Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru identificarea unui consultant (persoană fizică) care va presta servicii analitice pentru elaborarea studiului privind migrația în corespundere cu termenii de referință anexați. 

Sarcinile conțin:

  • Elaborarea metodologiei studiului privind migrația cu suportul expertului junior în corespundere cu termenii de referință anexați mai jos;
  • Implementarea metodologiei și elaborarea studiului privind migrația cu suportul expertului junior;
  • Prezentarea studiului final.

 Volum estimat de lucru constituie 50 zile/expert.

Cerințe minime înaintate candidaților:

  • Studii de masterat în economie, administrare publică, finanțe publice sau alte domenii relevante;
  • Cel puțin 3 ani de experiență în elaborarea documentelor de politici;
  • Cel puțin 3 ani de experiență în monitorizarea și evaluarea politicilor publice;
  • Cunoașterea politicilor sectoriale în domeniul migrației, demografiei și populației în Moldova;
  • Capacități de lucru în echipă;
  • Capacități de comunicare și prezentare.

Depunea dosarelor de participare: pentru participare la concurs, consultantul va depune prin email la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  următoarele:  

  • O scurtă viziune privind realizarea sarcinilor și activităților solicitate;
  • CV-ul;
  • Oferta financiară cu indicarea  ratelor nete zilnice solicitate.  

Termen limită de aplicare: 24 februarie 2020, ora 10.00.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință (en)

Am folosit jocurile economice în condiții de laborator controlate pentru a izola efectul mai multor factori asupra conformării fiscale: (i) moralul fiscal, (ii) denunțarea, (iii) probabilitatea de auditare, și (iv) severitatea sancțiunii în cazul evaziunii fiscale nedetectate. Primul rezultat evident din experimentele efectuate în Moldova și în Franța este că moralul fiscal pare să fie mai ridicat în Moldova. Acest rezultat este surprinzător, având în vedere că dimensiunea economiei subterane este mai mare în Moldova decât în Franța. Cu toate acestea, este important de reţinut că economia subterană este afectată de moralul fiscal, dar și de calitatea instituțiilor. În aceste experimente am controlat calitatea instituțiilor. Experimentatorul a jucat rolul autorității centrale. După cum s-a menționat mai sus, experimentatorul este privit în general ca o autoritate legitimă în acest tip de experimente. Prin urmare, dacă ar fi să schimbăm calitatea instituțiilor, rezultatele pot fi complet diferite. Este important de reţinut deci faptul că moralul fiscal este relativ ridicat în Moldova pentru o anumită calitate a instituțiilor.

Rezultatele obținute din experimentele economice asupra evaziunii fiscale, efectuate în Moldova și în Franța, clarifică politicile care ar putea reduce comportamentele necinstite în rândul populației. În primul rând, constatările privind nivelul moralului fiscal în Moldova sugerează că, având setul potrivit de instituţii, oamenii din Moldova sunt dispuși să respecte legislația fiscală la niveluri cvasi-optime. În mod ideal și pe termen lung, autoritățile publice ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea calității instituțiilor oficiale – de exemplu, o transparență sporită în alocarea resurselor publice, un proces de decizie colectiv care ține cont de preferințele cetățenilor și reducerea corupției în rândul funcţionarilor publici. Însă pe termen scurt, autoritățile publice ar putea, de asemenea, să comunice mai bine despre proiectele publice importante finanțate din impozitele publice. Informarea publică relevantă cu privire la bunurile publice poate modifica preferințele și convingerile oamenilor cu privire la reprobabilitatea morală a evaziunii fiscale.

Pe lângă moralul fiscal și calitatea instituțiilor, rezultatele acestor experimente economice demonstrează importanța informării sociale. Datele arată clar că deciziile de conformare fiscală ale oamenilor sunt corelate cu deciziile celorlalți membri ai grupului. O constatare importantă este că participanții din Moldova sunt deosebit de sensibili la informațiile sociale negative. Într-adevăr, observarea unor evaziuni fiscale reduce semnificativ ratele de conformare fiscală.

