Cristian Slobodeaniuc

Cristian Slobodeaniuc

Ieri, 21 februarie, a avut loc decernarea diplomei pentru cel mai bun eseu în cadrul concursului internațional de eseuri „Essay Prize Competition”. Evenimentul a avut loc la Ambasada Suediei la Chișinău. Câștigătoarea Victoria Romanov a primit Diploma de Merit de la Excelența Sa Doamna Signe Burgstaller, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Regatului Suediei în Republica Moldova și Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup. Pe lângă diplomă, câștigătoarea a primit și un set de manuale care explică relațiile între UE și RM.

Eseurile participanților au trecut printr-o competiție riguroasă. Din circa 80 de eseuri, au fost selectați doar 4 finaliști, unul din Moldova, doi din Ucraina și unul din Georgia. Potrivit juriului prezidat de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS), aceștia au dat dovadă de gândire critică și cunoștințe aprofundate pe marginea subiectului de integrare europeană.

Gazda evenimentului, Excelența Sa Signe Burgstaller, a menționat importanța implementării reformelor la modul practic, în care schimbarea trebuie să vină de la cetățeni, iar tinerii să devină forța motrice care ar putea îmbunătăți sistemul și aduce o schimbare pozitivă. Subiectul de mobilizare a tinerilor a fost reiterat și de către Adrian Lupușor, care a subliniat că schimbarea nu va veni de la elitele de la Bruxelles, ci de la tinerii care se implică activ în societatea civilă.

Organizatorii concursului susțin că alte 4 premii în valoare de 500 de euro urmează a fi decernate pentru cele mai bune eseuri în cadrul celui de-al treilea apel de participare în concurs. Noul termen limită de aplicare este 30 iunie 2018, iar condițiile înaintate față de participanți sunt similare. Eseurile trebuie scrise în limba engleză, să fie analitice și argumentative și să cuprindă până la 3000 de cuvinte.

Concursul este desfășurat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre UE și Ucraina, Moldova și Georgia”, realizat cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (Sida). În Republica Moldova acesta este implementat cu succes de către Expert-Grup de mai bine de 2 ani. Mai multe detalii despre proiect, inclusiv publicațiile realizate în cadrul lui pot fi consultate pe pagina www.expert-grup.org și pagina oficială a proiectului www.3dcftas.eu.

O galerie de poze din cadrul evenimentului de decernare poate fi accesată mai jos.

 

Sfârșitul anului economic și a celui financiar denotă o atenție sporită a băncilor asupra rezultatelor și performanțelor înregistrate. Pe fundalul procesului de re-evaluare a portofoliului de credite și a unor cerințe de clasificare înăsprite, majoritatea băncilor și-au consolidat volumul de provizioane în detrimentul profitului calculat. Astfel, la nivel agregat, luna Dec:17 înregistrează o reducere a profitului acumulat în primele 11 luni cu circa 170 mil. MDL, respectiv valoarea totală a profitului înregistrat pentru întreg anul fiind de 1,48 mlrd. MDL. În aceste condiții, doar o singură bancă (BC Eximbank) a înregistrat pierderi la sfârșit de an, dar nivelul de capital și capacitatea financiară a noilor acționari asigură în continuare reziliența băncii la situații neprevăzute.  

Chiar dacă baza de capital tinde să se micșoreze aproximativ în aceeași măsură ca și profitul, acest fapt nu comportă careva riscuri imediate asupra capacității băncilor de a absorbi pierderile neprevăzute. Mai mult ca atât, soliditatea prezentă a băncilor este confirmată și de valorile indicatorilor de lichiditate și solvabilitate la nivel agregat și la nivel individual. Astfel, suficiența capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel de peste 30% pe întreg sectorul bancar, oscilând în limitele 25% pentru băncile mari și de peste 50% pentru cele mici. În același timp, la nivel agregat volumul de active lichide tinde spre ponderea de 56% din total active, în timp ce la nivel individual se înregistrează valori chiar și de peste 68%.

