Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Expert-Grup prezintă documentul de politici privind viziunea faţă de programul anti-criză în contextul Covid-19.

 

Contextul

Pe lângă amenințările la adresa sănătății populației, criza Covid-19 aduce noi provocări la nivel macroeconomic. Incertitudinea este prezentă chiar și pe termen scurt și bântuie economia mondială, iar Moldova nu este o excepție. Instituțiile publice, firmele și gospodăriile casnice, toate sunt afectate de încetinirea activității economice. Marea majoritate a sectoarelor se confruntă deja cu o scădere drastică a vânzărilor și a veniturilor din cauza imposibilității de a desfășura activitatea obișnuită. În plus, anumiți actori precum deținătorii de credite, chiriașii, emigranții care se întorc acasă sau lucrătorii din economia informală nu au o protecție socială în situații de criză.

Chiar dacă este temporar, șocul măsurilor de izolare va avea repercusiuni considerabile asupra activității economice. În mod particular, acestea se vor manifesta prin încetinirea activității de producere din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare și reducerii cererii atât interne cât și externe. Pe lângă acestea, creșterea incertitudinilor va exercita o influență nefastă asupra programelor de cheltuieli prognozate de firme și alte investiții private. Având în vedere că nu se cunoaște cât vor dura restricțiile și cum va evolua pandemia în perioadele imediat următoare, nu putem cuantifica cu exactitate acceptabilă impactul economic al pandemiei, însă ne putem aștepta la un șoc chiar mai puternic față de criza din 2009, iar PIB-ul ar putea scădea chiar și cu circa 10% numai în 2020. Prin urmare, răspândirea Covid-19 adaugă o nouă sursă substanțială de riscuri în adresa economiei naționale pentru anul 2020 și nu numai.

În aceste condiții, atenuarea efectelor Covid-19 asupra stării de sănătate și asupra economiei naționale trebuie să fie prioritatea guvernării. Acțiuni decisive și la timp trebuie întreprinse de Guvern, banca centrală, autorități de reglementare, dar și alți actori, pentru a minimiza efectele crizei. De cealaltă parte, agenții economici și populația au rolul lor în a da dovadă de responsabilitate și a face tot posibilul pentru atenuarea efectelor devastatoare. Prin urmare, această scurtă analiză își propune să prezinte principalele elemente ale unui program de salvgardare a economiei naționale recomandat spre implementare autorităților, în baza analizei propagării crizei și ramificațiilor acesteia. Acțiunile incluse în planul respectiv urmează 2 scopuri majore: (i) atenuarea repercusiunilor economice și sociale generate de criza Covid-19, și (ii) pregătirea terenului pentru o relansare cât mai rapidă post criză.

Setul de măsuri nu pretinde a fi unui exhaustiv și vine să complementeze măsurile deja adoptate de către Guvern. În acest sens, salutăm măsurile adoptate ce țin de subvenționarea agenților economici a căror activitate a fost sistată și extinderea asistenței sociale pentru persoanele fără venituri, conform proiectului de lege aprobat la 1 aprilie 2020 (o sinteză a acestor măsuri este prezentată în anexa 1) pe care le consideram absolut necesare. Totuși, măsurile respective ar trebui completate cu acțiuni mai cuprinzătoare și ferme în vederea susținerii economiei, populației și producătorilor autohtoni. Astfel, planul anti-criză trebuie să cuprindă atât perioada situației de urgență, prin atenuarea efectelor economice și sociale cauzate de restricțiile aplicate, dar și perioada imediat următoare după eliminarea acestora deoarece repercusiunile economice vor dura o perioadă mult mai lungă de timp.

Integrarea tuturor acțiunilor anti-criză într-un pachet integrat de măsuri pentru o perioadă mai lungă de timp, cu detalierea celor care vor fi aplicate pentru fiecare etapă în parte va oferi un nivel mai mare de previzibilitate și confidență mediului de afaceri și populației în general. Aceasta solicită o implicare mai activă și plenară a statului în susținerea economiei pe întreaga durată a efectelor pandemiei Covid-19 asupra economiei. Motivul ține de caracterul specific al prezentei crize, care nu ține de o recesiune clasică indusă de ciclurile economice, ci de un fenomen de forță majoră. În aceste condiții, obiectivele planului anti-criză trebuie să fie:

1. Asigurarea menținerii economiei la „respirație artificială” pe perioada restricțiilor aplicate de autorități în contextul pandemiei Covid-19, prin susținerea financiară directă a populației și firmelor. Accesul la lichidități și menținerea veniturilor populației este critic pentru atenuarea următoarelor potențiale etape ale crizei care s-ar putea manifesta în creșterea ratei sărăciei, falimentarea multor întreprinderi, scăderea bruscă a încasărilor la buget și „întoxicarea” portofoliilor bancare.  

