Cristian Slobodeaniuc

Cristian Slobodeaniuc

Miercuri, 09 Mai 2018 13:33

Autorii

Director executiv
Director Program „Sectorul monetar și modelare economică”
Director Program „Sectorul public: economie, finanțe, management”
Director Program „Analize și Prognoze Macroeconomice”
Director Program ‘Economie politică și advocacy’
Director Program „Politici publice și reforma administrației publice”
Director Program „Politici comerciale și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare”
Director de program „Cercetare și metodologie”
Director Program „Dezvoltare socială, locală și regională”
Economist asociat
Expert Asociat
Cercetător economic
Economist
Specialist comunicare
Economist asociat
Cercetător economic
Cercetător economic
Expert în infrastructura drumurilor
Director GET Moldova
Bd. Ștefan cel Mare 202, Chișinău
Director Program în cadrul IPP
Director program „Sectorul financiar-bancar”
Economist
Specialist în comunicare
Cercetător Senior, CEPS
Dr. conf. cerc., Șef secție „Economie agroalimentară și dezvoltare rurală”, INCE
Coordonator proiect „Fortificarea rezilienței sectorului financiar”
Președintele Centrului Național de Mediu
Coordonator proiecte, IPRE
Director Evaluare și Dezvoltare, FEE
Liber profesionist, specialist în politici sociale
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Expert WatchDog.md
Jurist, Tax Justice Network
Consultant finanțe publice și corporative, Institutul de Dezvoltare Urbană
Dr. în ştiințe economice, lector univ. ASEM
Expert, Expert-Forum (România)
Assistant Professor, C.Sc., Ph.D. Freie Universität Berlin


Cum se manifestă corupția în achizițiile publice?

Achiziţiile publice sunt procesul de dobândire de către autorităţile publice a unor produse, lucrări sau servicii. De fapt,  prin procesul de achiziţii publice statul trebuie să obţină acel minim de produse, lucrări sau servicii care să-i garanteze buna sa funcţionare, inclusiv pentru asigurarea populaţiei cu servicii și bunuri publice. Printre aceste servicii și bunuri se numără medicina, învăţământul, asigurarea ordinii publice, infrastructura, etc. Pentru procurarea și livrarea lor, statul utilizează banii colectaţi în formă de taxe și impozite de la cetăţeni, deci banii cheltuiţi în procesul de achiziţii publice sunt și banii fiecărui contribuabil. În realitate însă această percepţie dispare atât la cetăţenii de rând cât și la funcţionarii responsabili de achiziţii, din cauza interpretării eronate a bugetului public ca fiind ceva abstract. Drept rezultat apare tentaţia pentru funcţionari de a utiliza banii publici în propriile sale interese, iar cetăţenii nu prea depun efort de a monitoriza cum se cheltuiesc banii lor. Astfel, se creează un mediu propice pentru corupţia în domeniul de achiziţii publice.

Alţi factori importanţi care stimulează corupţia în achiziţiile publice sunt netransparenţa și complexitatea procesului de procurare. Procesul de achiziţii trece printre câteva etape și începe cu identificarea necesităţilor de procurare de către fiecare instituţie publică, care stă la baza alocărilor bugetare pentru satisfacerea acestor necesităţi. Deja după alocarea surselor financiare urmează lansarea achiziţiei propriu zise prin publicarea anunţurilor de invitaţie sau contractarea directă a companiilor, alegerea procedurii depinzând de suma alocată pentru achiziţie. În cazul achiziţiilor mari se folosește de obicei licitaţia sau cererea ofertelor de preţ pentru a atrage cât mai multe companii posibile în concurs, astfel asigurând-se o competiţie mai mare. Achiziţiile mici, sub anumite praguri valorice, sunt făcute prin contractarea directă a unei companii de către autoritatea publică fără a recurge la publicarea anunţurilor, deci sunt contracte de valoare mică. După publicarea anunţurilor, urmează procesul de evaluare a companiilor participante și atribuirea contractului de achiziţie publică, după care compania câștigătoare începe procesul de implementare. Analiza și monitorizarea achiziţiei la toate etapele sale este îngreunată însă de lipsa informaţiei publice, accesibile pentru toţi cetăţenii. În special, nu sunt publicate planurile de achiziţie, lista companiilor câștigătoare, este îngreunat accesul la dosarele de achiziţii publice din varii motive. Cumulativ, acești factori stimulează corupţia și îngreunează depistarea ei în achiziţiile publice.

Corupţia în achiziţiile publice poate avea loc la orice etapă, începând cu planificarea și terminând cu implementarea contractului atribuit. Principalele caracteristici a fenomenului de corupţie la fiecare etapă de achiziţie sunt următoarele:

  • La etapa de planificare, de exemplu, în lista priorităţilor de achiziţii publice sunt incluse proiecte care au utilitate scăzută pentru potenţialii beneficiari sau nu sunt bine fundamentate din punct de vedere a relaţiei cost-beneficiu. Un astfel de proiect poate fi considerat construcţia drumului de acces spre satul Humulești din suburbia municipiului Chișinău, care a fost finanţat din bugetul municipal. Acest drum a fost planificat către un sat cu doar 200 locuitori și având costul de 30 milioane lei, în timp ce în oraș sunt multe drumuri care puteau fi reparate de suma dată și cu un trafic mai intens;
  • La etapa de lansare a achiziţiei, funcţionarii responsabili de pregătirea documentaţiei tehnice și criteriilor de selectare a companiilor pot include anumite prevederi discriminatorii. De exemplu, caracteristica tehnică a unor produse poate să conţină referinţă directă la unele mărci comerciale, ceea ce împiedică aplicarea la procedură de către companiile competitoare. De asemenea, pentru a reduce competiţia și transparenţa achiziţiei, autoritatea publică poate deliberat să divizeze viitoarea achiziţie în mai multe loturi pentru a nu utiliza o procedură competitivă ca licitaţia, dar încheind contracte de valoare mică cu  companii cunoscute. Un astfel de caz a fost depistat în cadrul achiziţiilor de alimente în școala profesională nr. 9 din mun. Chișinău, unde un lot mare de procurare a fost divizat în câteva contracte de valoare mică;
  • La etapa de evaluare și atribuire a contractului unele companii care au depus dosarele în procesul de achiziţii sunt eliminate deliberativ din concurs pe motive fictive, pentru a atribui contractul unei companii care este în cârdășie cu oficialii responsabili. De exemplu, în cazul licitaţiei pentru procurarea lucrărilor de construcţie a drumului de acces spre satul Humulești, compania care a oferit cel mai mic preţ a fost descalificată pe motivul că nu a avut un minim necesar de contracte de valoare similară cu cel planificat. Autoritatea responsabilă însă nu a cerut informaţii suplimentare de la această companie privind contractele precedente cu tipologie similară de lucrări și costul acestora, preferând să o descalifice și atribuind contractul unei companii cu reputaţie dubioasă;
  • La etapa de implementare a contractului, de asemenea sunt riscuri majore de corupţie și ele se manifestă în majorarea artificială a costurilor sau îndeplinirea necalitativă a lucrărilor, cu implicarea directă a funcţionarilor publici. De fapt, în multe cazuri compania care este implicată în schema de corupţie și își coordonează oferta cu funcţionarii responsabili din autoritatea publică oferă deliberat cel mai mic preţ pentru a scoate din joc alţi concurenţi, cunoscând că ulterior o să fie modificări și majorări a sumei contractului.

Citește comentariul (ro) Citește comentariul (ru) Citește comentariul (en) 

Infografic (ro) Infografic (ru) 


Scopul acestui comentariu este de a explica implicaţiile corupţiei asupra bunăstării statului și cetăţenilor săi, precum și a măsurilor necesare pentru eliminarea acestui flagel, în limbaj cât mai simplu și laconic pentru a fi pe înţelesul tuturor.

Consumatorii moldoveni vor continua să cumpere electricitate din regiunea transnistreană și Ucraina, în proporție de 70% și respectiv 30%. Astfel vor fi acoperite cele circa 80% din necesitățile de consum intern de electricitate, neasigurate din producția de energie internă. Achiziția de energie electrică, în perioada ianuarie-martie 2018, a fost desfășurată în condiții mai transparente decât anul trecut. Red Union Fenosa a fost din nou unica companie de pe piața locală, care a oferit detalii despre desfășurarea licitației și a permis astfel monitorizarea achizițiilor la fiecare etapă. Totodată, Grupul de Observatori, format din reprezentantul Delegației UE și Consilierul Înalt al UE pe energie, a avut atribuții mai largi de a a solicita informație despre mersul licitației, a se pronunța referitor la prelungiri de termene și a participa activ la deschidera ofertelor, ceea ce a asigurat o transperență și obiectivitate suplimentară. Imixtiunea Ministerului Economiei și Infrastructurii a fost redusă considerabil, spre deosebire de poziția hiper-activă din 2017. În final, contractul de achiziții de energie electrică pentru 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019 i-a revenit din nou întreprinderii controlate de stat “Energocom SA”.

Victoria acestei companii nu ar fi provocat întrebări, dacă participarea acesteia la achizițiile de energie electrică ar fi avut loc în condiții egale, identice cu cele oferite pentru ceilalți potențiali furnizori. Mai exact, tenderul în 2018 a avut două probleme majore. În primul rând, la fel ca și în 2017, Energocom SA a figurat ca furnizor potențial, deși nu este producător de energie electrică. Chiar dacă în alte țări occidentale traderii (companii similare cu Energocom SA) nu au capacități proprii, în condițiile moldovenești, licitația de energie electrică trebuie să presupună condiții egale pentru toți participanții la achiziții. Chiar dacă partenerii europeni au obiectat în 2017 față de această practică, în documentul de Instrucțiune privind Achiziționarea Anuală a Energie Electrică, modificat și adoptat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, pe 30 ianuarie 2018, a fost exlusă condiția prin care participanții trebuiau să dea dovada disponibilității de energie. Prin urmare, Energocom SA și-a depus oferta de a livra către operatorii la prețuri reglementate de pe piață (companiile Grupului Gas Natural Fenosa și operatorii de la Nordul țării), energie produsă de alții – din regiunea transnistreană (Moldavskaya GRES) și respectiv Ucraina (PAO „DTEK Pavlogradugoli”). În al doilea rând, nu există nicio informație publică despre modul cum Energocom SA a cumpărat energia electrică de la Moldavskaya GRES și PAO „DTEK Pavlogradugoli”, în timp ce toate trei erau în toiul licitației inițiate de Grupul Gas Natural Fenosa, pentru distribuție (energia pentru acoperirea pierderilor din rețele) și respectiv furnizare.

Din informația furnizată publicului de către compania spaniolă (Gasnaturalfenosa, 16 martie 2018) observăm că în timpul procedurii de deschidere și validare a ofertelor, din 13 martie, 3 din totalul de 4 furnizori potențiali renunță la licitație (CERS Moldovenească), fie cer prelungirea licitațiilor (Energocom SA și DTEK). Deja pe 14 martie, devine clar că furnizorii „DTEK Pavlogradugoli” și „Moldavscaia GRES” vor să livreze electricitate direct către „Energocom” S.A., iar cea din urmă propune companiei spaniole o ofertă bazată pe prețurile negociate cu „DTEK Pavlogradugoli” și „Moldavscaia GRES”, în condiții de zero transparență. Ca urmare a rezultatelor finale a tenderului, prețul oferit de Energocom SA va fi de 52,8 dolari SUA/MWh față de 50,2 dolari SUA/MWh în perioada 2017-2018. Cu toate acestea, autoritățile au promis că prețul pentru consumatorii finali nu va suferi schimbări, fără a aștepta decizia pe tarife, de care este responsabilă Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

În concluzie, chiar și în condițiile unor achiziții de energie electrică îmbunătățite, Energocom SA reușește să se impună în fața altor furnizori participanți la licitație. În continuare, regulile de desfășurare a licitației conțin imperfecțiuni ce trebuie eliminate, iar păstrarea condițiilor vechi de achiziție a energiei de la CERS Moldovenească permite ca datoria la gazele naturale rusești să crească nestingherit.

Infografic

Hotărârea de Guvern nr 225 din 12 martie 2018 pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și a Programului de reparație periodică a drumurilor publice naționale (în limitele localităților), locale, comunale și a străzilor

Cu siguranță, sectorul de drumuri este o prioritate pentru Republica Moldova. Noi toți ne dorim drumuri mai bune, inclusiv și în localitățile rurale. Ar însemna aceasta însă că orice alocare în acest sector este justificată, fără a ține cont de capacitatea de valorificare a resurselor? Desigur nu. Este evident că necesitatea în sine nu poate fi echivalată cu implementarea cu orice preț și în orice condiții a proiectelor de reparație a drumurilor. Mai mult ca atât, implementarea necorespunzătoare, în grabă, peste capacitățile normale de efectuare a lucrărilor, sporește nejustificat costurile lucrărilor, suferă calitatea, iar actele de corupție capătă amploare. În final, ne alegem cu resurse cheltuite și fără drumuri bune.

În cele ce urmează ne propunem să analizăm din punct de vedere bugetar inițiativa Partidului Democrat din Moldova (PDM) cu privire la reparația drumurilor locale. Pentru început vom prezenta care au fost resursele alocate sectorului de drumuri în Bugetul de Stat aprobat pentru 2018.

În total pentru dezvoltarea drumurilor în bugetul de stat pentru 2018 au fost alocate 4 069 milioane MDL. Această sumă este repartizată în felul următor:

      i.  proiectele finanțate din surse externe - 2 314,2 mil. MDL (investiții de 2 244,5 mil. MDL și 69,6 mil. MDL pentru alte servicii), reabilitarea și construcția drumurilor (proiecte după care drumurile își încep un nou ciclu de viață):

       ·   Proiectul „Susținerea Programului în sectorul drumurilor”- 2 187,9 mil. MDL;

       ·   Proiectul „Reabilitarea drumurilor locale” – 126,3 mil. MDL.;

      ii.  alocații din Fondul Rutier pentru întreținerea și reparația drumurilor naționale - 972,5 mil. MDL;

     iii.  transferuri din Bugetul de Stat la Autoritățile Publice Locale (APL) - 743,4 mil. MDL:

       ·   La APL de nivelul I - 280,9 mil. MDL;

       ·   La APL de nivelul II - 462,5 mil. MDL;

   iv. pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor în cadrul proiectelor dezvoltate de Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediu - 39,0 mil. MDL.

În conformitate cu bugetul aprobat, autoritățile publice locale (APL) urma să primească transferuri în sumă de 743,4 mil. MDL și să organizeze licitațiile pentru efectuarea lucrărilor de reparații a drumurilor, urmând obiectivele și prioritățile fiecărei autorități în sectorul de drumuri. De asemenea, pentru executarea lucrărilor din Fondul Rutier, Guvernul urma să adopte o hotărâre prin care să stabilească distribuția banilor din Fondul Rutier. O chestiune tehnică efectuată în fiecare an. În acest sens, la 12 martie 2018 Guvernul aprobă Hotărârea nr. 255 pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și a Programului de reparație periodică a drumurilor publice naționale (în limitele localităților), locale, comunale și a străzilor. Însă, acest document conține ceva mai mult.

De fapt, Hotărârea de Guvern (HG) vine să susțină și/sau să implementeze inițiativa PDM cu privire la drumurile locale. Astfel, prezenta HG are obiectivul primar de a aproba un Program nou (care nu este clar când, cum și de cine a fost elaborat) de reparație a drumurilor locale, comunale și străzilor, utilizând în acest scop și o parte din resursele Fondului Rutier. Conform acestei HG, din cele 972,5 mil. MDL aprobate pentru Fondul Rutier, 492,0 mil. MDL se prevăd a fi cheltuite pentru întreținerea drumurilor naționale în interiorul localităților. Adică, pentru drumurile naționale din limitele localităților, pentru o lungime de circa 264 km sunt alocate aproximativ 51% din Fondul Rutier. Dacă ținem cont că în Republica Moldova lungimea drumurilor naționale este de circa 5 866 km (drumurile expres (M) 606,6 km, republicane (R) 1987,9 km și regionale (G) 3271,4 km), atunci este destul de greu de înțeles care este logica autorităților cu privire la asigurarea întreținerii drumurilor naționale. Fondul rutier a fost creat în primul rând pentru a nu admite deteriorarea drumurilor reabilitate sau construite, unde cheltuielile se repartizează în conformitate cu planurile de lucrări de întreținere și reparații curente și periodice pentru a preveni deteriorarea acestora și a asigura condiții calitative de circulație. Însă, cu o astfel de abordare în curând va fi necesară o nouă reabilitare a drumurilor deja reabilitate, nemaivorbind de calitatea drumurilor.

Al doilea program aprobat prin HG nr. 225, ”Programul de reparație periodică a drumurilor publice naționale (în limitele localităților), locale, comunale și a străzilor” practic nu are acoperire bugetară. Acesta prevede lucrări de reparații în valoare totală de 1 601 mil. MDL, din care pentru străzi și drumuri comunale 903,0 mil. MDL, pentru cele locale 206,4 mil. MDL și naționale (din limitele localităților) 492,0 mil. MDL. Ultima sumă este prevăzută în Fondul Rutier, însă restul sumei (1 109,4 mil. MDL) este alocată fără indicarea sursei bugetare. În corpul HG se menționează că finanțarea lucrărilor pentru drumurile locale și pentru străzile și drumurile comunale se ”va efectua de către Ministerul Economiei și Infrastructurii din contul mijloacelor bugetului de stat, pe măsura acumulării resurselor financiare necesare”. Se observă că această prevedere nu indică sursa din Bugetul de Stat din care vor fi acoperite aceste lucrări. Este o prevedere generală și total inutilă, care în mod normal nu trebuia să fie acceptată de către Ministerul Finanțelor. Bugetul de Stat aprobat pentru 2018 nu conține programe destinate pentru aceste cheltuieli. Deci, în concluzie putem spune că această Hotărâre de Guvern în partea lucrărilor în valoare de 1 109,0 mil. MDL la momentul aprobării acesteia nu au avut acoperire bugetară.

O altă interpretare posibilă a Programului de reparație a drumurilor locale aprobat prin această Hotărâre ar fi, că o parte din lucrările din program vor fi acoperite din transferurile Bugetului de Stat către APL. În acest caz, executarea lucrărilor revine APL. Ținând cont de faptul că suma transferurilor speciale pentru drumuri din Bugetul de Stat sunt de 734,0 mil. MDL, aceasta ar însemna că volumul de lucrări neacoperit în Bugetul de Stat aprobat ar fi de 366,0 mil. MDL, din cei 1 601,0 mil. MDL.

Concluzii

Din cele prezentate mai sus putem face concluzia că Hotărârea de Guvern nr. 225 nu a fost bine fundamentată, nu a fost discutată cu autoritățile locale, iar programul de cheltuieli aprobat nu are acoperire integrală cu resurse aprobate în Bugetul de Stat pentru anul 2018. De asemenea, prin această Hotărâre se încalcă prevederea de la Art. 17, aliniatul (2) din legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale, care prevede că pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la „majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget”. Punerea în practică ar fi posibilă doar după redistribuirea bugetară efectuată de Guvern în limitele stipulate în legea nr .181/2014, sau prin modificarea legii bugetului. Această Hotărâre poate fi aplicată doar în partea ce ține de distribuirea resurselor din Fondul Rutier[1].

De asemenea, este important de ținut cont că drumurile locale țin de competența APL de nivelul I și II. În acest sens, implementarea unui astfel de program poate fi efectuat cu succes doar prin implementarea nemijlocită a proiectelor de către APL-uri. Prin urmare, cea mai bună abordare de implementare a programului ar fi fost prin suplimentarea transferurilor speciale la APL-uri. Astfel, analiza conținutului și modului în care a fost prezentată și aprobată HG nr. 225 indică asupra unui caracter populist și electoral al acesteia.

Procesul de alocare a resurselor pentru întreținerea drumurilor naționale trebuie să fie un proces bazat în exclusivitate pe criterii obiective, având ca principal scop menținerea în parametrii stabiliți a calității drumurilor, condițiilor de trafic și evitarea deteriorării premature a drumurilor. Expert-Grup a atenționat în mai multe studii asupra problemelor legate de managementul fondurilor destinate sectorului de drumuri (vezi studiile din 2015 și 2012). Constituirea Fondului Rutier a fost un pas înainte în finanțarea drumurilor, însă funcționarea acestuia nu corespunde bunelor practici. Resursele din Fond continuă să fie alocate netransparent, nu există separarea rolurilor de supraveghere și management, participarea în gestionarea fondului a reprezentanților non-guvernamentali este formală etc. Odată cu aprobarea legii nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar–fiscale, există o tendință clară prin care se dorește lichidarea acestuia și finanțarea sectorului prin mecanismul programelor bugetare. Ambele abordări pot fi de succes, dacă sunt aplicate consecvent și în conformitate cu starea finanțelor publice. Însă, după cum se vede din HG nr. 225, actuala clasă politică poate accepta orice model de planificare bugetară, cu condiția menținerii controlului politic asupra alocărilor financiare.



[1] În data de 28 martie la Ședința de Guvern a fost introdusă în ordinea de zi aprobarea unei Hotărâri de Guvern pentru redistribuirea resurselor aprobate în Bugetul de Stat pentru 2018. În conformitate cu această redistribuire, pentru programul cu drumurile locale au fost alocate 88 milioane lei, care au fost în cea mai mare parte realocate de la Datoria Internă (- 59,6 mil) și Subvenționarea producătorilor agricoli (- 25 mil lei).

Descarcă comentariul

Centrul Analitic Independent Expert-Grup este în căutarea unui economist cu program de lucru complet.

Cerințe fată de candidați:

  • Studii superioare în domeniul economic. Studii de masterat/doctorat vor constitui un avantaj;
  • Capacități analitice, confirmate prin studii, publicații, articole și alte modalități;
  • Interes pentru tendințele și politicile economice din Republica Moldova și din regiune;
  • Capacități de lucru în echipă și de comunicare publică;
  • Cunoașterea limbilor română și engleză;
  • Interes și cunoștințe în cel puțin unul din domeniile acoperite de Expert-Grup;
  • Posedarea metodelor analitice cantitative va constitui un avantaj;
  • Susținerea priorităților Expert-Grup: https://www.expert-grup.org/ro/despre-noi/prioritati
  • Susținerea și împărtășirea valorilor Expert-Grup: https://www.expert-grup.org/ro/despre-noi/misiunea

Angajarea se va face pentru un termen nelimitat. Perioada de testare – 3 luni. Persoanele interesate sunt rugate sa trimită CV-ul și oricare alte materiale de suport pe care le consideră relevante (e.g. studii, articole) până la data de 15 aprilie 2018, ora 19.00, la adresa electronică  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Perioada de implementare: octombrie 2017 - septembrie 2019 (24 luni)

Donator: Proiectul este finanțat de Open Society Foundations

Scopul acestui proiect este de a contribui la crearea capacităților de monitorizare a transferurilor de la bugetul central către comunitățile locale pentru a preveni clientelismul politic prin crearea instrumentelor, bunelor practici și prin sporirea capacităților civice locale de watchdogs.

Despre proiect: Proiectul este implementat de un consorțiu din 3 parteneri, condus de EFOR Romania și implementat în Romania, Republica Moldova și Georgia. Expert-Grup este responsabil de implementarea activităților din Republica Moldova. În cadrul proiectului vor fi monitorizate transferurile din bugetul central către autoritățile locale pentru identificarea cazurilor de alocare a resurselor pe criterii de apartenență politică, în 6 localități vor fi identificate rețele locale de monitorizare cu acordarea suportului necesar pentru sporirea capacităților de implicare civică ale acestora. 

În pofida modificărilor pozitive în legislația energetică din ultimii ani sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți politica tarifară pentru energia electrică și gazele naturale. Atât actorii din sectorul energetic, cât și reprezentanții societății civile, consideră că trebuie ajustat mecanismul de stabilire a tarifelor, criteriile aplicate față de furnizori, dar și de asigurat o independență decizională reală a reglementatorului din sector față de factorii politici.

Aspectele date au fost discutate în cadrul atelierului de lucru „Cum accelerăm reforme reale în sectorul energetic”, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, luni, 12 martie 2018. Evenimentul s-a desfășurat după principiul „Chatham House", ceea ce a facilitat discuții mai nuanțate pe marginea problemelor din sectorul energetic.

Participanții la eveniment au subliniat faptul că atractivitatea sectorului energetic și dezvoltarea sa durabilă depinde de calitatea politicilor tarifare, desfășurate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Printre măsurile propuse pentru a optimiza politicile tarifare se numără: 1) actualizarea trimestrială sau cel puțin de două ori pe an a tarifelor, având în vedere schimbările frecvente a cursului valutar, dar și volatilitatea prețului la combustibili; 2) aplicarea unei abordări uniforme față de toți furnizorii de energie, fără a crea condiții ce ar putea favoriza entitățile care au capital de stat; 3) asigurarea unei transparențe maxime a reglementatorului în procesul de stabilire a tarifelor, inclusiv prin sporirea participării actorilor interesați, inclusiv prin crearea unor grupuri de consultare.

În cadrul evenimentului a fost prezentată publicația „Tarife mai transparente - soluție în plus pentru securitatea energetică", realizată de către expertul în energie Sergiu Tofilat. Printre principalele recomandări sunt menționate consolidarea securității energetice prin diversificarea surselor de energie/gaz, renunțarea la contractele de livrare a gazelor în regiunea transnistreană, implementarea regulilor transparente de procurare a energiei/gazelor și consolidarea independenței reglementatorului.

Pe lângă politica tarifară, participanții la eveniment au discutat despre mersul licitației pentru achiziția de energie electrică, dar și despre raportul Secretariatului Comunității Energetice privind independența ANRE. A fost evidențiat faptul că la insistența și cu asistența partenerilor externi, UE și Secretariatul Comunității Energetice, au fost optimizate instrucțiunile pentru organizarea licitației pentru achiziții de energie electrică, totodată, fiind realizate unele îmbunătățiri în activitatea ANRE.

Cu toate acestea, participanții la eveniment au recunoscut că sectorul energetic suferă în continuare de multiple carențe, care pot fi eliminate prin aprofundarea reformelor în sectorul energetic, integrarea Moldovei în piața energetică europeană, dar și realizarea reformelor structurale, care țin de statul de drept.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Apropierea reformelor din domeniul energiei de cetățenii moldoveni” implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup (Chișinău) și Expert-Forum (București), cu sprijinul Ministerului pentru Afaceri Externe a Olandei, prin intermediul Ambasadei Olandei la București. La eveniment au participat reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri din sector și ai comunității de donatori, interesați de domeniul energetic. 

Complexul energetic are componente de monopol natural, în care există o reţea unică pentru livrarea energiei (sau gazelor naturale) către consumatori. Însă în orice monopol există riscul majorării abuzive a tarifelor, ţinând cont de poziţia dominantă şi lipsa concurenţei. Pentu a evita asemenea riscuri, statul intervine cu politici de reglementare şi stabileşte nivelul tarifelor, astfel încât să asigure recuperarea costurilor şi obţinerea unei marje rezonabile de profit, în funcţie de riscul ţării.

La fel ca și în țările occidentale, Moldova aplică un mecanism de separare a infrastructurii de serviciile de furnizare, pentru ca toți operatorii să aibă acces egal, nediscriminatoriu la rețele și, astfel, la piață. Teoretic, acesta trebuie să permită concurenţa pe piaţa energiei, atât în piața angro (între furnizori și producători), cât și în piața de retail (unde consumatorii finali cumpără de la furnizori). Într-o piață liberă, cum există deja în UE, chiar dacă sunt conectat la un distribuitor anume, asta nu înseamnă că nu îmi pot schimba furnizorul, care va avea acces la rețea ca să îmi livreze energia sau gazele naturale pentru care am încheiat contract cu el. La fel, furnizorii trebuie să aibă acces la cât mai multe surse de energie prin infrastructura existentă de transport. Există tarife prestabilite distincte pentru infrastructura de transport și tranzit și pentru reţelele de distribuţie, care aduc energia sau gazele naturale la consumatorul final, iar tarifele trebuie să nu distorsioneze concurența.

Deși aceste aspecte sunt transpuse în legislaţia națională, când există un număr limitat de furnizori și de surse de energie, este greu de creat o piaţă concurenţială. Or, în prezent, consumul de gaze naturale depinde integral de o singură sursă, iar 80% din consumul de energie este asigurat din 2 surse: furnizorii din Ucraina şi CTE Moldovenească (MGRES) din regiunea transnistreană.

Descarcă publicația 

Inițiativa „Școala Mea” continuă să implementeze cu succes instrumentele de responsabilizare socială și în anul 2018. Directorii instituțiilor de învățământ din țară înregistrate în proiect în anul 2018, alături de autoritățile raionale și locale, au semnat astăzi Memorandumuri multilaterale de cooperare pentru a oficia înregistrarea celor 20 de instituții de învățământ în proiect. La eveniment a participat și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în persoana secretarului de stat, doamna Angela Cutasevici.

Cele 20 de școli semnatare ale Memorandumurilor de cooperare vor beneficia în cadrul proiectului de asistență în implementarea instrumentelor de responsabilizare socială și de posibilitatea de a avea un dialog bazat pe dovezi și argumente în ceea ce privește bugetul gestionat de instituție, calitatea serviciilor, prioritățile de dezvoltare ale școlii cu toți actorii implicați în procesul educațional la nivel local.

La debutul evenimentului, secretarul de stat Angela Cutasevici a mulțumit partenerilor pentru implicare și dedicare, subliniind contribuția substanțială atât a autorităților locale și raionale, cât și a experților la transparentizarea gestionării bugetelor școlilor selectate și la îmbunătățirea calității serviciilor educaționale pe care acestea le oferă. „Proiectul „Școala mea” este unul benefic și necesar nu doar pentru autorități și instituțiile de învățământ, ci mai ales pentru comunitate. Se știe că elevul care astăzi este informat despre activitatea școlii, mâine va fi un cetățean activ al societății. Prin urmare, noi susținem implementarea acestui proiect, având certitudinea că astfel vom avea o educație de calitate”, a declarat oficialul.

Lista școlilor selectate (din 13 raioane, inclusiv cinci raioane noi în proiect: Cimișlia, Ștefan Vodă, Taraclia, Ocnița și Rezina) a fost consultată cu reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Inspectoratului Școlar Național, membrii Consiliului Consultativ și partenerii regionali ai proiectului. În anul curent, școlile vor beneficia de suport în elaborarea analizei bugetului instituției, organizarea audierilor publice ale acestuia și completarea fișelor de implicare privind satisfacția elevilor, părinților și a profesorilor vizavi de procesul educațional. Astfel, alte 20 de instituții de învățământ, cu un număr total de 6.712 de elevi, vor primi asistența necesară în inițierea procesului de responsabilizare socială în comunitățile lor, pentru a îmbunătăți serviciile educaționale pe care le oferă.

Directorul Gimnaziului Chirileni din Chirileni, Ungheni, Ion Oboroc, afirmă „Beneficiind de acest proiect ne exprimăm dorința de a obține o colaborare și un dialog fructuos cu toți actorii educaționali din teritoriu: APL, Consiliul Părintesc, Consiliul elevilor, în scopul eficientizării transparenței în luarea deciziilor ce țin de activitatea gimnaziului, de a-i implica și responsabiliza în rezolvarea problemelor gimnaziului”. (Aplicație, Școala Mea, 2017)

Reamintim că Centrul Analitic Independent Expert-Grup implementează proiectul „Școala Mea - responsabilizare socială pentru reforma educației din Republica Moldova”, începând cu anul 2014, cu suportul financiar oferit de Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială al Băncii Mondiale și suportul informațional al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. 

Live-ul evenimentului de semnare și o galerie de poze pot fi accesate mai jos.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!