Deși economia națională dă semnale de creștere, totuși intermedierea bancară continuă să înregistreze rezultate modeste.  Astfel, chiar dacă procesul de creditare înregistrează semne de revigorare în ceea ce privește credite noi acordate, totuși rambursarea creditelor acordate anterior continuă într-un ritm rapid. Astfel, soldul creditelor acordate înregistrează la sfârșitul lunii Dec:17 valoarea de 33,5 mlrd. MDL, ceea ce reprezint doar 42% din totalul activelor bancare. În același timp, dinamizarea activității de creditare este caracteristică în special pentru componenta persoane fizice pe segmentul credite de consum, în timp ce pentru persoanele juridice cea mai dinamică categorie o reprezintă creditele acordate comerțului.

În mod individual, în urma aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare, la sfârșitul lunii decembrie 2017 rezultatele se prezintă în felul următor. Topul în continuare este condus de 4 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național  - B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank. Totuși, pe fundalul unor performanțe sporite, alte trei bănci (BC ProCreditBank; BC Energbank și BC EuroCreditBank) înregistrează o stabilitate față de lunile precedente.

În mod particular, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice putem menționa următoarele:

        ·         Băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele: BCR Chișinău; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Comerțbank”

        ·         Băncile cu cel mai mare volum de active lichide: B.C. „Victoriabank”; B.C. „Comerțbank” și B.C. „Energbank

        ·         Băncile cu cele mai calitative active: B.C. „FinComBank”; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Mobiasbanca”  

        ·         Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: B.C. „Mobiasbanca”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Moldova-Agroindbank”

        ·         Băncile cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de credite: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Mobiasbanca”.

       Aplicația interactivă

Doar circa jumătate din acțiunile prevăzute de Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare au fost realizate. La finalizarea termenului de implementare a foii de parcurs, nivelul de realizare a acesteia este estimat la circa 55%. Astfel, din cele 51 acțiuni prevăzute, doar 28 au fost realizate. Mai mult decât atât, 10 din acestea au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale. În același timp, 22 acțiuni, sau 43% din total, au fost inițiate, dar nefinalizate. Prin urmare, riscul evidențiat în raportul de evaluare intermediară, publicat la 1 decembrie 2017, privind întârzierea implementării multor acțiuni, s-a materializat. Ca și în raportul precedent, constatăm că motivele principale ale încălcării termenelor-limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase, precum și reforma administrației publice care a afectat temporar ritmul reformelor în general și a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.

Cel mai înalt nivel de realizare este estimat pentru domeniul “Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, iar cel mai scăzut nivel este atestate în domeniul “Justiție și combaterea corupției”. Astfel, din cele 8 acțiuni prevăzute în domeniul “Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, 6 acțiuni au fost realizate fără rezerve, 1 – realizată cu rezerve și 1 – inițiată dar nefinalizată. Un nivel atât de sporit de implementare este rezultatul orientării pro-active a instituțiilor din acest sector (în special BNM), inclusiv în contextul Memorandumului cu FMI. La polul opus, domeniul “Justiție și combaterea corupției” a înregistrat progrese modeste, 9 acțiuni din cele 10 planificate fiind inițiate dar nefinalizate. Cauzele unei asemenea performanțe negative probabil sunt în capacitățile instituționale reduse, voința politică slabă și termeni de implementare prea ambițioși. Poate fi remarcat și domeniul “Reforma administrației publice”, unde din cele 6 acțiuni planificate, 5 au fost realizate, însă cu rezerve. Principala cauză este că reforma respectivă, deși este implementată cu ritm relativ sporit (asemenea reforme sunt complicate și, de regulă, se implementează lent, dacă sunt bazate pe evidențe și scopul este eficientizarea activității administrației publice), nu are la bază analize funcționale și evidențe empirice, fiind astfel percepută mai curând ca o reformă politică și nu pentru a îmbunătăți politicile publice, precum și nu se implementează în mod transparent și previzibil.

Descarcă publicația (ro) Descarcă publicația (en) Descarcă publicația (ru)

Vezi Aplicația Interactivă (ro) Vezi Aplicația Interactivă (en)

 Vezi Aplicația Interactivă (ru) Foaie de parcurs 

Centrul Analitic Independent Expert-Grup Vă invită să participați la evenimentul de prezentare a studiului „Eficiența și transparența sistemului de sănătate din Republica Moldova”, elaborat de organizație în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de Fundația Soros-Moldova. Evenimentul va avea loc pe 23 ianuarie 2018, cu începere de la ora 14.00, în sala de conferință a hotelului Jolly Allon (Chișinău, str. Maria Cibotari 37). Agenda prealabilă este anexată.
 
În cadrul evenimentului, Expert-Grup va aduce în discuție transparența și nivelul de performanță a sistemului de sănătate din Republica Moldova, dar și eficiența acestuia în baza indicelui de acces și calitate. Evenimentul își mai propune să discute mecanismul de finanțare a sistemului medical național, dar și cheltuielile destinate menținerii stării de sănătate. 
 
Limba de lucru a conferinței va fi româna. Pentru a vă înregistra la acest eveniment, vă rugăm să completați formularul de mai jos, până pe data de 23 ianuarie 2018, ora 10:00.
 
Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .
 

Înregistrare la eveniment:

Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”, Vă invită la evenimentul de prezentare a raportului final de monitorizare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a Guvernului și Parlamentului. Documentul care are ca scop de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării. Ultimele rezultate a monitorizarii indică faptul că până în prezent, foaia de parcurs a fost implementată în proporție de 54,90%.

Exercițiul de monitorizare cuprinde perioada iulie 2017 - ianuarie 2018 și vizează toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată: 1) Reforma administrației publice; 2) Justiție și combaterea corupție; 3) Drepturi și libertăți fundamentale; 4) Guvernanță în sectorul financiar-bancar; 5) Îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri; 6) Agricultură și siguranța alimentelor; 7) Educație, cultură, știință; și 8) Programe sociale. Rezultatele monitorizării sunt publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care este actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma este accesibilă pe site-ul www.expert-grup.org și oferă în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg.

La eveniment sunt invitați factori de decizie din cadrul autorităților publice, ambasadelor, instituțiilor internaționale, organizațiilor non-guvernamentale precum și alți experți.

Evenimentul își va ține lucrările în limba română cu interpretare simultană în limba engleză.

Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  sau la numărul de telefon 022 929 994/060111471, persoana de contact Cristian Slobodeaniuc, specialist în comunicare.

Agenda evenimentului Agenda evenimentului (EN)

Înregistrare la eveniment:

Pentru prima dată în istorie, Republica Moldova este inclusă oficial în cadrul OBI (Open Budget Index). Acest indice măsoară transparența bugetară și accesul publicului la informația bugetară. În clasament participă în jur de 115 țări, iar rezultatul este determinat în funcție de punctele obținute. Printre țările cu cel mai bun scor se numără Noua Zeelanda, Suedia și Africa de Sud.

În trecut Expert-Grup a evaluat acest indice in baza mecanismelor similare cu OBI și a constatat că acesta nu a progresat în ultimii ani, în mare pate din cauza factorilor politici. Moldova a înregistrat în 2015 un scor de transparență de 59 din 100, rămânând neschimbat față de nivelul din 2012, ceea ce indică faptul că Guvernul Republicii Moldova oferă publicului informație bugetară limitată.

Pana in prezent acest scor a plasat țara noastră pe locul 27 din 100, la fel ca Argentina și Indonezia. Afla cum a evoluat Republica Moldova comparativ cu alte țări odată cu lansarea internațională a clasamentului pe data de 31 ianuarie. Pentru mai multe detalii urmăriți-ne pe rețelele de socializare și pagina Expert-Grup.