2. Susținerea activă a producătorilor autohtoni, ca instrument de atenuare a șocului asupra balanței de plăți, evitarea falimentelor și disponibilizărilor în masă și atenuarea recesiunii economice. 

3. Comunicarea activă și transparentă cu populația și firmele pe marginea măsurilor întreprinse și planificate de către autorități, în vederea atenuării impactului crizei asupra așteptărilor și sentimentului economic al consumatorilor și firmelor

Descarcă documentul


Acest studiu a fost elaborat cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate în acest studiu aparțin în exclusivitate autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Soros-Moldova sau al partenerilor săi.

Răspunsurile UE la coronaviroză necesită o angajare eficientă din partea Moldovei, Ucrainei și Georgiei - prin extinderea comunicării politice și sectoriale, facilitarea accesului la echipament medical european și revizuirea agendelor de asociere pentru a reflecta nevoile sanitare în perioada post-COVID.

Europa învață din propria experiență cum să lupte cu pandemia de coronaviroză, chiar dacă a avut la dispoziție aproape două luni (ianuarie-februarie 2020), de la izbucnirea epidemiei în China, pentru a-și mobiliza capacitatea de prevenire. Deși, la nivel de comunicare politică, UE a reacționat la existența COVID, prin Președinția rotativă a Croației care a pus în funcțiune Răspunsul Integrat la Crize, la finele lunii ianuarie. În termen practic, alte îngrijorări au dominat agenda europeană - tensiunile din nord-vestul Siriei (Idlib, februarie 2020) și amenințările președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a “deschide frontierele” (NYT, 29 Februarie 2020). Riscul repetării „crizei migranților din 2015” a dezorientat Bruxelles-ul și statele membre. În timp ce Italia devenea cu repeziciune epicentrul coronavirozei (COVID-19) pe continentul european, instituțiile europene admirau Grecia pentru preluarea rolului de “scut al Europei” (Euronews, 4 Martie 2020) împotriva traversărilor ilegale la frontiera eleno-turcă. Reorientarea UE spre criza coronavirozei amână gestionarea situației din Grecia, care, pe de o parte, trebuie ajutată să administreze frontiera și migrația, iar, pe de altă parte, convinsă să implementeze dreptul la azil în Europa (Guardian, 13 Martie 2020).

După ce epidemia a lovit cu violență în populația italiană, (23 martie: peste 53.000 de cazuri de infectare și peste 4.000 decese), virusul a avansat în interiorul continentului - către Spania (a doua țară europeană afectată grav cu peste 1000 decese), Franța și Germania. Conexiunile strânse a diasporei și migranților est-europeni cu Europa au facilitat pătrunderea virusului în țesutul contactelor inter-personale din interiorul statelor Parteneriatului Estic. Eficientizarea comunicării aeriene, dar și simplificarea circulație persoanelor – inclusiv prin facilitarea și liberalizarea vizelor – au favorizat înaintarea virusului. În extremitatea nordică a Parteneriatului, în particular în Moldova și Ucraina, epidemia a ajuns preponderent din direcția statelor Uniunii Europene. Pe lângă țările europene, Iranul a devenit o sursă adițională de risc pentru țările sudice ale Parteneriatului - ArmeniaGeorgia și Azerbaijan.

Deși tardiv, Uniunea Europeană (UE) a reușit să elaboreze măsuri regulatorii și financiare pentru a contracara efectele crizei sanitare și a stimula pe cale normativă solidaritatea între statele europene. Într-o formă parțială, indirectă și subtilă, aluzia la solidaritatea europeană față de vecinii estici, în relație cu pandemia COVID-19, a fost inoculată în documentul, întitulat “Consolidarea Rezilienței – un Parteneriat Estic cu beneficii pentru toți”, lansat de UE, pe 18 martie 2020.