Oamenii tind să copieze un comportament pozitiv și negativ, ceea ce înseamnă că există o corelație puternică între rata de declarare a unei persoane și rata medie de declarare a celorlalți din grupul respectiv. Mai important, comportamentul negativ este mai contagios decât comportamentul pozitiv: este suficient ca un grup să observe o evaziune fiscală (chiar și la niveluri scăzute) pentru ca membrii grupului să adopte activ un comportament necinstit (ceea ce duce la o cascadă de comportamente necinstite). Există multe situații în viața reală în care oamenii fac schimb de diverse informații, inclusiv informații despre cazuri în care cineva din rețeaua unei persoane a adoptat o formă de comportament antisocial (evaziune fiscală, mituirea unui funcționar public). Rareori asistăm la situații în care cineva prezintă cu mândrie modul în care a respectat pe deplin legislația fiscală (sau o altă formă de regulă formală). Autoritățile publice trebuie să implementeze politici orientate spre actualizarea convingerilor cetățenilor cu privire la prevalența evaziunii fiscale în comunitatea lor. De exemplu, mesajele de informare socială similare cu cele utilizate de Hallsworth și colab. (2017) pot fi un mod rentabil de a influența convingeri și comportamente.

Când cetățenii își pot observa reciproc comportamentul social pozitiv și negativ, denunțarea poate contribui la reducerea frecvenței comportamentului necinstit. Într-adevăr, mesajele de informare socială pot fi completate cu un program de denunțare. Dacă într-o comunitate ajung informații negative și membrii acesteia îi pot denunța autorităților fiscale pe cei care nu își declară toate veniturile, s-ar putea reduce drastic frecvența evaziunii fiscale. Beneficiile potențiale ale introducerii unui program de denunțare trebuie să fie ponderate cu costurile marginale ale funcționării unui astfel de program (ar trebui să fie alocate resurse publice preluării apelurilor de la denunțatori și investigării rapoartelor denunțătorilor). Cu toate acestea, experimentele economice efectuate în Moldova arată că simpla amenințare de denunțare poate acționa ca un stimulent puternic pentru evitarea evaziunii fiscale. De fapt, experimentele efectuate în Moldova arată că participanții sunt foarte sensibili la auditare, într-un mediu în care alții pot denunța. Prin urmare, deși introducerea unui program de denunțare ar necesita investiții publice inițiale pentru a asigura funcționarea sa corectă, datele sugerează că programul poate funcționa ca o simplă amenințare pe termen lung și ar necesita mai puține resurse publice.       

Spre deosebire de ceea ce ar prevedea teoria economică, conformarea fiscală nu poate fi obținută printr-o creștere drastică a sancțiunilor, menținând probabilitatea de detectare la niveluri foarte scăzute. Prin urmare, este important ca contribuabilii să știe că există șanse rezonabile ca declarațiile lor fiscale să fie auditate. În mod similar, creșterea probabilității de detectare de la 20% la 40%, reducând simultan sancțiunea de la 50% din impozitele datorate la 25%, nu este o politică eficientă pentru reducerea evaziunii fiscale.

Datele experimentale indică faptul că politica optimă în privința detectării și sancțiunii este atunci când autoritățile publice pun în aplicare o combinație echilibrată de probabilitate a detectării și mărime a sancțiunii. Prin urmare, cele două sunt mai degrabă completări decât înlocuitori. Motivația principală din spatele manipulării experimentale a probabilității de detectare a fost testarea predicției economice standard conform căreia autoritățile fiscale pot cheltui mai puține resurse pentru monitorizare, având sancțiuni foarte mari. Cazul extrem este atunci când probabilitatea de detectare este aproape de zero – și astfel puține resurse sunt alocate monitorizării – în timp ce sancțiunea este extrem de mare. Datele din experimentele noastre arată clar că autoritățile publice trebuie să asigure o probabilitate de detectare rezonabilă, însoțită de o sancțiune rezonabil de mare. Este important însă să rețineți că sancțiunile prea mari pot eșua, deoarece oamenii le pot considera ca fiind nedrepte. 

 Descarcă publicația Descarcă publicația (en)  

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi în cadrul unui eveniment public rezultatele studiului cu privire la fenomenul evaziunii fiscale în Republica Moldova și măsurile de combatere a acestuia în baza abordărilor comportamentale. Studiul a fost elaborat în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier (Franța). Evenimentul și-a propus să prezinte o serie de recomandări de politici pentru diminuarea evaziunii fiscale în Republica Moldova și să prezinte o analiză comparativă a rezultatelor experimentelor economice desfășurate în Republica Moldova și Franța pentru a releva modul în care diferă factorii psihologici care stau în spatele deciziilor luate de respondenți.

Vadim Gumene, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” susține că „deși din anul 2000 amploarea economiei tenebre în Republica Moldova a scăzut de la nivelul de 34.6% până la 20.6%, din 2007 observăm o dinamică îngrijorătoare întrucât acesta parte a economiei neobservate are un impact negativ nu doar asupra încasărilor fiscale, ci și asupra Produsului Intern Brut și altor indicatori macroeconomici”.

Pentru a înțelege mai bine factorii de bază care determină evaziunea fiscală, Expert-Grup, în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier (Franța) au organizat o serie de experimente economice în Moldova și Franța, cu participarea a peste 500 de persoane din ambele țări. Rezultatele experimentelor relevă faptul că amenzile și controalele fiscale, de fapt, nu au impact esențial asupra combaterii evaziunii fiscale. În schimb, statul ar trebui să se concentreze pe promovarea conformării voluntare prin diseminarea informației pozitive privind conformarea fiscală, fapt ce s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra participanților la experiment (oamenii care observă că ceilalți membri din comunitate plătesc impozite, tind și ei să plătească impozite). Totodată, este oportună implementarea mecanismului avertizorilor de integritate (eng: whistleblowing), prin încurajarea cetățenilor să raporteze autorităților fiscale evaziunea fiscală observată sau suspectată. În general, experimentele au combătut argumentul deseori invocat privind moralitatea fiscală scăzută în Moldova și „specificul național” în acest sens. De fapt, comparativ cu Franța, oamenii din Moldova sunt dispuși să respecte legislația fiscală, singura condiție fiind ca instituțiile să fie funcționale și legitime. Prin urmare, pe termen lung, autoritățile publice ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea calității instituțiilor prin sporirea transparenței în alocarea resurselor publice, implementarea instrumentelor de luare colectivă a deciziilor pentru a ține cont de preferințele cetățenilor și, nu în ultimul rând, reducerea corupției și promovarea integrității în spațiul public.

Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” susține că „până în prezent, politicile de combatere a evaziunii fiscale nu au luat în considerație în măsura necesară factorii comportamentali/psihologici care explică deciziile individuale ale oamenilor să practice evaziune fiscală. Prin urmare, venim cu o perspectivă nouă și un cadru analitic inovativ asupra fenomenului evaziunii fiscale prin explicarea acestuia din perspectiva comportamentală, în baza experimentelor economice organizate în premieră în Republica Moldova. În plus, studiul vine cu o serie de recomandări de politici în acest sens”.

 Descarcă publicația Descarcă publicația (en)  

Ce este un credit imobiliar?

Creditul imobiliar este un împrumut (credit) cu ajutorul căruia o persoană își procură o locuință sau renovează locuința pe care o deține. Garanția în cadrul creditului imobiliar poate fi un alt bun imobil sau însăși locuința achiziționată. În cazul în care garanția este locuința achiziționată, creditul imobiliar mai este numit și credit ipotecar. Termenul „ipotecă” provine din limba latină – „hypothēca” și înseamnă un angajament dat ca garanție pentru un împrumut. Altfel spus, instituția financiară care îți acordă împrumutul este în realitate proprietarul imobilului până la rambursarea totală a sumei acordate.

Prin ce se deosebește creditul imobiliar de alte credite?

Creditul imobiliar se acordă pe un termen îndelungat, chiar și până la 25 de ani. Când dorim să obținem un credit imobiliar trebuie să contribuim cu fonduri proprii la achiziționarea locuinței. Contribuția proprie variază de la 10% până la 30% din valoarea creditului și este necesară pentru ca instituția creditoare să fie sigură că persoana ce se angajează în acest contract, la fel, ar avea ceva de pierdut în cazul neachitării ratelor lunare. Pe lângă contribuția proprie mai este nevoie să dispunem și de un venit stabil, iar rata lunară aferentă creditului să nu depășească o anumită proporție din venitul respectiv (între 50% și 70% din venit). Atenție, încât durata creditului ipotecar este lungă, este important să ne asigurăm că avem siguranța locului de muncă în viitor. 

La ce trebuie să fim atenți?

Creditele imobiliare pot fi acordate în moneda națională (MDL) sau pot fi atașate la o monedă străină (USD, EUR). Dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele acordate în valută de obicei este mai mică, ceea ce face creditul respectiv aparent mai atrăgător. Totuși, în cazul deprecierii leului, ratele lunare (plățile lunare) ale creditului atașat la moneda străină vor crește, în special în cazul unei deprecieri puternice. De aceea, de regulă se recomandă ca creditul contractat să fie în aceeași monedă în care este și venitul permanent al persoanei.

Creditele ipotecare oferite de instituțiile financiare naționale au rată flotantă. Aceasta înseamnă că pe parcursul timpului rata dobânzii va devia de la rata care a fost stabilită la semnarea contractului. Acest fapt va avea o influență directă și asupra plăților lunare pe care trebuie să le achităm. Spre exemplu, dacă am contractat un credit în valoare de 600 mii lei pentru o perioadă de 20 de ani, creșterea ratelor dobânzii cu 1 punct procentual ar duce la majorarea plăților lunare cu aproape 400 de lei.

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Un editorial de opinie semnat de Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup” 

Contextul

La începutul acestei săptămâni, Președintele țării, Igor Dodon, a venit cu inițiativa să se realoce o parte din profitul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în bugetul de stat în vederea acoperirii parțiale a datoriei de stat formată în urma intrării în vigoare a „legii miliardului”. BNM a susținut această propunere, afirmând că „distribuirea parțială a profiturilor BNM, în condițiile agreate, corespunde standardelor internaționale în domeniul capitalizării băncilor centrale. Soluția este una echilibrată și va permite acumularea graduală a capitalului Băncii Naționale, necesar pentru exercitarea mandatului său, precum și diminuarea poverii asupra bugetului de stat prin distribuirea de profit către acesta”. Această inițiativă necesită o descifrare și interpretare analitică mai profundă, deoarece vine în contradicție cu principiile de independență a băncilor centrale și are implicații importante asupra cadrului de stabilitate macro-financiară din țară. În plus, inițiativa nu poate soluționa problema fundamentală: lipsă de progres real în procesul investigațiilor pe marginea “furtului miliardului”, iar resursele necesare pentru stingerea anticipată a datoriei nu au fost identificate.

Miezul problemei

Pentru a înțelege esența acestei inițiative, trebuie să luăm în considerație două aspecte esențiale și care nu pot fi contestate în legatură cu starea de lucruri în jurul „furtului miliardului”:

1. Lipsă de progres real. Autoritățile, indiferent de competențe și culoarea politică, nu au reușit până în prezent să recupereze niciun leu din activele fraudate din sistemul bancar în contextul “furtului miliardului” (executarea gajului și activelor deținute de băncile falimentate nu se consideră drept recuperare a banilor fraudați) și nici nu au fost trași la raspundere cei vinovați de fraudele respective. Mai mult decât atât, subiectul respectiv a devenit extrem de politizat, fiind utilizat ca instrument de speculații politice, în timp de procesele reale legate de investigații și recuperarea banilor rămân lente și netransparente.

2. Cetățenii continuă să plătească nota de plată. În paralel cu rezultatele cu adevărat rușinoase în ceea ce ține de investigarea fraudelor și recuperarea banilor fraudați, povara acestor fărădelegi a fost transpusă pe umerii cetățenilor prin garantarea de către stat a creditelor acordate de către BNM băncilor falimentare, urmată de convertirea garanțiilor în datorie de stat. Până în prezent, nu au fost identificate sursele necesare pentru stingerea anticipată a datoriei față de BNM și, respectiv, eliminiarea sau atenuarea acestei poveri asupra bugetului de stat.

În acest context, guvernările mereu au încercat să camufleze lipsa de progres real pe marginea cazului respectiv prin diferite tactici, strategii de comunicare și diverse „găselnițe fără impact real (ex: panou public cu afișarea activelor recuperate, Strategia de recuperare a miliardului sau crearea Agenției pentru recuperarea bunurilor infracționale). Aceeași camuflare a lipsei reale de progres în acest sens, care este de fapt miezul problemei, poate fi considerată și inițiativa de a transpune parțial pe umerii BNM a poverii legate de „furtul miliardului” prin partajarea profitului acesteia cu bugetul de stat. Aceasta, la fel ca și inițiativa lansată recent privind realocarea unei părți din rezervele valutare pentru scopuri de dezvoltare economică, afectează în mod direct nivelul de capitalizare a autorității monetare și, respectiv, riscă să submineze independența instituției. Procesele respective confirmă unul din principalele riscuri identificate de către Expert-Grup pentru anul 2020 privind atentatele la independența autorității monetare. 

Esența inițiativei și riscurile acesteia

Din start trebuie să afirmăm că o bancă centrală independentă și bine-capitalizată este de fapt baza stabilității macro-financiare a oricărei țări - este o axiomă îmbrățișată de majoritatea țărilor occidentale. Astfel, independența autorității monetare permite acesteia să-și exercite mandatul (de regulă, asigurarea stabilității prețurilor) indiferent de contextul politic (de regulă, în ajun de alegeri, politicienii aflați la guvernare încearcă să pună presiuni asupra băncilor centrale să relaxeze politica monetară pentru a simplifica finanțarea deficitului bugetar și impulsiona creditarea și creșterea economică din contul creșterii presiunilor inflaționiste), fapt ce asigură previzibilitatea politicii monetare, stabilitatea mediului inflaționist și, respectiv, stabilitatea macro-financiară. În același timp, băncile centrale au nevoie de un nivel adecvat de rezerve valutare și capitalizare pentru a putea promova o politică monetară echilibrată și eficientă. În caz contrar, dacă nivelul rezervelor este insuficient (sub 4 luni de importuri consecutive sau nu acoperă datoria externă pe termen scurt), iar banca centrală este slab capitalizată (capitalul statutar este sub 10% din total obligațiuni), spațiul de manevră al autorității monetare se îngustează. Drept rezultat, banca nu va avea resursele necesare pentru a face față eventualelor șocuri externe (ex: acoperirea creșterii excesive a cererilor de valută străină) cu impact asupra stabilității cursului de schimb, și nici nu va putea promova o politică monetară echilibrată prin sterilizarea eficientă a excedentului de lichidități, cu impact negativ asupra stabilității prețurilor și strategiei de țintire a inflației. În cele din urma, are de suferit întreaga societate, în special păturile mai sărace, care sunt cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor.

În cazul Moldovei, banca centrală se bucură de un nivel adecvat al independenței și al rezervelor valutare, fapt ce constituie principalul pilon actual de stabilitate macro-financiară. Totuși, nivelul de capitalizare rămâne insuficient. Adevărul este că principiul de partajare a profitului BNM cu Guvernul este deja stabilit prin legislația actuală, fapt ce deja constituie în sine o derogare de la bunele practici de independență a băncilor centrale. Astfel, articolul 20, al. (6) din Legea cu privire la BNM stipulează că soldul profitului disponibil pentru distribuire se transferă la venitul bugetului de stat în termen de 15 zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naţionale. Totuși, de facto, banca centrală nu alocă profitul către bugetul de stat din motiv că aceeași lege prevedere că profitul va putea fi alocat doar după atingerea nivelului necesar de capitalizare a instituției (capitalul statutar trebuie să depășească plafonul de 10% ca și pondere din obligațiunile BNM). Având în vedere ca BNM este departe de a atinge nivelul respectiv, nivelul capitalului statutar fiind în ultimii ani de circa 2,5 ori mai mic față de minimul stabilit de legislație (nivelul oscila puțin sub 4%), instituția urma să parcurgă un proces destul de îndelungat de capitalizare graduală până când se activa prevederea menționată mai sus care obligă BNM să transfere profitul în bugetul de stat.

Însă, inițiativa recentă de a partaja profitul BNM cu bugetul de stat înainte de a atinge nivelul de capitalizare stabilit de legislație, subminează eforturile de capitalizare a autorității monetare, în urma unei imixtiuni politice care tinde să lezeze independența instituției. Din start trebuie să menționăm că practica de partajare a profitului băncilor centrale cu bugetul de stat este considerată una detrimentală pentru independența autorităților monetare, fapt ce afectează credibilitatea acestora și, respectiv, capacitatea de a promova o politică monetară echilibrată și de a asigura stabilitatea macro-financiară a țării. În cazul Moldovei, problema independenței devine și mai relevantă în contextul în care BNM rămâne insuficient capitalizată. Aceasta poate fi o constrângere pentru banca centrală în contextul abudenței de lichidități din sistemul bancar care trebuie sterilizată prin operațiuni de politică monetară cu impact negativ asupra profitabilității instituției. Totodată, aceasta expune instituția la influențe de ordin politic (ex: o eventuală decapitalizare a BNM va necesita suport bugetar, fapt ce va permite factorilor politici să dețină o pârghie adițională de influență asupra instituției).

Nu în ultimul rând, inițiativa de fapt nu permite atingerea obiectivelului declarat de a identifica bani suplimentari pentru a atenua poverii „furtului miliardului” asupra bugetului de stat. Suma de 6 miliarde MDL anunțată de către Președinte depășește cu mult profiturile BNM. Spre exemplu, în 2018, aceasta a generat profit de doar 249,13 mil. MDL, iar în 2019 acesta ar putea fi și mai mic din cauza specificului politicii monetare. Cu alte cuvinte, BNM nu este atât de profitabilă (obținerea de profit nici nu este obiectivul acesteia) ca să servească drept sursă sigură de acoperire a datoriei de stat asociată cu „furtului miliardului”.

Concluzii și recomandări

Inițiativa respectivă vine să atenteze la independența BNM, compromite eforturile de capitalizare a instituției și nu prezintă o soluție viabilă pentru problema datoriei de stat cauzată de „furtul miliardului”. Nu trebuie să tratăm BNM ca o instituție separată de sistemul instituțiilor de stat. Din contra, aceasta este una din principalele instituții publice, de activitatea căreia depinde buna funcționare a economiei naționale. Astfel, o bancă centrală slab capitalizată prezintă riscuri pentru stabilitatea macro-financiară din țară, precum și poate avea implicații bugetare negative (o eventuală reducere a capitalului BNM obligă prin lege Guvernul să intervină prin capitalizarea instituției cu implicații asupra bugetului de stat). Cu alte cuvinte, a plăti o parte din datoria de stat prin transferarea unei părți a profiturilor BNM în bugetul de stat în contextul nivelului redus de capitalizare a instituției este similar cu a pune banii dintr-un buzunar în altul, fără a soluționa miezul problemei.

Miezul problemei rămâne nesoluționat – lipsa de progres real și vizibil privind investigațiile pe marginea „furtului miliardului” și recuperării banilor fraudați, iar povara fraudelor rămâne pe umerii cetățenilor. Chiar dacă depășim riscurile menționate mai sus în adresa independenței instituției, nivelul de profitabilitate a BNM pur și simplu nu este suficient pentru a asigura sumele anunțate public (de circa 6 miliarde MDL) pentru rambursarea datoriei de stat generată de „furtul miliardului”. Această inițiativă poate fi catalogată mai curând drept o încercare de a camufla lipsa de progres real pe marginea atenuării problemei fundamentale – banii fraudați nu au fost recuperați, nu este clar cine sunt vinovații, iar cetățenii continuă să achite nota de plată pentru eșecul instituțiilor publice de a preveni fraudele respective.

Este important ca politicienii să se focuseze pe miezul problemei și să renunțe la atentatele în adresa independenței autorității monetare. Este adevărat că, cel mai probabil, BNM poartă o bună parte din vină pentru fraudele comise în contextul “furtului miliardului”. Însă este rolul sistemului de justiție să identifice și să traga la raspundere cei vinovați, și nu al politicienilor, Guvernului sau Președinției. Mai mult decât atât, subminarea capitalizării BNM nu poate fi soluția în acest sens, aceasta implicând riscuri pe termen lung pentru stabilitatea cadrului macro-financiar din țară. În schimb, avem nevoie de o dinamizare reală a eforturilor în vederea investigațiilor și recuperării banilor fraudați. În același timp, reiterăm mecanismul propus de către Expert-Grup în 2016 de stingere anticipată a datoriei față de BNM în rezultatul activării “legii miliardului”, conform căruia toate veniturile provenite din vânzarea activelor și executarea gajului deținut de băncile falimentare, iar ulterior și încasările din recuperarea banilor fraudați, să fie canalizați exclusiv pentru stingerea anticipată a datoriei respective. În paralel, procesul respectiv trebuie să fie maxim transparent, iar reprezentanții guvernării să raporteze periodic publicului privind mersul investigațiilor și progresul privind recuperarea banilor fraudați. Orice deviere de la aceste priorități este praf în ochi, jocuri politice și, de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod rușinos în istoria modernă a țării - „furtul  miliardului”.

 Descarcă comentariul

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită să participați la evenimentul de prezentare a studiului „Viziune de alternativă privind combaterea evaziunii fiscale și promovarea complianței fiscale în Moldova în baza experimentelor comportamentale” în cadrul căruia vor fi prezentate concluziile experimentelor economice organizate în Republica Moldova pe subiectul moralității fiscale. Evenimentul va avea loc pe 18 februarie, cu începere de la ora 10:00, la sediul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, de pe strada Bernardazzi 45.

Experții vor prezenta rezultatele experientelor economice organizate în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și Laboratorul de economie experimentală din Montpellier (Franța), în cadrul cărora au fost analizați factorii comportamentali care explică evaziunea sau complianța fiscală a populației, impactul anticipat al majorării/micșorării penalităților versus majorării/micșorării intensității de controale fiscale, rolul informațiilor pozitive și negative despre evaziunea și complianța fiscală sau impactul încurajării avertizorilor anonimi privind evaziunea fiscală observată (eng: whistleblowing). În baza concluziilor experimentelor economice menționate, experții vor formula un set de recomandări în vederea eficientizării luptei cu evaziunea fiscală și promovării complianței fiscale.

Limba de lucru a conferinței va fi limba română.

Pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să completați formularul de mai jos, până pe data de 17 februrie 2020.

Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , persoana de contact Natalia Chitii, specialist în comunicare.

Agenda evenimentului 

Înregistrare la eveniment:

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs de angajare a unei persoane în poziția de manager de proiect în cadrul proiectului „Dezvoltarea Societății Civile la Nivel Local în Republica Moldova”.

Natura contractului: contract de muncă part-time (2 zile pe lună), termen determinat (20 februarie 2020 – 31 decembrie 2021).

Pentru suplinirea acestei poziții, candidații trebuie să satisfacă următoarele criterii:

  • Diplomă de licență în economie, finanțe sau alte domenii relevante;
  • Cunoașterea la nivel avansat a limbilor română, engleză și rusă;
  • Cunoaștere la nivel avansat a cadrului general de politici publice din țară și regiune;
  • Experiență pozitivă de minim 3 ani în gestionarea proiectelor, analiza și elaborarea rapoartelor narative și financiare;
  • Experiență de gestionare a proiectelor Delegației UE va constitui un avantaj;
  • Experiență de lucru în cadrul unei organizații internaționale, sectorului asociativ sau în serviciul public va constitui un avantaj.

Informația privind principalele sarcini și detalii referitor la condițiile de muncă o găsiți în termenii de referință anexați mai jos.

Persoanele interesate sunt rugate sa trimită CV-ul, scrisoarea de intenție în limba engleză care să conțină datele de contact a cel puțin două persoane de referință, și o ofertă financiară cu indicarea ratei zilnice, până la data de 17 februarie 2020, ora 10.00 la adresa electronica  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Selectarea candidatului/candidatei va fi făcută în baza analizei CV-urilor, scrisorilor de intenție și ofertelor financiare, urmată de un interviu. Doar candidații/tele preselectați/te vor fi contactați/te. Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul/a consimte implicit verificarea de către Expert-Grup a informației furnizate de candidat/ă.

Termeni de referință

  flag yellow low1 UE    KAS IMAGE

Proiect finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer

Ce este un credit de consum?

Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o cheltuială atunci când nu aveți destui bani. În Republica Moldova băncile și organizațiile de creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme, totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană.

Contractul de credit

Creditul este acordat în baza unei înțelegeri dintre instituția financiară și persoana fizică care apare sub forma unui contract. Există norme care stabilesc prevederile de bază ale contractului și care vă permit, la nevoie, să îl anulați. Astfel, Legea privind contractele de credit pentru consumatori stabilește informațiile care trebuie incluse în orice ofertă de creditare, cele mai importante fiind: (i) rata nominală a dobânzii și alte comisioane incluse; (ii) valoarea totală a creditului; (iii) dobânda anuală efectivă; (iv) durata contractului de credit; (v) valoarea totală plătibilă și valoarea ratelor lunare.

Legea prevede un termen de 14 zile în care consumatorul poate cere anularea contractului de credit. Nu sunteți obligat să vă justificați, dar trebuie să restituiți banii deja primiți plus dobânda. De asemenea, aveți dreptul, în orice moment, de a rambursa un credit mai devreme decât prevede contractul. În acest caz s-ar putea să fiți nevoit să achitați anumite penalități, totuși, plata nu trebuie să depășească valoarea totală a dobânzilor „pierdute” efectiv de instituția financiară.

Compararea ofertelor

Compararea ofertelor de credit înainte de a lua o decizie este o etapă importantă în alegerea unui produs care vi se potrivește cel mai bine. În acest sens, DAE este un indicator extrem de util deoarece permite ca diferite oferte de credit să fie ușor comparabile fără a avea neapărat o pregătire financiară. DAE include toate costurile unui credit - dobânda ce urmează a fi plătită, comisioanele aferente (comision de acordare; de gestionare etc.), cu excepția penalităților pentru întârzierea plăților, și le exprimă într-o singură cifră.

La ce să fim atenți 

Chiar dacă creditul de consum poate îmbunătăți confortul individual sau familial, acesta comportă anumite riscuri care pot agrava situația financiară. Cu timpul, rata dobânzii se poate modifica în sensul creșterii ratelor lunare. De asemenea, alte evenimente precum scăderea veniturilor sau pierderea locului de muncă pot afecta capacitatea de a face față plăților periodice, inclusiv a ratelor la credit. Persoanele cu venituri mici, cele cu venituri instabile sau cele cu o pregătire financiară redusă sunt cele mai vulnerabile și expuse riscului de supra îndatorare. Prin urmare, este important de evaluat foarte atent necesitatea contractării unui credit și capacitatea de rambursare. Totodată, sistemul financiar vine cu soluții, cum ar fi asigurarea împotriva unor posibile evenimente neprevăzute (șomaj, incapacitate de muncă sau de plată etc.). 

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce acțiuni sunt necesare pentru a susține companiile pe timp de coronacriză (alegeți maxim 3)?

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: