ansamblu, sectorul bancar se prezintă a fi bine capitalizat, oferind o rezervă consistentă de resurse ce pot absorbi eventuale pierderi. Totuși, deși solid capitalizate și cu active lichide în exces urmare constrângerilor existente în procesul de creditare, băncile suportă costuri de oportunitate, costuri care reflectă dezvoltarea redusă a sistemului financiar național și a mecanismului general de intermediere.

În urma aplicării metodologiei, performanțele băncilor comerciale în mod nivel individual la sfârșitul lunii octombrie 2017 se prezintă în felul următor. Topul în continuare este condus de 4 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național: B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank. Pentru aceste bănci, marea majoritate a indicatorilor calculați continuă să se încadreze în limitele agreate de practica bancară. În mod particular, aceste bănci excelează la compartimentul profitabilitate și indicatori de piață, fapt ce presupune deținerea unei cote semnificative în piața națională de servicii bancare. Totodată, pentru trei dintre aceste bănci (MAIB, VB și MICB) continuă aplicarea unor regimuri speciale de activitate, respectiv monitorizare intensivă și intervenție timpurie, fapt ce presupune condiții relativ diferite decât pentru restul băncilor. Monitorizarea îndeaproape a acestor bănci se datorează persistenței în continuare a unor vulnerabilități legate de acționariat sau expunerile riscante, situație redată și de calitatea mai puțin bună a activelor.

Totodată, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice putem menționa următoarele:

• Băncile cu cea mai bună capitalizare în raport cu activele deținute: BCR Chișinău; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Eximbank” 
 Băncile cu cel mai mare volum de active lichide: B.C. „Victoriabank” ; B.C. „Comerțbank” și B.C. „Eximbank” 
• Băncile cu cele mai calitative active: B.C. „FinComBank”; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „ProCredit Bank” 
• Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: B.C. „Moldindconbank”; B.C. „Mobiasbanca” și B.C. „Moldova-Agroindbank” 
• Băncile cu cea mai mare cotă de piață după active: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Victoriabank” 

Element important, Clasamentul performanței bancare nu este un indicator pentru adoptarea deciziilor de plasare a economiilor sau atragere a finanțărilor. Astfel, acesta reprezintă mai degrabă o sursă de informare asupra rezultatelor generate de fiecare bancă în parte în funcție de nivelul mediu generat de sectorul bancar la nivel agregat.

Descarcă publicația Vezi Aplicația Interactivă


Elena Cernei este directoarea Liceului „Onisifor Ghibu” din Chișinău. De 25 de ani este profesoară în acest liceu, iar din 2012 - directoare. În 2013, a aflat despre proiectul „Școala Mea” și a decis să se înscrie în cursa școlilor selectate pentru proiect. A reușit. Astfel, în 2014-2015, liceul a fost parte a acestui proiect alături de alte 19 școli din R. Moldova. În iarna anului 2015, Elena Cernei a devenit viceministră a Educației. Ea spune că experiența acumulată pe parcursul implementării proiectului „Școala Mea” i-a croit drum spre minister. Din septembrie, curent, a revenit la liceu. Elena Cernei ne-a povestit despre lecțiile învățate în cadrul proiectului „Școala Mea”, subliniind ce trebuie să știe managerii instituțiilor de învățământ despre administrarea bugetelor.

- Dna Cernei, de ce ați decis să aplicați la proiectul „Școala Mea”?
- În 2012, când am devenit directoare, m-am confruntat cu numeroase probleme, mai ales atunci când am trecut la autonomie financiară. Problemele țineau de comunicarea între administrație și comunitate. Deci, ce face instituția cu banii. Pentru că unii părinți erau revoltați, neînțelegând ce facem cu banii. Atunci am și aflat despre proiectul „Școala Mea”. Am înțeles că nu există beneficii materiale, dar că proiectul e important pentru mine ca manager și pentru colegii mei. În calitate de manageră, m-am format prin „Școala Mea”. Am studiat totul atent, am organizat audieri și am văzut că școala mea este una cu perspectivă și că putem face multe lucruri pentru copii și părinți.

- Ce anume ați reușit să învățați atunci când liceul era parte a proiectului „Școala mea”?
- Gestionarea bugetului! Ca să gestionezi bugetul, trebuie să te implici. Nu poți aștepta ca altcineva că se implice în locul tău. Trebuie să estimezi bugetul, să știi a face achiziții la timp, ca să nu ajungi la sfârșitul anului cu bani cheltuiți ineficient sau cu lipsă de bani. E o responsabilitate mare. Dar faptul că se îmbunătățesc condițiile în instituțiile de învățământ din resursele bugetului și nu din altele, e important. Nimeni nu mai stă să aștepte să vină cineva să rezolve problemele, ci se apucă de muncă. Și faptul că ne-am implicat în proiectul „Școala Mea” a fost pentru că am vrut să fim cât mai transparenți față de beneficiarii noștri. Odată cu includerea liceului în proiect, elevii au devenit cei mai activi actori. În calitate de director, în acel an de studii, mi-am luat un curs opțional la clasele de liceu care s-a numit „Să gândim și să acționăm strategic”. Lucram cu elevii și chiar discutam strategia instituției, bugetul, cum ar trebui cheltuiți banii.

- Erau interesați?
- Foarte interesați. Ei au văzut câți bani se cheltuiesc pentru salariile profesorilor și câți rămân. Au văzut care-i salariul unui profesor. Erau niște discuții extrem de interesante. În acel an, copiii au aflat totul despre instituția lor. Nu mai existau întrebări despre cum se cheltuiește banul. A avut loc și o audiere publică. Le-am spus că nu trebuie să vină la mine și să întrebe ce să spună. Să spună ceea ce gândesc ei că trebuie să se schimbe în liceu. Au fost multe propuneri din partea elevilor. Au spus că nu sunt mulțumiți de starea blocurilor sanitare, nu le prea plac produsele alimentare oferite, au spus ce ar vrea să mănânce.

- Atunci, după acea audiere, ați decis să deschideți bufetul suedez. Cum a fost?
- Prima linie de bufet a fost achiziționată din banii alocați de administrația publică locală. Noi am văzut că o singură linie e insuficientă și, din resurse proprii, am mai achiziționat o linie de bufet. Elevii sunt bucuroși, dar ar vrea să fie diversificat meniul. Noi, totuși, nu avem posibilitate să le oferim produsele pe care și le doresc.

- Dar ce ar vrea elevii?
- Ar vrea ceea ce le e interzis să mănânce. De exemplu, liceenii vor cafea și insistă să instalăm aparat de cafea. Le-am spus că nu se poate.

- Dar cum se formează bugetul fiecărei școli?
- Atunci când am trecut la autonomie financiară, am văzut care-i problema și cum putem avea un buget bun. Am constatat că numărul copiilor din școală nu spune nimic. Numărul de clase vorbește despre eficiența bugetului. Pe vremuri, era important să fie cât mai multe clase, dar nu câți copii sunt în fiecare clasă. Erau importante clasele, deoarece erau locuri de muncă. Acum bugetul se formează în bază de copil, nu mai spune CLASĂ, dar spune ELEV. Deci clasele trebuie să fie completate cu circa 30 de copii. În realitate, uneori acest număr se depășește. În primul an, am început a completa clasele cu elevi. Ne-a reușit. Faptul că am început să investim în instituție, să promovăm imaginea liceului, a contribuit la creșterea numărului de cereri de înscriere în liceu.

- De ce este important să fie mai puține clase? De ce e important ca, în fiecare clasă, să fie cel puțin 30 de elevi?
- Pentru salariile profesorilor unei clase se cheltuiesc anual circa 250 de mii de lei. Calculați, dacă per elev primim aproximativ 10 mii de lei, atunci doar pentru a asigura salariile profesorilor acelei clase trebuie să avem în ea 25 de copii. Dacă vrei să acoperi și alte cheltuieli, înseamnă că trebuie să ai cel puțin 30. Acei 5 copii care fac diferența vor suplini cheltuielile pentru servicii comunale, mobilier, tablă sau rechizite. De exemplu, în 2015, am reușit să renovăm patru cabinete de limbi moderne din bugetul nostru. În 2013, media pe clasă a fost de 26,8 de elevi. În 2017 – avem 30,80.

- Numărul cadrelor didactice în Liceul „Onisifor Ghibu” a crescut pe parcursul anilor. În 2013, erau 95 de profesori, iar în 2017 - 112. Cum convingeți un profesor să se angajeze? Aveți profesori tineri?
- Angajarea cadrelor didactice e o problemă în toată republica. Avem mulți profesori de vârstă pensionară, de exemplu, la disciplinele reale, din 15 cadre didactice avem doi profesori de 70 de ani, dar nu ne putem permite să-i pierdem. În fiecare an, acceptăm ca studenții să facă stagiul de practică. Prima întrebare pentru aceștia este: „Cine vrea să rămână în școală?” În acest an, două profesoare de limba română cu experiență și-au luat concediu din cont propriu pentru un an de zile. Au plecat la muncă peste hotare. A venit un tânăr specialist care nu s-a adaptat și a depus cerere de demisie. Dar avem alți șapte tineri specialiști angajați în 2016 și 2017 care se descurcă bine.

- Veți continua să folosiți instrumentele propuse de proiectul „Școala Mea” în activitatea liceului?
- Proiectul acesta are continuitate. Ceea ce am însușit atunci se aplică în fiecare zi. Am vrut transparență, am vrut ca această comunicare cu părinții și elevii să fie cât mai deschisă. Am vrut să înțeleagă că ceea ce se poate face în școală, se poate face din bani publicii alocați, bani care nu sunt puțini. Pur și simplu, ei sunt prost gestionați. Să nu se teamă administrația publică locală să închidă școlile nerentabile, ineficiente, care doar cheltuiesc și nu dau nimic copilului. Copiii sunt antrenați în foarte multe activități dacă sunt mulți. Există și concurență între elevi, dar și profesorii sunt mai motivați să organizeze activități interesante. Astăzi am ajuns să văd bugetul și în vis. Din an în an, în instituția noastră rămân bani pentru alte necesități. Anul acesta, am alocat bani pentru cursuri de perfecționare a profesorilor. Clar că le vine mult mai greu să lucreze cu 30 de elevi, dar ei știu că toți avem de câștigat.

- Se anunță o nouă rundă de selectare a 20 de școli participante în proiectul „Școala mea” pentru anul viitor. De ce o școală ar trebui să vrea să participe în acest proiect?
- Am participat cu plăcere la evenimentul de încheiere a proiectului „Școala Mea” (2015-2016). Am văzut bucurie în ochii participanților. Toată lumea știe că acest proiect nu îți oferă bani suplimentari. Este un proiect care te învață cum să faci ca școala ta să fie mai bună.

- Vă mulțumesc.

_____________________________________________________________________________

Interviul a fost realizat de Mihaela Gherasim, jurnalistă Radio Europa Liberă, în cadrul proiectului „Școala Mea - Responsabilizare socială pentru reforma educației din Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu susținerea financiară a Băncii Mondiale, programul Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială.

În Europa, consumatorii pot alege de la cine să cumpere energie electrică sau gaze naturale. Nu sunt dependenți de un singur furnizor, pot alege de la cine iau energie exact la fel cum o fac atunci când își cumpără un nou telefon, o pereche de pantofi sau o mașină. Chiar dacă sunt conectați la o singură rețea, cel care administrează rețeaua e obligat să le asigure acces la energie indiferent de la cine o cumpără consumatorul. Cum furnizorii concurează unii cu ceilalți, nu-l pot șantaja pe consumator că-i cresc prețul sau îi închid robinetul de gaze sau îi taie energia electrică.

În Moldova, există un singur furnizor de gaze (Gazprom), care aduce gaze din Rusia; iar energia electrică e disponibilă din doar două-trei surse: de la CET-urile din Chișinău (cam o cincime), iar restul de la centrala Cuciurgan sau, eventual, din Ucraina. Clientul final nu prea are ce face decât să accepte prețul impus de monopoliști, fiind mereu la discreția lor. Dacă Gazprom se supără pe motive politice, poate tăia gazul. La fel, dacă Gazprom nu vrea să mai transporte gaze prin Ucraina, din cauza neînțelegerilor politico-diplomatice, poate tăia și gazul moldovenilor, care oricum sunt o piață prea mică să conteze pentru ei. Dacă furnizorii care revând energia de la centrala de la Cuciurgan decid să n-o mai facă sau dacă este închis gazul, Moldova rămâne într-o pană energetică.

Descarcă publicația (ro) Descarcă publicația (ru)


Pentru racordarea cadrului legal autohton la cele mai bune și noi practici în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, Guvernul Republicii Moldova a elaborat și promovat un nou proiect de lege. În cadrul consultărilor publice, la care a luat parte și Expert-Grup, au fost agreate 12 modificări și amendamente. Printre acestea se numără majorarea pragului limitelor privind suma pentru care se aplică măsuri de precauție și raportare a anumitor categorii de operațiuni. De asemenea, au fost excluși din lista entităților raportoare persoanele fizice ce practică activitatea de locațiune și a fost modificat esențial capitolul privind sancțiunile, în particular modalitatea de punere în aplicare a acestora.

În pofida îmbunătățirilor aduse, considerăm că proiectul de lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor conține în continuare cinci lacune majore. Astfel, deși proiectul de lege s-a axat primordial pe racordarea la Directiva UE 2015/849, totuși acesta nu prevede transpunerea noțiunii de spălare de bani prevăzută în Directivă. Anume acest fapt, care de altfel  nu este caracteristic practicii europene, poate genera o interpretare greșită asupra noțiunii de spălare de bani. Examinând legile omolog din șase state, constatăm că acestea includ noțiunea de spălare de bani în conformitate cu prevederile Directivei sus-menționate. Totodată, proiectul de lege nu prevede măsuri de precauție privind instituțiile publice, cazul „Landromat” de spălare a mai multor miliarde de dolari demonstrând vulnerabilitatea critică a sistemului judecătoresc. De asemenea, proiectul de lege nu specifică obligațiuni și responsabilități pentru SPCSB, iar modul de selectare a conducerii nu este suficient de transparentă.

În rezultatul analizei situației Republicii Moldova, în baza vulnerabilităților din sectorul privat dar și din cel al instituțiilor de stat, au fost elaborate 13 principii de urmat pentru realizarea unui sistem echilibrat și rațional de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Principiile stabilite țin cont de cerințele Directivei UE 2015/849, riscurile de spălare de bani specifice mediului din Republica Moldova precum și resursele limitate ale mediului de afaceri și cele ale autorităților publice. De asemenea, aceste principii se focusează pe riscurile critice de spălare de bani și eliminare a vulnerabilităților din cadrul instituțiilor de stat, riscurile de aplicabilitate abuzivă și susceptibilitate la corupție.

În studiu a fost inclus o foaie de parcurs (capitolul 3), cu pași cheie pentru eliminarea deficiențelor identificate la cadrul legal și pentru asigurarea implementării unui cadru secundar rațional care respectă principiile cheie indicate în capitolul 2. Foaia de parcurs indică ordinea de eliminare a deficiențelor și dezvoltare a mecanismului unitar de prevenire și combatere a spălării banilor. Totodată, este specificată necesitatea delimitării clare a măsurilor ce țin de combaterea spălării banilor față de combaterea finanțării terorismului, măsuri care au caracteristici și topologii absolut diferite. De asemenea, accentul a fost pus pe delimitarea acțiunilor de prevenire, care reprezintă activități de suport, față de acțiunile nemijlocit de combatere, atât a spălării banilor, cât și a finanțării terorismului.

Descarcă publicația

Raportul prezintă rezultatele exercițiului de evaluare și analiză a modului de implementare a Strategiei Naționale de Dezvoltare (SND) „Moldova 2020” – principalul document național de planificare strategică, elaborat de Guvern și adoptat de Parlament în iulie 2012 pentru perioada de până în anul 2020.

În corespundere cu prevederile SND, Guvernul, cu suportul ONU Moldova, a inițiat procesul de evaluare a implementării SND pentru perioada 2012-2015. Obiectivele acestui exercițiu au fost de a stabili modul în care SND și-a exercitat funcția de document-central de planificare strategică pe dimensiunea de politici sectoriale și alocări bugetare, de a analiza impactul SND asupra domeniilor de politici prioritare prin prisma indicatorilor de monitorizare și evaluare prestabiliți, precum și de a stabili lecțiile învățate, toate în vederea elaborării unei noi strategii naționale de dezvoltare – „Moldova 2030”.

Descarcă raportul (ro) Descarcă raportul (en)

Donator: USAID Moldova

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru semestrul II, 2017.

Scopul proiectului este de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament precum și a spori nivelul de responsabilizare a guvernării în acest sens.

Despre proiect. Exercițiul de monitorizare urmează să aibă loc în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, și va acoperi toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată. Rezultatele monitorizării vor fi publicate online prin intermediul unei platforme interactive (eng: dashboard), care va fi actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma va oferi în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg. Suplimentar, vor fi elaborate 2 rapoarte de evaluare (intermediar și final), care vor fi prezentate în cadrul unor mese rotunde planificate pentru lunile noiembrie 2017 și ianuarie 2018.

Livrabile

  1. Metodologie robustă de monitorizare și evaluare.
  2. Plan de promovare a rezultatelor proiectului.
  3. Platformă online de tip dashboard pentru prezentarea rezultatelor monitorizării într-un mod interactive și accesibil publicului larg, în 3 limbi: română, rusă și engleză.
  4. Actualizări bi-săptămânale a platformei cu rezultatele monitorizării. 
  5. Prezentări lunare a rezultatelor monitorizării pentru USAID Moldova.
  6. Raport intermediar de monitorizare a progresului implementării foii de parcurs, cu identificarea principalelor progrese, restanțe și recomandări de politici relevante, elaborat în 3 limbi (română, rusă și engleză).
  7. Eveniment de prezentare a rezultatelor raportului de monitorizare intermediară pentru publicul larg.
  8. Raport final de monitorizare a progresului implementării foii de parcurs, cu identificarea principalelor progrese, restanțe, recomandări de politici relevante și lecții învățate, elaborat în 3 limbi (română, rusă și engleză).
  9. Eveniment de prezentare a rezultatelor raportului final de monitorizare pentru publicul larg.
  10. Prezentare finală pentru USAID.

Expert-Grup a prezentat ”Evoluția comerțului cu bunuri dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în primii ani de funcționare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător” în cadrul celei de-a treia ședințe a Grupurilor de consultări interne dintre Republica Moldova și  Uniunea Europeană dedicate comerțului și dezvoltării durabile. Conform autorului Alexandru Fala ”în primii ani de funcționare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) comerțul Republicii Moldova cu UE a cunoscut o evoluție pozitivă. Deși, prețurile la export s-au redus, creșterea volumului fizic al exportului s-a accelerat, iar în consecință valoarea livrărilor de bunuri către UE s-a majorat. Pe de altă parte, importul a cunoscut o evoluție negativă. Acest fapt a fost influențat de creșterea modestă a volumului fizic la importurile din UE și de reducerea prețurilor la import. Drept urmare raporturile comerciale s-au îmbunătățit, iar în 2016 comparativ cu 2014 deficitul balanței comerciale cu UE s-a înjumătățit.

De asemenea, liberalizarea comerțului cu UE nu a provocat șocuri pentru sectoarele vulnerabile ale economiei naționale, cum ar fi agricultura. Mai mult, majorarea exportului de produse agro-alimentare a depășit importul acestor bunuri din UE.

Totodată, încă nu se atestă o schimbarea semnificativă structurii economiei naționale, deși implementarea ALSAC a favorizat exportul și implicit dinamica economică. Astfel, exportul în UE continuă să fie dominat de produse ce provin din sectoare economice, ce se bazează pe utilizarea extensivă a forței de muncă, cum ar fi: agricultura și industriile ce activează în baza de lohn. Astfel, deși funcționarea ZLSAC reprezintă o precondiție pentru modernizarea țării, asigurarea restructurării și dezvoltării economice a Republicii Moldova poate fi realizată doar în contextul implementării autentice a reformelor.”

Descarcă publicația

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!