Testarea solidarității europene

Mășinăria decizională a UE a reacționat anevoios la primele semnale ale răspândirii virusului COVID-19. Au lipsit mecanisme dedicate protecției sanitare a europenilor și contracarării rapide, coordonate și unificate, a pericolelor epidemiologice de această anvergură. Solidaritatea europeană între UE și statele membre, dar, în primul rând, între statele membre, a fost pusă la încercare de ascensiunea interesului național. Unele guverne europene au fost debordate de repeziciunea transmiterii virusului, iar altele au recurs la acțiuni necoordonate, precum restricționarea comercializării cu echipament medical sau a circulației interstatale (FinancialTimes, 13 Martie 2020).

Inexistența unor instrumente imediat disponibile a generat un val de creativitate din partea instituțiilor europene. Dar măsurile excepționale au fost lansate doar acolo unde UE are atribuții exprese, neîngrădite de competențele autorităților naționale (ajutorul de stat, piața comună internă, achizițiile publice, circulația internă a bunurilor etc.). Cele 27 de țări membre (plus Marea Britanie, care este în proces de tranziție până la 31 decembrie 2020) și șase țări non-UE, participante la Mecanismul European de Protecție Civilă, activat de Italia, nu au reacționat. În lipsa unui ajutor din interiorul UE, demersul italian a fost recepționat și materializat de China (EuroActiv, 19 Martie 2020), ulterior extins spre Spania. Unilateralitatea SUA pe fundalul coronavirozei și criza sanitară din UE consolidează „puterea blândă” chineză în Europa post-COVID și ambițiile economico-tehnologice chineze, precum aducerea Huawei în vârful infrastructurii europene de tip 5G (Politico, 29 Ianuarie 2020).

Deși UE a fost criticată aspru pentru neasigurarea solidarității europene, în realitate, tratatele europene nu îi permit să acționeze diferit. Primo, Art. 222 a Tratatului de Funcționare a UE, prescurtat denumit “clauza solidarității”, prevede că UE și statele membre trebuie să acționeze în spiritul solidarității, atunci când un stat membru devine victimă a unui act terorist sau dezastru natural sau de natură antropogenă. Dar, din punct de vedere tehnic, COVID nu intră în categoria motivelor care pot declanșa clauza solidarității. Segundo, Comisia Europeană poate veni cu propuneri ce pot duce la activarea clauzei, dar implementarea acestora necesită aprobarea Consiliului UE, adică a guvernelor naționale. Tertio, chiar dacă clauza intră în vigoare, statele membre au dreptul de a selecționa modalitatea considerată oportună pentru a transpune în viață solidaritatea față de partea solicitantă. Așadar, în forma actuală, mecanismul solidarității europene conține lacune legale, care împiedică o aplicare necondiționată, pentru orice tip de criză și de către toate țările membre.

Cu toate acestea, în cele din urmă, statele membre au susținut “răspunsul economic coordonat” al Comisiei Europene menit să ușureze povara crizei COVID-19. Aceste măsuri pot fi divizate în trei blocuri. Primul bloc de acțiuni vizează simplificarea procedurilor de achiziții comune a echipamentului de protecție personală, inclusiv de la producători non-europeni. Este examinată posibilitatea reprofilării companiilor din industria textilă europeană. De asemenea, este introdus temporar un sistem de autorizare pentru export de echipament de protecție personală (mănuși, măști respiratorii, costume etc.) către țările terțe (UE, 15 martie 2020), care includ și statele Parteneriatului Estic. Medicamentele nu intră în această categorie, ceea ce permite României să livreze medicamente către Moldova (Digi24, 15 Martite 2020). Al doilea bloc de măsuri vizează ajutorul acordat sectorului aviatic, industriei turismului, întreprinderilor și angajaților. Companiile aeriene pot face derogare de la principiul “folosești sau pierzi” la solicitarea și alocarea în avans a sloturilor orare, pe perioada martie-iunie 2020. Situația din industria turismului este monitorizată cu asociațiile de profil din țările membre, pentru a identifica soluții. În răspunsul economic contra C0VID, UE a redirecționat bani din fondurile existente pentru a spori lichiditățile accesibile pentru salvarea a peste 100 mii de întreprinderi mici și mijlocii (circa 9 miliarde EUR). Pentru susținerea grupurilor vulnerabile de angajați este folosit Fondul Social European, la care se propune înființarea unui “sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj”. Cel de-al treilea bloc se referă la pașii întreprinși de către UE pentru a susține statele membre. Pe de o parte, sunt relaxate condițiile pentru acordarea ajutorului de stat – atât pentru consumatori, cât și pentru companii. Pe altă parte, UE propune mobilizarea fondurilor existente și neutilizate (circa 65 mlrd EUR) – structurale și de coeziune – pentru a identifica sursele necesare pentru (co-)finanțarea acțiunilor guvernelor naționale.  Totodată, Comisia Europeană sugerează o flexibilitate maximă pentru cadrul fiscal, oferind statelor membre libertatea de a opera cheltuielile necesare pentru a elimina consecințele socio-economice cauzate de COVID. Aceste măsuri fac parte dintr-o propunere legislativă a Comisiei Europene – “Inițiativa pentru Investiții în răspunsul la Coronavirus”. După “co-decizia” Consiliului UE (guvernele naționale) și a Parlamentului European, dispus să urgenteze procedurile legale (EuropeanParliament, 17 Martie 2020), inițiativa poate deveni implementabilă.