Democrația și deficiențele acesteia: calea spre a deveni democrații Europene pentru Georgia, Moldova si Ucraina care sunt trei țări participante la Parteneriatul European, țări care au decis să semneze acordurile de asociere cu Uniunea Europeana și au făcut-o adesea în detrimentul relațiilor cu cel mai influent vecin, Rusia. Ele sunt, de asemenea, destul de similare în nivelurile lor de dezvoltare democratică. Într-un spațiu post-sovietic, ele se evidențiază pentru nivelul lor relativ ridicat de libertăți democratice și pluralism politic, cu toate acestea niciuna nu poate fi considerate o democrație consolidată iar majoritatea analiștilor le descriu ca regimuri politice incerte sau hibride care combină caracteristici autocratice și democratice.

Acest studiu oferă o analiză comparativă a sistemelor politice din cele trei țări și își propune să interpreteze atât rădăcinile succesului lor relativ, cât și natura deficitelor care le împiedică să-și consolideze instituțiile democratice. Printre aceste deficite se numără și problemele care rezultă din conflictele etnice, regionale și culturale; trăsături puternice și slabe în sistemele lor constituționale generale legăturile dintre dezvoltarea democratică și capacitatea guvernului de a produce bunuri de uz public; capturarea de stat (inclusiv controlul asupra celor mai influente organizații media) de către oligarhi și corupția endemică; subdezvoltarea partidelor politice și a sistemelor de partid; insuficiența încrederii față de instituțiile democrației electorale și tendința de a folosi mijloace extra-constituționale de luptă politică. Organizațiile societății civile nu au reușit, de asemenea, să conving publicul larg, iar discursul anti-liberal al bisericilor tradițional dominante, al mass-mediei anti-occidentale și al grupurilor societății civile este sprijinit adesea de Rusia.

În ciuda acestor provocări structurale, angajamentul față de valorile și normele europene demonstrate de societățile din aceste trei țări, dă speranță că ele vor putea consolida în cele din urmă instituțiile lor democratice. Se susține că legăturile mai strânse cu UE sunt importante în explicarea nivelului lor relativ ridicat de dezvoltare democratică. Din acest motiv, angajamentul consecvent și consolidat al Uniunii Europene față de această regiune este crucial pentru succesul continuu în această regiune. 

descarcă studiul in engleză

Către sfârșitul anului 2014 sectorul bancar moldovenesc a trecut printr-un moment de criză sistemică, care prin amploarea rezultatelor și consecințelor a atras până și nedumerirea comunității internaționale. La limita situației create, drept soluție de ultimă instanță s-a decis acordarea în secret a unor credite de urgență garantate de către Guvern cu ulterioara convertire în datorie de stat în cazul neonorării obligațiunilor de plată. Deși despre acțiunile întreprinse de autorități pentru stabilizarea situației s-a aflat mult mai târziu, totuși luna noiembrie 2014 va rămâne o pată neagră atât pentru sectorul bancar autohton și clasa politică de la acea vreme, cât și o amintire de lungă durată pentru populația și bugetul țării. Lipsa de coordonare la nivel înalt, carențele din procesul de supraveghere a băncilor, monitorizarea defectuoasă a circulației banilor, precum și disputele politice de la acel moment, au fost doar câteva din elementele esențiale ce au permis devalizarea a trei bănci (în continuare BC Banca de Economii, BC Unibank și BC Banca Socială) și deturnarea unor fonduri de ordinul miliardelor de lei de către factori rău-intenționați.

Întâmplător sau nu, apogeul crizei a fost atins în prag de alegeri parlamentare când orice acțiune mai mult sau mai puțin importantă se realiza doar reieșind din idealul câștigării alegerilor și menținerii la putere. Finalul crizei sistemice a fost pus pe 27 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegeri, când BNM în final a preluat controlul Băncii de Economii[1], care în continuare absorbea resurse din întreg sistemul bancar transferându-le ulterior în off-shore. Posibil nu vom afla în timpul apropiat de ce anume atunci și nu mai devreme, dar un lucru devine cert – situația a fost una întinsă până la limită iar deciziile au avut un puternic caracter politic. La acel moment, pe conturile celor trei bănci erau efectiv doar câteva milioane de lei iar împreună cu acestea, alte câteva bănci așteptau deja canalizarea rezervelor deținute la BNM. Drept rezultat direct al acelor zile rămân cele 13,6 mlrd. MDL obligațiuni de stat care urmează a fi rambursate de către contribuabili.

Pentru determinarea unui tablou cronologic clar cu privire la etapele devalizării celor trei bănci, a persoanelor responsabile și a beneficiarilor fraudei, BNM a angajat compania Kroll în procesul extern de investigații. Obiectivul urmărit de aceștia s-a bazat pe identificarea mecanismelor care au generat frauda, urmărirea creditelor frauduloase pentru a stabili destinația lor finală și, în cele din urmă, identificarea activelor cumpărate cu mijloace frauduloase și recuperarea ulterioară prin procese legale. În mod public, rezultatele investigațiilor se materializează sub forma a două rapoarte care vin să puncteze și să fundamenteze anumite ipoteze. În linii generale, putem concluziona că frauda bancară a fost o acțiune coordonată, bazată pe creditarea unor activități fictive și un mecanism complex de spălare a banilor care a asigurat continuitatea acestui proces și deturnarea de fonduri. Resursele de creditare au fost asigurate printr-o coordonare concertată a lichidităților din cele trei bănci, totodată fiind susținute de garanții false înregistrate în bilanțurile băncilor și alte fraude în registrele contabile. În cele din urmă, informațiile prezentate demonstrează, în mod clar, implicarea coordonată a unui grup mare de companii autohtone care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Șor însă posibil lista beneficiarilor finali să fie una mult mai extinsă.

La 21 decembrie 2017, BNM  a publicat sinteza detaliată a celui de-al doilea raport de investigație al companiilor Kroll și Steptoe & Johnson. Documentul vine să completeze raportul Kroll 1 și analizează expunerile băncilor fraudate în perioada 2012-2014, legătura grupului Șor cu acționariatul băncilor în cauză, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase. Totodată, această sinteză nu dezvăluie alte nume decât cel al lui Ilan Șor, informația detaliată inclusiv datele operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate și lista beneficiarilor prezumați urmând a fi prezentată în cadrul raportului integral Kroll 2. Ținând cont că, pentru a nu prejudicia mersul anchetei, acest raport nu va fi făcut public, ne-am propus să facem o sumarizare a investigațiilor efectuate de Kroll și să prezentăm informația într-o formă accesibilă și ușor înțeleasă publicului larg. Astfel, această Notă vine să descrie succint etapele fraudării celor trei bănci conform informațiilor oferite de ancheta Kroll și să scoată în evidență acele aspecte ale fraudei bancare care merită a fi înțelese și judecate de publicul larg.

Descarcă studiul

Comentarii vis-a-vis de situația la finele lunii noiembrie:

În apropierea sfârșitului de an financiar, majoritatea băncilor continuă acumularea de profit și ajustarea indicatorilor economico-financiari. Măsurile impuse de BNM privind evaluarea creditelor continuă a fi înăsprite ceea ce se transpune printr-o creștere importantă a provizioanelor la unele bănci. Astfel, la nivel agregat, baza de capital continuă să crească până la circa o treime din volumul activelor ponderate la risc, sau aproximativ 11 mlrd. MDL la sfârșitul lunii Noi:17. Drept rezultat, sectorul bancar se prezintă a fi bine capitalizat, oferind o rezervă consistentă de resurse ce pot absorbi eventuale pierderi. În același timp, pe fondul creșterii depunerilor în monedă națională continuă tendința de majorare a activelor bancare, totuși această creștere nu se regăsește în cadrul componentei de bază, și anume credite acordate, fiind mai degrabă reflectată în cadrul conturilor de numerar. Astfel, ăn procesul de intermediere, depunerile atrase de la populație nu-și găsesc contrapartidă în piață iar ponderea creditelor înregistrează un nivel de doar 42% în total active.

În pofida unor semnale de redresare a activității economice pe mai multe sectoare, intermedierea bancară înregistrează ritmuri modeste de creștere. Cu toate că volumul mediu lunar de credite noi acordate înregistrează o ușoară creștere, rambursarea creditelor acordate anterior are loc într-un ritm mult mai rapid. Astfel, soldul creditelor acordate își continuă tendința de micșorare, atingând la sfârșitul lunii Noi:17 valoarea de 33,4 mlrd. MDL. În același timp, scăderea soldului de credite este caracteristică doar pentru componenta persoane juridice, în timp ce segmentul populației înregistrează o tendință opusă dar insuficientă pentru inversarea trendului general. Totuși, creșterea volumului de credite acordate persoanelor fizice, în special a celor de consum, confirmă interesul sporit al băncilor și pentru această categorie de debitori, neglijată oarecum în trecut.

În mod individual, în urma aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare, la sfârșitul lunii noiembrie 2017 acestea se prezintă în felul următor. Topul în continuare este condus de 4 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național  - B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank. Totuși, pe fundalul unui volum redus de credite neperformante și a unei eficiențe operaționale sporite, alte două bănci (BC ProCreditBank și BC FinComBank) înregistrează un avans semnificativ față de lunile precedente și se apropie de topul clasamentului.

În mod particular, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice putem menționa următoarele

  • Băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele: BCR Chișinău; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Eximbank”
  • Băncile cu cel mai mare volum de active lichide: B.C. „Victoriabank” ; B.C. „Comerțbank” și B.C. „Eximbank”
  • Băncile cu cele mai calitative active: B.C. „FinComBank”; B.C. „ProCredit Bank” și B.C. „EuroCreditBank”
  • Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: B.C. „Moldindconbank”; B.C. „Mobiasbanca” și B.C. „Moldova-Agroindbank”
  • Băncile cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de credite: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „B.C. „Mobiasbanca"

Element important, Clasamentul performanței bancare nu este un indicator pentru adoptarea deciziilor de plasare a economiilor sau atragere a finanțărilor. Astfel, acesta reprezintă mai degrabă o sursă de informare asupra rezultatelor generate de fiecare bancă în parte în funcție de nivelul mediu generat de sectorul bancar la nivel agregat.

Deschide aplicatia aici

Înainte de a fi aleasă în funcția de șefă a Inspectoratului Școlar Național, Ana Vivdici a fost directoarea Liceului „Mihai Eminescu” din orașul Hâncești. În 2014, liceul a fost parte a proiectului „Școala Mea”. Misiunea acestei inițiativei a Expert-Grup este să îndemne cetățenii să contribuie, împreună cu autoritățile naționale, regionale și locale, la promovarea unor servicii în educație mai bune. În cadrul proiectului au fost implicate până în prezent 80 de gimnazii și licee din toată țara. Ana Vivdici ne-a povestit ce a însemnat proiectul pentru ea și pentru liceul din Hîncești și cum îi folosește astăzi experiența de atunci.

- Liceul „Mihai Eminescu” din Hâncești a fost printre primele școli participante în proiectul „Școala Mea”. De ce ați aplicat?

 - Cred că atunci îmi doream foarte mult să învăț și să preiau experiența de „traducere” a mesajului despre buget pe înțelesul părinților, profesorilor și pe cel al elevilor. Am vrut să am un ajutor în descifrarea mecanismelor de consultare a opiniei publice, deoarece, vă dați bine seama, că într-o instituție de învățământ profesorii au deja sarcinile lor și timpul lor este destul de limitat.

- „Școala Mea” nu ne-a oferit bani și nici alte beneficii materiale directe. „Școala Mea” ne-a oferit oportunitatea de a învăța, de fapt, cum să gestionăm propriile lucruri mai bine în așa fel încât ceea ce facem noi în fiecare zi să fie în beneficiul elevului și al părintelui. Și toți împreună să fim un motor de dezvoltare a instituției, care să reprezinte interesele tuturor.

- În calitate de manager al instituției, cât de folositoare a fost experiența „Școala Mea”?

- Ca și director, am aflat lucruri pe care îmi părea că le știu, dar doar îmi părea. Au fost o serie de chestionare completate online de profesori, părinți și elevi. Vă dau un exemplu. De la părinți am aflat că ei nu prea știau ce se întâmplă în școală. În acel an, am avut multe inițiative despre care discutam în fiecare săptămână cu elevii, cadrele didactice și chiar cu părinții. Totuși, părinții nu știau despre proiectele liceului. Am mai aflat că părinții credeau că avem taxă de școlarizare. Dar noi nu aveam și sunt sigură că nu am cerut niciodată nici un fel de taxă. Asta m-a uimit. Și încă ceva foarte interesant: lucruri pe care părinții ar vrea să le schimbe în instituție și pe care ulterior am reușit să le schimbăm împreună. Dar despre toate acestea nu am aflat de la ei, ci din chestionare. Și atunci, am pus accent anume pe recomandările părinților și elevilor.

- Dar cum ați reușit să stabiliți comunicarea între administrația liceului și părinți? Și cum v-au folosit, în acest sens, instrumentele „Școala Mea”?

- Am început să înțeleg procesele, ce fel de resurse există, cum s-au cheltuit banii în anii trecuți, ce economii s-au făcut. Și am făcut o evaluare pentru anii precedenți și am comparat-o cu situația existentă în acel moment. A fost o analiză care a cuprins ultimii doi ani și pe care mi-am propus să o prezint în cadrul unei audieri publice la care am invitat părinți, profesori, elevi, inclusiv primarul localității. A fost o întâlnire la care cei prezenți simțeau o anumită doză de tensiune. Fiecare se gândea la paralela făcută între cum a fost și cum era atunci. Dar până la urmă a fost o audiere reușită pentru că am învățat să promovăm un mesaj care să fie asertiv și să îndemne la colaborare. Ce mesaj trebuia să transmit părinților? De ce trebuia să-i conving? Trebuia să le spun că noi nu avem nimic de ascuns. Că noi vorbim despre lucrurile care ne privesc pe toți și trebuie să fim deschiși pentru a admite că avem probleme, dar că împreună urmează să le depășim. Și așteptăm reacția lor, indiferent dacă e una  pozitivă sau negativă. Asta era cel mai important.

- Iar audierea publică a fost un exercițiu pentru a transmite acest mesaj?

- La audiere au fost foarte multe propuneri. Oamenii au simțit că într-adevăr opinia lor contează. Am zis atunci împreună că vrem ca toți elevii noștri, de la toate treptele, să fie bine alimentați și că vom aloca bani din buget pentru asigurarea condițiilor. Am mai spus că vrem un spațiu în acest scop și am început construcția unei cantine, inițiativă, care acum este continuată cu succes de administrația liceului. Am mai vrut să nu mai plouă în sala de festivități. Așa că am făcut scenă, am găsit sponsori și am reparat acoperișul. Nu am mai vrut să fie frig în sălile de clasă. Atunci am termoizolat toată fațada, am schimbat geamurile și a fost cald. Toată lumea acum are internet în școală și computere de ultimă generație. Și părinții erau împotrivă la început pentru că exista riscul ca toți copiii să stea toată ziua doar cu ochii în telefon și să se joace. Ei, uite, că nu a fost așa.

- În cât timp ați reușit să faceți tot ce ați enumerat?

- În trei ani. Până în 2015, atunci când am plecat, am reușit să schimbăm tot sistemul de iluminare în sălile de clasă, să schimbăm băncile și scaunele elevilor în funcție de vârstă, să cumpărăm alt mobilier în cantină, să dotăm cabinetul de informatică și biblioteca cu computere, să schimbăm mobilierul în vestiarele elevilor,să premiem anual cadrele didactice, să atragem proiecte de investiții și educaționale pentru copiii de etnie romă, să consolidăm echipa administrativă și profesorală a liceului prin formări locale, naționale și internaționale.

- Cât din banii cheltuiți pentru toate acestea au fost din bugetul școlii și cât din resurse externe?

- Noi am folosit cam 25 la sută din bugetul instituției, restul banilor au fost oferiți de administrația publică locală și de partenerii naționali și internaționali.

- Apropo, ați comparat rezultatele chestionarelor de la începutul proiectului cu cele de la sfârșitul proiectului?

- Desigur. Era o mare diferență. Și practica cu chestionarele o pun în aplicare și la Inspectoratul Școlar Național. La început, aceste formulare sunt acceptate cu greu, dar analizate ulterior se dovedesc  un instrument foarte bun de evaluare a performanței instituției pe de o parte,  și pe de altă parte a calității comunicării și parteneriatului dintre școală-elev-părinte-comunitate.  

- Pentru a avea succes și sprijin din partea actanților și beneficiarilor educaționali, școala trebuie să devină transparentă în gestionare, credibilă prin deschidere în comunicare și feedback continuu, fără frica de a primi feedback negativ. Un feedback negativ este prilej pentru transformare constructivă a educației și nu trebuie să ignorăm existența feedback-urilor negative, ci să le gestionăm. Dacă nu sunt rezolvate, acestea generează în conflicte pe termen lung, continue sau violente, agresive sau latente, petiții, sesizări, etc.

 - În martie-iunie anul curent, am pilotat chestionare pentru părinți, elevi și cadre didactice în peste 50 de instituții din țară, chestionare destinate consultării opiniei beneficiarilor și actanților, despre calitatea procesului educațional,  în procesul de autoevaluare a instituției și evaluare internă a cadrelor didactice.

 - Beneficiarii și-au expus opinia privind calitatea educației oferită de instituția de învățământ. Nu spun că a fost un instrument ideal, deoarece în gestionarea procesului am depistat anumite disfuncționalități, pe care le vom corecta. Însă, consider a fi crucial ca aceste chestionare să cuprindă componentele promovate de „Școala Mea”, dar și de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrele didactice percep chestionarele ca pe o notare a competențelor lor, însă scopul consultării nu este cel de a da o notă profesorului, ci de a obține un feedback din partea beneficiarului. I se oferă prilej cadrului didactic de a reflecta asupra propriei activități și impactul acesteia. Uneori, cea ce planificăm, cum credem că facem ce am planificat, cum îi afectează pe cei implicați nu sunt convergente.

- „Școala Mea” ne-a oferit posibilitatea de a ne implica și post factum în activități organizate în cadrul proiectului. Atunci când participi la aceste evenimente reprezinți o sursă de experiență pentru alții ca tine și devii un partener de dezvoltare.

- Ce sfat aveți pentru echipele altor școli participante în proiectul „Școala Mea”?

- Să nu le fie frică să-și împărtășească experiența învățată cu elevii, părinții, cadrele didactice, dar și colegii din alte școli. Să încerce să asigure o durabilitate și o continuitate a proiectului. Și să nu le fie teamă să spună care sunt problemele lor. Iar cel mai important, să vorbească cât mai mult despre ceea ce fac.

Vă mulțumesc.

_____________________________________________________________________________

Interviul a fost realizat de Mihaela Gherasim, jurnalistă Radio Europa Liberă, în cadrul proiectului „Școala Mea - Responsabilizare socială pentru reforma educației din Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu susținerea financiară a Băncii Mondiale, programul Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!