Reziliența estică și rolul Acordului de Asociere UE-Moldova

Denumind Parteneriatul Estic – “element crucial al politicii externe a UE” – Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell a lansat propunerea de „consolidare a rezilienței” partenerilor estici (18 Martie 2020). Prioritățile setate în abordarea reînnoită prevăd cel mai mult interconectarea țărilor din regiune și investirea în sursele proprii de dezvoltare economică. Or, Borrell consideră că “Puterea vecinilor este, totodată, puterea Uniunii Europene”. Criza COVID a dus la completarea priorităților UE vizavi de vecinătatea estică. Comisarul UE pentru Vecinătate și Extindere Olivér Várhelyi a precizat că UE va colabora strâns cu vecinii estici pentru “aborda provocările actuale de la toate nivelurile, inclusiv pandemia COVID-19” (UE, 18 Martie 2020). Pe lângă ajutorul promis pentru modernizarea sectorului sănătății publice (infrastructura medicală, instruirea personalului medical, accesul la servicii de sănătate), UE va oferi sprijin pentru a “gestiona mai bine” bolile legate de cazuri, precum coronaviroza. Totuși, această promisiune lăudabilă nu detaliază tipul de angajamente pe care UE și le-ar putea asuma pentru a contracara criza COVID acum, separat de ajutorul acordat în viitor pentru prevenirea unor situații similare.

Acordul de Asociere UE-Moldova depășește considerabil oportunitățile oferite de platforma multilaterală a Parteneriatului Estic. La fel ca și în domeniul protecției civile (IPN, 25 Aprilie 2017), Acordul conține prevederi importante pentru domeniul sănătății publice (Titlul IV, Capitolul 21, Art. 113-116). Moldova s-a angajat să armonizeze legislația cu 4 acte normative europene în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv crearea unei rețele de supraveghere epidemiologică până în anul 2023. Trei prevederi ale Acordului sunt esențiale în contextul COVID-19: 1) „sporirea capacității de pregătire pentru amenințări și urgențe la adresa sănătății publice”; 2) integrarea Moldovei în rețelele UE din domeniul sănătății; și “îmbunătățirea progresivă” a relațiilor între Moldova și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Doar punctul trei se regăsește în Agenda de Asociere pentru 2017-2019, care stabilește acțiunile prioritare pe agenda reformelor. Reieșind din defectele de guvernanță ale Moldovei evidențiate de COVID, agenda de asociere UE-Moldova 2020-2022 necesită referințe la transpunerea urgentă a aquis-ului european cu privire la supravegherea bolilor transmisibile. Totodată, UE poate oferi sprijin tehnic-financiar eforturilor de cartografierea (mapping) a instituțiilor de sănătate europene. Moldova trebuie încurajată să adere gradual la instituțiile care, în prezent, gestionează criza COVID în mod eficace. De asemenea, este crucială elaborarea unei “foi de parcurs” pentru concretizarea relațiilor cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care este o instituție cu expertiză și capacități tehnice. De serviciile acestei agenții europene deja beneficiază, în calitate de observatori, statele Spațiului Economic European (3 țări) și unele state candidate - Balcanii de Vest (Muntenegru) și Turcia. Demersul colectiv de aprofundare a relațiilor cu UE, inițiat de Moldova, Ucraina și Georgia, poate fi actualizat prin solicitarea unei integrări eficiente în domeniul sănătății publice.

Moldova are nevoie de soluții pentru a oferi garanții beneficiarilor sistemului de sănătate publică și ghidare pentru guvernare, atunci când acestea sunt supuse unor presiuni epidemiologice. Actualmente, în lipsa acestor instrumente, situația din Moldova este incertă. Or, profunzimea relației diasporei și a migranților moldoveni cu spațiul european a fost subestimată de către autoritățile de la Chișinău (OIM, 2015: Italia- 142.266 cetățeni moldoveni, Spania – 16.202, Germania – 14.815). Totodată, pe motiv de ignoranță sau scepticism față de autorități, cetățenii au neglijat cerințele autorităților, ceea ce a contribuit la pătrunderea ușoară a virusului în țară. Neidentificarea „pacienților zero”, organizarea alegerilor parlamentare noi în Hâncești (15 Martie) ignorând focarele locale de infecție și filtrarea ineficientă a moldovenilor la Aeroport, au permis importul, iar ulterior expansiunea locală a virusului. În doar două săptămâni de la depistarea primului caz (Digi24, 7 Martie 2020), autoritățile au identificat peste 80 de cazuri de coronaviroză. Alte peste 100 de persoane sunt suspectate de infecție. Din nevoia de a înăspri măsurile, executivul a convins legislativul moldovean să adopte 2 luni de stare de urgență (17 martie-15 mai 2020), perioadă în care s-a făcut derogare de la obligațiile față de CEDO, în baza Articolului 15 (IPN, 21 Martie 2020). Moldova a introdus regimul special după Armenia (o zi - 16 Martie), dar înainte de regiunile din Ucraina (Kiev și Kharkiv – 20-21 martie) și Georgia (4 zile – 21 martie). Ca de obicei, acțiunile Guvernului sunt supravegheate de societatea civilă, iar eșecurile sunt scoase la iveală de mass-media. Totuşi, realitatea moldovenească afişează imagini ireale. În timp ce armata oferă vehiculepentru a face faţă lui COVID, biserica este rugată să întrerupă adunările enoriaşilor, iar mulţi cetăţeni stau în carantină, lucru care va afecta celebrarea sărbătorilor de Paști. Anul trecut, Moldova a testat reziliența democrației în fața amenințărilor regimului oligarhic. În anul 2020, COVID-19 verifică reziliența țării în fața unei crize sanitare excepționale, cuplată cu o guvernare nepopulară.

În loc de concluzii...

Deocamdată, UE nu are capacități pentru a putea gestiona câteva crize concomitent. Reapariția unei crize reale, simțită anterior – cum este cea a migranției - a distras atenția de la emergența crizei noi, inițial neglijată – cea a pandemiei de coronaviroză. În ciuda criticilor, ecosistemul instituțiilor europene a reușit să producă diverse măsuri economice și financiare, care conferă o anumită senzație de control a situației. Totuși, responsabilitatea majoră pentru încercuirea și înăbușirea epidemiei le revine guvernelor naționale. Fără măsuri drastice, similare celor din Spania și Franța, înfrângerea coronavirozei poate întâmpina dificultăți.

UE recunoaște deschis că reziliența vecinilor estici este o prioritate. Criza COVID demonstrează cât de importantă este coordonarea acțiunilor atât în interiorul UE, cât și între Bruxelles și vecinătatea sa estică. Blocarea frontierelor, sistarea zborurilor și alte măsuri urgente adoptate de statele UE, cu sau fără înștiințarea Bruxelles-ului, afectează vecinii estici, în special țările asociate. În ultimii 5 ani, Moldova, Ucraina și Georgia au avansat integrarea economică cu piața europeană și au intensificat contactele interumane, ca răspuns la presiunile politice, comerciale și militare ale Rusiei. De aceea, răspunsurile UE la coronaviroză necesită o angajare eficientă cu Moldova, Ucraina și Georgia - prin lărgirea comunicării politice și sectoriale, facilitarea accesului la echipament medical european și revizuirea agendelor de asociere pentru a reflecta nevoile sanitare în perioada post-COVID.

Material preluat de la agenția de presă IPN.

Accesați versiunea engleză


Editorialul de opinie a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre UE și Ucraina, Moldova și Georgia”, sprijinit financiar de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (Sida). Proiectul este coordonat de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) și realizat în parteneriat cu Institutul de Prognoză Economică și Consultanță Politică (IER) din Kiev, Centrul de consultanță Reformatics din Tbilisi și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” din Chișinău.

În contextul situației actuale din țară privind răspândirea virusului COVID-19, vă anunţăm că oficiul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” va rămâne închis până pe data de 30 iunie. Echipa organizației îşi  va desfăşura activitatea la distanţă, asigurând totală disponibilitate online.

Vă rugăm să nu ezitaţi să ne contactați. Datele de contact ale echipei sunt disponibile aici. 

Pentru informații adiționale:

  • Iulia Sîrghi-Zolotco, directoare a Serviciului administrativ, financiar și comunicare, tel. 0790 33 684, email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Natalia Chitii, specialistă în comunicare, tel. 0797 47 854, email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

De ce trebuie „să dăm sens banilor”?

Pe parcursul vieții, orice persoană ia numeroase decizii cu caracter financiar. Unele dintre acestea au implicații semnificative asupra stabilității finanțelor personale sau asupra celor familiale. Mai mult decât atât, cunoștințele și aptitudinile financiare determină o serie de aspecte importante ale modului de viață care se pot reflecta într-un comportament financiar adecvat, bunăstare, sau din contra – într-o  situație materială precară. Cele mai importante decizii cu impact financiar apar imediat ce devenim adulți și pot fi de genul: contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă sau a unui autoturism în leasing, asigurarea bunurilor personale, utilizarea unor instrumente de economisire, dar și orientarea către investiții.

Lipsa cunoștințelor cu privire la conceptele financiare de bază, cum sunt rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, duce la o expunere  mai mare  la riscurilor financiare, inclusiv a celui de supra-îndatorare.

Tot mai multe persoane din Republica Moldova devin parte a sistemului financiar fie prin deschiderea unui cont bancar, realizarea unui depozit sau accesarea unui împrumut. În ultimii 3 ani, volumul creditelor acordate persoanelor fizice de către bănci s-a dublat, iar numărul cardurilor bancare în circulație a crescut cu peste 400 mii. De cealaltă parte, și sectorul de creditare nebancară a înregistrat o creștere a numărului beneficiarilor de împrumuturi, organizațiile de creditare nebancară acordând cel puțin un credit nou la fiecare minut de lucru – o viteza impunătoare pentru o țară de dimensiunea Republicii Moldova. Aceste evoluții indică asupra unei creșteri rapide a utilizării produselor financiare de către populație, care potrivit autorităților trebuie să meargă mână în mână cu nivelul de cunoștințe și aptitudini, pentru a evita situații neplăcute de supra-îndatorare.

În încercarea de a adresa complexitatea sistemului financiar, prin explicarea simplă, pe înțelesul tuturor a principalelor produse și concepte financiare, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare și-au unit eforturile în promovarea educației financiare în rândul populației. Inițiativa a fost sprijinită de Fondul pentru Buna Guvernare al Guvernului Marii Britanii și s-a bucurat de un mare succes atât în rândul populației, cât și cel al participanților la piața financiară, respectiv bănci, organizații de creditare nebancară și chiar instituții de învățământ cu profil economic, care au venit cu mesaje publice de aderare la campanie. În rezultatul materialelor realizate în cadrul campaniei, în mai puțin de două luni acestea au fost vizualizate de un număr de peste 118 229 de utilizatori unici, generând 144 de referințe pe paginile partenerilor și în presă.

Cifre-cheie ale campaniei

9 infografice,  9 infografice, 1 ghid privind protecția consumatorilor pe piața bancară;
12 ateliere de instruire în șase orașe ale țării: Chișinău, Cahul, Cimișlia, Călărași, Soroca și Bălți;
144 de referințe în presă și 118 229 de utilizatori unici pe rețelele de socializare.

Instituții și asociații care au aderat la campanie:

2 instituții de creditare nebacară au aderat la proiect (Microinvest, Invest-Credit)
7 bănci comerciale au aderat la proiect (Victoriabank, MAIB, Moldindconbank, Mobiasbanca OTP Group, Energbank, Eximbank, EuroCreditBank)
alți parteneri: Liga Bancherilor, Asociația Băncilor din Moldova, Academia de Studii Economice a Moldovei

„Educația financiară este imperativă, deoarece produsele financiare evoluează mai repede decât cunoștințele și abilitățile oamenilor”, remarcă guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu. Șefului băncii centrale subliniază „conștientizarea riscurilor pe care le implică fiecare produs financiar este cel mai puternic instrument pe care îl putem pune la dispoziție populației pentru a preveni situațiile de criză financiară. Atunci când luăm un împrumut, trebuie să înțelegem riscurile legate de acesta și să estimăm obiectiv capacitatea noastră de a-l rambursa”.

La rândul său, Valeriu Chițan, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare este de părere că „semnificația educației financiare devine din an în an tot mai evidentă, mai cu seamă, în contextul evoluției social-economice și provocărilor caracteristice țărilor în tranziție. În această ordine de idei, pentru a susține imperativul responsabilizării consumatorilor și a spori încrederea acestora în produsele și serviciile financiare, este necesară implicarea autorităților întru realizarea activităților de informare și educare financiară, ca parte componentă a reformelor de reglementare și supraveghere”.

Ce cred tinerii despre materialele elaborate?

Pentru a evalua impactul campaniei de educație financiară au fost desfășurate o serie de întâlniri pe întreg teritoriul țării. Evaluarea a urmărit obținerea de informații cantitative, calitative în ceea ce privește interacțiunea cu materialele informative elaborate și înțelegerea conținutului acestora. Evaluarea a constatat că majoritatea participanților la focus-grupuri consideră că notele sunt accesibile ca limbaj, iar subiectele abordate sunt utile și aplicabile în viața de zi.

Ce urmează?

Pentru a extinde rețeaua de parteneriate în cadrul proiectului, Banca Națională a Moldovei, împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare și Expert-Grup vor instrui mai multe grupuri de audiențe, printre care studenți, bibliotecarii și profesori pentru a crea și consolida o rețea de Ambasadori ai educației financiare, care să devină promotori ai educației financiare la nivel local. De asemenea, prin capacitarea bibliotecarilor, implementatorii proiectului își propun să contribuie la extinderea serviciilor adiționale oferite de biblioteci, cum ar fi consultanța în domeniul produselor financiare.

Pentru mai multe detalii ne puteți urmări pe Facebook și pe paginile www.bmn.md, www.cnpf.md, www.expert-grup.org.

Ce este riscul? 

Riscul reprezintă probabilitatea sau amenințarea de deteriorare, vătămare, pierdere sau orice altă situație adversă cauzată de vulnerabilități externe sau interne și care poate fi evitată prin anumite acțiuni preventive. Riscurile ne pot afecta pe noi personal, sau familia și sunt prezente în majoritatea domeniilor vieții - sănătate, muncă, în trafic etc.

Care sunt riscurile legate de produsele financiare?

Produsele financiare comportă și ele anumite riscuri. Riscurile financiare constau în deteriorarea valorii economiilor sau investițiilor pe care le deținem, sau creșterea neașteptată a plăților aferente contractelor de credit în care ne-am angajat. 

Un produs financiar poate prezenta mai multe riscuri în același timp. Iată câteva exemple de produse financiare și câte un tip de risc care le este specific: 

  • Creditul de consum: când ratele de dobândă cresc, plata lunară într-un credit cu rată flotantă se majorează – riscul ratelor de dobândă;
  • Creditul ipotecar: când valuta locală se depreciază, plata lunară într-un credit acordat în valută străină crește – riscul valutar;
  • Investițiile (imobil, acțiuni): valoarea investițiilor scade când sunt schimbări economice sau se micșorează cererea – riscul de piață;
  • Depozitul bancar: când inflația depășește randamentul obținut de depozit, valoarea reală a acestuia scade – riscul legat de inflație.

Cum să ne protejăm?

Prin procurarea produselor de asigurare ne putem proteja contra anumitor tipuri de riscuri, cum ar fi riscul legat de incendierea imobilului. Dar când vorbim despre riscuri financiare, măsurile de protecție sunt mai complexe și depind de capacitatea noastră de înțelegere a produselor financiare. Putem lua în considerare următoarele acțiuni atunci când interacționăm cu sistemul financiar:

1. Să analizăm tendințele economice, inclusiv perspectivele inflației și impactul asupra economiilor și investițiilor. 
2. Să studiem minuțios contractele ca să știm ce penalități vom avea, dacă nu ne onorăm la timp obligațiile (ex. nu achităm la timp rata la credit). 
3. Să acumulăm economii din care achităm rata la credit, dacă ne pierdem locul de muncă sau cresc ratele de dobândă. 
4. Să nu accesăm produse care nu corespund situaței financiare personale (ex. credit în valută dacă veniturile sunt în lei).  

Persoanele cu un nivel redus de educație, cele cu venituri mici sau grupurile marginalizate sunt cele mai expuse riscurilor financiare. Înțelegerea vagă a produselor financiare poate determina o stare financiară și mai precară, în care o bună parte din venituri vor fi destinate, de exemplu, achitării ratelor la credite. Dacă nu înțelegem deplin condițiile în care ni se oferă un produs financiar, mai bine ar fi să renunțăm sau să cerem sfatul unui prieten/rude.

Accesează nota Accesează infograficul

Accesează nota (ru) Accesează infograficul (ru)


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Această notă a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Programul de granturi Dezvoltarea societății civile al nivel local în Republica Moldova anunță lansarea celui de-al doilea apel de propuneri de proiecte.

Obiectivul general al proiectului este să contribuie la dezvoltarea societății civile din Moldova, care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice. O atenție specială va fi acordată proiectelor ce au drept obiectiv monitorizarea procesului de implementare a Acordului de Asociere RM-UE.

În cadrul apelului II de propuneri de proiecte sunt eligibile organizațiile societății civile înregistrate în Republica Moldova, ce își desfășoară activitatea în afara capitalei, or. Chișinău, și sunt direct responsabile de implementarea proiectului. Beneficiarii de inițiative civice și granturi regionale în cadrul primului apel de propuneri de proiecte sunt eligibili pentru participarea la al doilea apel în cazul în care demonstrează suficiente resurse (de timp, umane, capacitate instituțională etc.) pentru implementarea și raportarea unui proiect suplimentar. 

Organizațiile pot depune o singură propunere de proiect în cadrul acestei runde de finanțare. Nu vor fi acordate confirmări telefonice de recepționare a dosarelor, indiferent de modalitatea de depunere a acestora. 

Toată informația detaliată privind depunerea dosarelor și Ghidul de solicitare a finanțării (apelul II)  pot fi accesate pe site-ul oficial al proiectului: dezvolt.md

Termenul limită de depunere a dosarului este miercuri, 15 aprilie 2020.


Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS) și oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău, acesta este implementat în parteneriat cu Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă  „ADEPT”, Asociația pentru Politică Externă și Asociația Obștească Centrul European Pro-Europa din Comrat. 

flag yellow low1 UE      KAS IMAGE

Rezultatele selecției bibliotecarilor pentru participarea la școala de educație financiară „Dă sens banilor” organizată de Banca Națională a Moldovei și Expert-Grup.

1. Bagrin Eugenia, Biblioteca din cadrul Centrului de Resurse Succes, satul Sălcuța
2. Catârău Cornelia Biblioteca Publică Hîrtopul Mare, satul Hîrtopul Mare, Criuleni
3. Ceban Ana, Centru de dezvoltare intelectuală pentru copii, Orhei
4. Coltuc Nadejda, Biblioteca Publica Raionala Cantemir, Cantemir
5. Croitoru Tamara, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Chișinău
6. Cudlenco Maria, Biblioteca Publică Crihana Veche, satul Crihana Veche, Cahul
7. Flocea Lina, Biblioteca publică Ermoclia, satul Ermoclia, Ștefan Vodă 
8. Grăjdianu Alla, Biblioteca Publică Obreja Veche, satul Obreja Veche, Fălești
9. Guleac Eugenia, Biblioteca Publică Ciorescu, comuna Ciorescu, Chișinău
10. Haivaz Mariana Biblioteca Publică Bașcalia, satul Bașcalia, Basarabeasca
11. Jidovan Valentina, Biblioteca Colegiului de Industrie Usoara din Bălți, Bălți
12. Mihaila Diana, Biblioteca Publica Vasieni, comuna Văsieni, Ialoveni
13. Nanu Rodica, Biblioteca Publică Limbenii Noi, satul Limbenii Noi, Glodeni
14. Palii Svetlana, Biblioteca Publica Gura Bîcului, satul Gura Bîcului
15. Pasat Doinița, Biblioteca Publică Șuri, satul Șuri, Drochia
16. Rotaru Olga, Biblioteca Publică Comunală, comuna Buciumeni, satul Florești, Ungheni
17. Silivestru Diana, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Chişinău
18. Veronica Spivacenco, Biblioteca Publică Tabani, satul Tabani, Briceni

În legătură cu stabilirea măsurilor suplimentare de prevenire și control ale infecției cu noul tip de Coronavirus pe teritoriul Republicii Moldova și pentru limitarea răspândirii infecției, instruirea planificată pentru 13 martie 2020 se amână. Data instruirii va fi comunicată ulterior.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce acțiuni sunt necesare pentru a susține companiile pe timp de coronacriză (alegeți maxim 3)?

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: