Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Contextul

Pe lângă amenințările la adresa sănătății populației, criza generată de pandemia COVID-19 prezintă primele provocări la nivel economic. Măsurile de carantină și cele de distanțare socială au redus semnificativ din activitatea firmelor, prognozele de creștere economică la nivel mondial fiind semnificativ revizuite în direcția unei recesiuni globale de circa 3%. Economia Republicii Moldova nu este o excepție, mai mute sectoare înregistrând deja o scădere drastică a vânzărilor și a veniturilor din cauza imposibilității de a desfășura activitatea obișnuită. Pe lângă aceasta, finanțele publice sunt puse la grea încercare - pe de o parte sunt afectate de reducerea încasărilor din taxe și impozite, pe de altă parte cresc cheltuielile pentru susținerea sectorului medical. De asemenea, Guvernul nu poate lăsa economia reală fără suport, cheltuielile pentru susținerea agenților economici și a populației urmând să crească considerabil.

În condiții de stare de urgență instituită în rezultatul răspândirii COVID-19, Guvernul și Parlamentul au aprobat o rectificare semnificativă a bugetului. Rectificarea are la bază un scenariu macro-economic oarecum optimist, cu o descreștere a PIB-lui în termeni reali de (doar) 3,0% față de anul 2019, o inflație medie anuală de 2,8% și un curs mediu MDL/USD de circa 19 lei. Chiar și așa, veniturile bugetului public național se vor diminua semnificativ, cu mai bine de 7,5 mlrd. MDL în timp ce cheltuielile vor crește cu circa 1,3 mlrd. MDL. În acest context, deficitul bugetar ar urma să atingă valoarea de 16,2 mlrd. MDL ceea ce este mai mult decât dublu estimat inițial (7,4 mlrd. MDL la momentul aprobării Legii bugetului de stat pentru anul 2020).

Deși nivelul actual al datoriei din sectorul public nu este unul care să creeze probleme, în condițiile actuale orice cheltuială trebuie minuțios justificată. Concomitent cu revizuirea programelor existente de cheltuieli, Guvernul a inclus un șir de programe noi în vederea susținerii sectorului ocrotirii sănătății cu impact imediat, dar și pe termen mai lung. De asemenea, sunt prevăzute programe de cheltuieli care sunt menite să atenueze impactul negativ al pandemiei asupra agenților economici și asupra populației. Drept surse de finanțare a masurilor prevăzute vor servi creditele atrase din partea organizațiilor financiare internaționale și credite bilaterale de la guvernele altor țări. Astfel sunt menționați creditori precum Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Uniunea Europeană (UE) și Guvernul Federației Ruse.

Miezul problemei

În contextul unei situații excepționale Republica Moldova are la dispoziție mai multe opțiuni de finanțare a deficitului bugetar. Instituirea stării de urgență este un motiv larg acceptat de extindere a cheltuielilor bugetare peste limitele impuse de legislația bugetar – fiscală. Dacă pe plan intern opțiunile de finanțare sunt limitate (împrumuturi de la bănci, privatizări sau indirect bani de la BNM) atunci pe plan extern paleta de creditori în condițiile date devine mult mai diversificată. În contextul pandemiei COVID-19, instituțiile financiare internaționale cum ar fi FMI și Banca Mondială au pus la dispoziția membrilor miliarde de dolari prin instrumente de creditare rapide, ieftine și fără careva condiționalități de reformă. Pentru Moldova, suportul anunțat de cele două instituții se ridică la circa 300 mil. USD. De asemenea, ca răspuns la criză, UE a anunțat sprijin nerambursabil atât pentru țările membre cât și pentru cele asociate. Pentru țara noastră deja a fost anunțat un suport financiar nerambursabil de circa 87 mil. EUR și posibilitatea acordării unei asistențe de circa 100 mil. EUR.

Pe lângă suportul financiar de la FMI și UE, autoritățile recurg și la creditori mai puțin tradiționali care pot afecta relațiile externe ale țării noastre atât din punct de vedere financiar, cât și politic și chiar geopolitic. Recent, Moldova a semnat un Acord de finanțare de 200 mil. EUR cu Guvernul Federației Ruse care deși este prezentat ca răspuns și suport în contextul pandemiei COVID-19, acesta mai degrabă are menirea de a susține proiectele electorale anunțate încă la început de an. O bună parte din resursele financiare (1,3 mlrd MDL) au fost deja incluse în proiectul de rectificare a bugetului pentru implementarea Proiectului „Program de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse”, ceea ce nu este altceva decât un nou program de ”Drumuri bune”. Evident nu punem la îndoială că orice lucrări publice de infrastructură vor ajuta oarecum agenții economici în perioadă de criză, totuși cea mai delicată întrebare rămâne oportunitatea acestor lucrări și modul de realizare în contextul existenței mai multor condiționalități.

Acordul de credit semnat cu Guvernul Federației Ruse ridică mai multe semne de întrebare atât asupra unor prevederi financiare cât și asupra unor condiționalități nefinanciare. Chiar dacă este menționat că este un credit pentru suport bugetar, Guvernul nu poate utiliza acești bani așa cum crede de cuviință, ci doar pentru susținerea unor proiecte de dezvoltare comune și cu implicarea companiilor din această țară. Astfel, Guvernul pare să nu aibă posibilitatea evaluării individuale a oportunității proiectelor, decizia urmând a fi luată împreună cu partea rusă. O altă prevedere care merită o atenție deosebită și explicații suplimentare ține de consolidarea tuturor datoriilor parții moldovenești, și aceasta fără o claritate în privința situației la zi cu toate obligațiile active ale Republicii Moldova față de Federația Rusă. Astfel de obligații nu pot fi acceptate fără alăturarea expresă a listei obligațiilor existente. În cele din urmă, condițiile de rambursare, inclusiv dobânda acestui credit, par a fi printre cele mai dure din lista tuturor acordurilor de finanțare pe care țara noastră le are în vigoare la moment, sau care sunt la o etapă avansată de aprobare.

Acordul semnat cu partea rusă în esență nu poate fi comparat cu nici un instrument de finanțare acordat de alți creditori, fie în contextul crizei COVID-19 sau a altor împrumuturi cu destinație bugetară. Totuși, pentru o imagine mai clară asupra acestui aspect, în comentariu sunt prezentate principalele condițiile de atragere a finanțării din partea diferitor parteneri externi, cu accent pe fondurile atrase recent de la instituțiile financiare internaționale (creditori multilaterali) și a celor contractate de la alți parteneri pe cale bilaterală.

Accesează comentariul

Noile realități generate de pandemia COVID-19 impun noi abordări de politică macroeconomică, pentru a face față provocărilor, dar și pentru a susține restructurarea economiei naționale și relansarea acesteia în perioada post-COVID-19. În pofida acțiunilor deja întreprinse de către Guvern și Banca Națională a Moldovei, avem nevoie de o expansiune bugetară și relaxare monetară mai largă, mai proactivă, mai bine coordonată, dar, mai ales, vizionară. Până în prezent, măsurile economice anti-criză s-au axat pe anumite acțiuni reactive și întârziate, iar recent au obținut și o anumită încărcătură geopolitică în contextul creditului rusesc. Însă, dincolo de măsuri „cosmetice” sau discuții (geopolitice) despre identificarea surselor de finanțare externă a deficitului bugetar, avem nevoie de o abordare vizionară care să ancoreze o politică macroeconomică autentică de criză. Aceasta trebuie să fie bazată pe 3 piloni de bază: (i) reality check: înțelegerea crizei, inclusiv a provocărilor, dar și oportunităților acesteia; (ii) definirea necesităților curente și viitoare ale firmelor și populației; și (iii) identificarea surselor de finanțare, precum și a instrumentelor de canalizare a resurselor conform necesităților și oportunităților identificate. În lipsa unei asemenea viziuni, politicile anti-criză vor rămâne reactive, insuficiente și vor duce la îndatorarea țării fără careva îmbunătățiri structurale pe termen lung.

COVID-19: Reality check

Spre deosebire de crizele anterioare, COVID-19 a afectat mult mai rapid și plenar întreaga economie, atât cererea, cât și oferta agregată. Potrivit sondajelor recente, circa 2/3 din întreprinderi anticipează scăderea veniturilor tocmai cu peste 35%. Cauzele țin de restricțiile aplicate de autorități în contextul stării de urgență, dar în special de reducerea cererii interne și externe. Mai mult decât atât, în vederea atenuării impactului COVID-19, 70% din respondenți au afirmat că planifică să reducă costurile aferente personalului, iar 64% și 68% planifică amânarea investițiilor curente și, respectiv, strategice. În majoritatea cazurilor, optimizarea cheltuielilor de personal va fi făcută prin concedii pe cont propriu, diminuarea orelor de muncă și șomaj tehnic. Acestea, la rândul lor, vor lovi și mai mult asupra veniturilor populației și, prin urmare, asupra cererii agreate, fapt ce va agrava și mai mult situația financiară a companiilor (efectul bulgărelui crizei).

Scăderea consumului și activității economice vine și cu implicații bugetare profunde: (i) scad veniturile bugetare, în special din impozitele indirecte care reprezintă cea mai importantă sursă de venituri la buget; și (ii) cresc cheltuielile din cauza creșterii alocațiilor pentru sectorul de sănătate, protecție socială, în contextul creșterii ratei șomajului, precum și măsurile de suport pentru mediul de afaceri. Prin urmare, Guvernul, la data de 17 aprilie 2020, a aprobat modificarea bugetului de stat pentru 2020, care astăzi urmează să fie discutat în ședința de plan a Parlamentului. Conform acesteia, până la finele anului, veniturile la bugetul de stat vor scădea cu 6,3 miliarde lei, cheltuielile vor crește cu 2,2 miliarde lei, iar defiictul bugetar va crește cu 8,6 miliarde MDL (până la nivelul record de circa 16 miliarde MDL sau circa 7,5% din PIB-ul estimat pentru 2020). Deficitul respectiv urmează să fie finanțat practic integral din surse externe, în particular din împrumutul de urgență de la FMI (4,4 miliarde lei) și creditul oferit de Federația Rusă (4,2 miliarde lei). Suplimentar, va fi majorat soldul volumului de valori mobiliare de stat (VMS) emise pe piața internă cu 2 miliarde lei (aproape dublu față de nivelul planificat inițiat).

Un alt efect al crizei COVID-19 care implică atât provocări, cât și oportunități, ține de restructurarea lanțurilor valorice în diferite industrii. Economia Republicii Moldova este relativ deschisă, companiile locale fiind foarte dependente de importuri și exporturi de produse, materii prime și servicii. Constrângerile în contextul COVID, aplicate atât în țară, cât și în partenerii comerciali/economici din afară, au început deja să perturbeze semnificativ lanțurile valorice internaționale. Astfel, peste 80% din companiile din industria de producere a bunurilor agroalimentare, industria de construcții și industria grea estimează că lipsa materiei prime va avea un impact semnificativ asupra activității acestora, iar pentru următoarele 2-5 luni respondenții din aproape toate industriile anticipează că se vor confrunta cu problema respectivă.

O politică macroeconomică reactivă și în defensivă

Drept răspuns la provocările COVID-19, atât Guvernul, cât și Banca Națională a Moldovei, deja au întreprins anumite acțiuni, prin ajustarea bugetului, pregătirea unui pachet de susținere a sectorului privat și relaxarea moderată a politicii monetare, însă acțiunile respective sunt insuficiente și denotă lipsa unei politici macroeconomice active de combatere a crizei. Pe lângă rectificarea bugetară menționată mai sus, BNM a început să reducă gradual ratele la principalele instrumente de politică monetară, în vederea susținerii nivelului de lichidități în sistemul bancar. Aceste măsuri sunt absolut necesare, însă insuficiente, fiind mai curând măsuri reactive, decât proactive în vederea combaterii efectelor COVID-19, din 3 considerente:

În primul rând, creșterea deficitului bugetar are loc preponderent din cauza reducerii încasărilor bugetare, și nu a unei expansiuni bugetare menite să susțină în mod activ economia (majorarea cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, sau circa 1% din PIB-ul din 2019 este insuficientă, fiind necesară o expansiune bugetară de minim 5% din PIB). În acest context trebuie analizate și împrumutirile externe (în special de la FMI și Federația Rusă). În particular, în lipsa unei politici macroeconomice ancorate într-o viziune consistentă, împrumuturile respective vor fi folosite doar pentru acoperirea găurilor în buget cauzate de reducerea veniturilor bugetare și nu de o eventuală expansiune bugetară pronunțată care ar susține și chiar impulsiona restructurarea economiei.

În al doilea rând, rămân nevalorificate importante resurse financiare interne, care ar putea fi puse la dispoziție de către băncile comerciale și o politică monetară mai relaxată. Astfel, conform proiectului de rectificare a bugetului de stat, Guvernul planifică să contracteze doar 4 miliarde lei prin emiterea de valori mobiliare de stat, în timp ce sectorul bancar abundă în lichidități (peste jumătate din activele băncilor țin de lichiditatea curentă (circa 46 miliarde de lei)), iar nivelul datoriei de stat interne constituie doar 11% din PIB[5]. Spre exemplu, doar la ultima licitație de vânzare a VMS din 14 aprilie 2020, ofertele depuse de bănci au depășit cu 65% volumul emisiunii Ministerului Finanțelor, fiind rămase nevalorificate 555,6 milioane lei (într-o singură licitație). Prin urmare, Guvernul în lupta cu COVID-19 nu valorifică pe deplin unul din principalele avantaje de care despune la moment Republica Moldova: un nivel scăzut de îndatorare pe intern și un sistem bancar bine capitalizat și care abundă în lichidități.

În al treielea rând, politica monetară a BNM, deși a fost relaxată gradual în ultimele săptămâni, rămâne relativ restrictivă din cauza nivelului înalt al normei rezervelor obligatorii. Astfel, la moment, băncile sunt obligate să rețină 34% din mijloacele atrase în monedă națională și 20% din mijloacele atrase în valută străină, fiind la moment „înghețate” prin această pârghie administrativă circa 18 miliarde lei[6]. Politica respectivă asigură stabilitatea sistemului bancar, care a fost principala realizare a BNM dupa criza „furtului miliardului”, însă în condițiile COVID-19, un nivel atât de înalt al normei rezervelor obligatorii privează economia de importante volume de lichidități care ar putea fi direcționate spre o politică bugetară expansionistă anti-criză (pentru comparație, în timpul crizei economice din 2009, care după magnitudine ar putea fi mai moderată față de criza curentă, BNM a redus norma rezervelor obligatorii până la 8% în lei și valută străină).

Necesitatea unei politici macroeconomice pro-active și vizionare anti-criză

Republica Moldova trebuie să treacă din defensivă, în ofensivă cu acțiuni mai ferme și mai active din partea Guvernului și BNM în vederea sincronizării politicii bugetare și monetare pentru combaterea efectelor COVID-19. Aceasta ar putea fi implementată în 2 etape:

Prima etapă urmează să fie implementată imediat, cu scopul combaterii efectelor COVID-19 (mai-iulie 2020) și să implice o expansiune bugetară substanțială susținută de relaxarea politicii monetare. Aceasta implică creșterea cheltuielilor bugetare cu circa 12 miliarde lei față de ultima rectificare bugetară și acoperite prin majorare proporțională a emisiilor de valori mobiliare de stat pe piața internă. Această expansiune trebuie să fie susținută de diminuarea normei rezervelor obligatorii, atât în lei, cât și valută străină până la 15%, fapt ce va disponibiliza o sumă similară volumului sugerat al expansiunii bugetare. În paralel, este necesară intensificarea monitorizării și supravegherii sistemului bancar, inclusiv prin recurgerea la teste de stres în vederea prevenirii eventualelor provocări în adresa stabilității sistemului bancar. Totodată, este necesară renunțarea la operațiunile de vânzări de certificate ale BNM, pentru a stimula orientarea băncilor spre creditarea Guvernului (procurarea de VMS).

Scopul primei etape este compensarea pierderilor suportate de către firme și populație din cauza restricțiilor în contextul COVID-19, beneficiari fiind practic majoritatea populației și sectorului privat care a suferit pierderi în această perioadă. În acest sens, reiterez recomandările din studiul recent Expert-Grup privind politicile anti-criză. Astfel, este absolut necesară compensarea plăților salariale pentru angajații din companiile a căror activitate este sistată până la un anumit nivel din salariului mediu, stabilirea unei îndemnizații lunare pentru alte persoane, nesalariate, rămase fără venit pe perioada crizei (deținătorii de patente, zilieri, etc.) în corespundere cu minimul de existență, precum și emiterea de garanții de stat în proporție de 50%-80% pentru creditele care finanțează fluxul de numerar acordate companiilor a căror activitate a fost sistată de măsurile restrictive stabilite pentru perioada situație excepționale.

În cea de-a doua etapă, preconizată pentru august-decembrie 2020 (în dependență de evoluția pandemiei), BNM ar putea recurge la injectări de lichidități în sistemul bancar prin procurări de VMS de la bănci (operațiuni REPO) în volum similar cu prima etapă (10-12 miliarde lei) în dependență de gravitatea situației la momentul respectiv.

Scopul celei de-a doua etape ține de asigurarea condițiilor necesare pentru relansare rapidă în perioada post-COVID, prin continuarea expansiunii bugetare prin mecanisme care ar asigura o alocare bine-țintită a resurselor către companiile care vor susține restructurarea economiei naționale (producerea de bunuri și servicii cu un nivel înalt de procesare, sofisticare tehnologică și, respectiv, valoare adăgată, prin valorificarea și prelucrarea materiei prime locale și explorarea noilor oportunități în contextul COVID-19). Acestea țin preponderent de înlocuirea materiei prime de import cu cea locală, implementarea soluțiilor online și altor tehnologii și echipamente menite să sporească productivitatea companiilor, integrarea companiilor în noile lanțuri valorile regionale și internaționale, precum și promovarea exportului de bunuri procesate și servicii). În acest sens, este necesară dezvoltarea unui program de garantare a creditelor bancare (în proporție de 50%-80%) pentru investițiile capitale care vor contribui la obiectivele menționate mai sus și, implicit la restructurarea economiei naționale (sau extinderea și fortificarea Fondul de garantare a creditelor administrat de către ODIMM care la moment este slab capitalizat).

În concluzie, creșterea deficitului bugetar în context de criză este o măsură necesară, însă dacă acesta este generat doar de scăderea veniturilor și nu de o expansiune bugetară anti-criză, impactul creditelor (indiferent de origine și încărcătura geopolitică) și altor surse de finanțare a deficitului bugetar va fi minim, iar nivelul de îndatorare a țării va crește substanțial. Guvernul trebuie să recurgă, în schimb, la o politică macroeconomică mai activă și ofensivă în vederea combaterii efectelor COVID-19 și pregătirii terenului pentru relansare rapidă, în volum de circa 20-22 miliarde MDL. În acest sens, este necesară o colaborare strânsă cu BNM care ar susține expansiunea bugetară și relansarea economică pe durata efectelor pandemiei. Pe lângă reanimarea cererii și ofertei agregate, prin susținerea populației și firmelor, politica macroeconomică anti-criză trebuie să contribuie la restructurarea economiei, prin orientarea acesteia spre valorificarea materiei prime locale, promovarea producției de bunuri și servicii și valoare adăugată sporită și orientate spre export.

Descarcă comentariul

Ministerul Finanțelor a publicat pe 16/04/2020 pentru consultare proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. La Articolul II al proiectului sunt preconizate mai multe modificări în codul fiscal, inclusiv prin punctele 21-26 se propune modificarea regimului taxelor pe resursele naturale. În primul rând propunerea de a modifica regimul taxelor pe resursele naturale printr-o lege care preponderent este dedicată măsurilor ce țin de diminuarea efectelor COVID-19 nu poate fi acceptată. Se creează impresia că Guvernul încearcă să „strecoare” aceste modificări în Codul Fiscal fără o fundamentare cât de cât a modificărilor propuse și fără o discuție cu toți actorii implicați (publici și privați). Pentru a aduce mai multă claritate privind modificările propuse în continuare este prezentată o analiză a celor mai importante modificări propuse la subiectul taxelor pe resursele naturale.

1. Reducerea numărului de taxe și modificarea structurii taxelor pe resursele naturale (Art II, p. 21 din proiect)

În prezent în conformitate cu Codul Fiscal (CF) Titlul VIII regimul de taxe a resurselor naturale constă din 7 taxe. Proiectul propune să rămână doar trei. Eliminarea taxei „pentru efectuarea prospecțiunilor geologice” și a taxei ”pentru efectuarea explorărilor geologice” nu poate fi acceptată, deoarece orice modificare a regimului de taxe pe resursele minerale poate fi efectuată doar in contextul politicilor aferente sectorului minier din Republica Moldova. Cu referire la eliminarea taxei pentru lemnul eliberat pe picior de asemenea, poate fi efectuată doar după o analiză a implicărilor, rolului economic și de mediu a acestei taxe în cadrul general al politicilor silvice, inclusiv a cauzelor nivelului jos de încasări.

Nota Informativă nu fundamentează această modificare, prin urmare, vorbind în termeni pur formali această modificare trebuie să fie respinsă. Se poate presupune că la baza excluderii taxelor a stat nivelul jos de încasări, astfel acestea au fost excluse din considerente de administrare fiscală. Totodată, dacă urmăm această logică, atunci probabil excluderea taxei „pentru lemnul eliberat pe picior” nu ar fi fost justificată (Tabelul 2). Mai curând trebuiau excluse taxele pentru construcția/utilizarea spațiilor subterane, care au fost păstrate. Astfel, cel puțin din acest exemplu se poate observa că justificarea excluderii taxelor doar pe criteriul de volum de încasări nu este suficientă, iar în cazul dat chiar incorectă.

Este o greșeală de a judeca taxele pe resursele minerale în același mod în care sunt judecate impozitele pe venit și proprietate. De ce? Fiindcă aceste taxe chiar dacă au multe elemente comune cu impozitele, totuși au o natură (sens economic) total diferită. Acestea reprezintă de fapt o plată pentru dreptul de folosire a subsolului și resursele extrase. Cu alte cuvinte sectorul privat contra unei plați obține dreptul de a efectua lucrări, a extrage minerale și de utilizare a spațiilor subsolului, care este o proprietate a statului (adică a întregii societăți). Astfel, deciziile privind includerea sau excluderea taxelor, precum și mărimea acestora trebuie luate de autoritățile publice centrale responsabile de gestiunea acestor resurse, adică de Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediu dar nu de Ministerul Finanțelor.

De ce eliminarea taxelor „pentru efectuarea prospecțiunilor geologice” și pentru „efectuarea explorărilor geologice” nu trebuie acceptată? Nici sistemul existent nu este perfect, însă prin modificarea propusă lucrurile pot doar să se înrăutățească. Sistemul de taxe pentru resursele minerale face parte integrantă din sistemul de gestiune a sistemului minier. Acesta presupune trei tipuri de instrumente care ar trebui să asigure utilizarea eficientă și echitabilă a resurselor minerale: (i) cele administrative, de regulă stipulate în cadrul de reglementare care setează cadrul pentru alocarea și executarea contractelor; (ii) clauzele contractuale, care se bazează pe cadrul legal, însă sunt specifice tranzacției respective; (iii) instrumentele de plată pentru resurse (în cazul dat cele specificate de taxele pe resursele minerale). Analiza modului de alocare a contractelor pentru utilizarea subsolului a scos la iveală numeroase lacune (raport nepublicat efectuat de Expert-Grup în 2020), astfel încât acestea practic sunt acordate în mare parte arbitrar. De asemenea, cadrul legal actual (după modificările operate în 2019 în legea 160/2011) nu conține prevederi prin care să fie limitat termenul de prospecțiuni, exploatare sau extragere a resurselor minerale. Astfel, dacă să vorbim direct excluderea taxelor menționate creează condițiile pentru monopolizarea acestui sector. În aceste condiții, persoanele cu relații vor putea semna contracte în baza cărora vor putea pune în stăpânire pe zeci de ani înainte zăcămintele minerale ale statului. Este un risc real să ne trezim în scurt timp că statul a cedat practic pentru totdeauna, unor firme afiliate unui grup restrâns de persoane, dreptul de extragere a celor mai importante resurse minerale ale Moldovei.

2. Modificarea bazei impozabile a taxei pentru extragerea mineralelor utile și stabilirea cotelor de impozitare care asigură majorarea veniturilor din această taxă aproape de 1,8 ori (Art II, p. 23 din proiect, referire la Capitolul 3).

Pentru taxa pentru extragerea mineralelor utile se propune modificarea obiectului impozabil (baza impozabilă). În loc de „costul mineralelor utile extrase” ca bază impozabilă se propune „volumul mineralelor utile extrase”. Astfel, calcularea sumelor spre plată se va efectua în baza unor cote aplicate pe unitate fizică de minerale extrase și volumului extras. Nivelul cotelor propuse în proiect asigură majorarea veniturilor la buget din aceste taxe aproximativ de 1,8 ori în comparație cu modalitatea existentă.

Utilizarea în calitate de bază impozabilă a costurilor de extracție (situația actuală), lasă un spațiu larg pentru diminuarea plăților la buget și complică administrarea acestei taxe. De asemenea, aceasta este inechitabilă față de agenții economici care efectuează activități de minerit, - cei care au mai mari cheltuieli de extragere (din cauze inerente rezervei în cauză) plătesc și o taxă mai mare per unitate de substanțe minerale extrase. În concluzie, modificarea bazei de impozitare este justificată si are un șir de avantaje față de cea actuală.

De asemenea, este necesar de menționat că încasările la buget din taxa pentru extragerea mineralelor utile sunt foarte joase (Tabelul 2), raportate la volumul de extracție și prejudiciile aduse proprietății publice. Resursele obținute din această taxă nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice necesare administrării sectorului și a prejudiciilor aduse mediului și altor activități economice și sociale ne mai vorbind de a obține un venit net. Astfel, instituirea unor cote pe resursele extrase care ar asigura o rezonabilitate economica este necesară.

3. Proiectul propune comasarea mecanică a 2 taxe existente: e) taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcției obiectivelor subterane, altele decât cele destinate extracției mineralelor utile și f) taxa pentru exploatarea construcțiilor subterane în scopul desfășurării activității de întreprinzător, altele decât cele destinate extracției mineralelor utile și care se va numi „taxa pentru folosirea subsolului” (Art II, p. 23 din proiect, referire Capitolul 4).

Situația existentă presupune plata a 2 taxe, una pentru construcția unor obiecte și alta pentru exploatarea construcțiilor. Înainte de începerea construcției se achită o taxă în valoare de 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcție a obiectivului, iar ulterior la exploatare se achită trimestrial 0,2% din valoarea contabilă a construcției subterane pe toată perioada de exploatare. Propunerea constă în comasarea mecanică a acestor două taxe în una singură, cu păstrarea acelorași cote și nivel de impozitare. Propunerea din proiect cu privire la comasarea acestor taxe nu are practic nici o plus valoare față de situația existentă, cu excepția reducerii formale cu o unitate a numărului de rapoarte și taxe. 

Totodată este necesar de menționat că situația existentă cu privire la cele două taxe menționate merită o atenție deosebită și necesită modificări substanțiale. Confundarea naturii de „impozit” a acestor taxe cu cea reală, adică cu cea „de plată” pentru utilizarea unui bun public, creează mari confuzii pentru stabilirea acestor taxe. Principala chestiune constă în faptul că ”plata” pentru resursele publice (spații în subsol) trebuie să acopere toate costurile publice legate de administrarea publică a acestora, acoperirea eventualelor riscuri de prejudiciu plus o rentă rezonabilă. Astfel, aceste taxe nu sunt pentru orice construcții și orice activități economice aceleași. Aceste plați depind de astfel de factori cum ar fi: starea spațiilor subterane, localizarea acestora, riscurile de prejudicii (inclusiv care depind de natura activităților), volumul total disponibil față de cererea reală pentru a fi utilizate și alți factori. Toate acestea ne sugerează idea că modalitatea de „taxare” a folosirii spațiilor subsolului trebuie în totalitate modificată și adusă în raționamentul tranzacțiilor economice, sub obiectivul utilizării cât mai eficiente a acestor spații. Astfel, trebuie pornit de la obiectivele economice de utilizare a spațiilor disponibile, în caz contrar vom avea spații subterane ne utilizate și alocări ineficiente a contractelor (de exemplu in preajma Chișinăului spațiile au valoare mai mare decât din provincie, însă taxele practic sunt la fel).

4. Precizarea nivelului bugetului local în care trebuie plătite taxele (Art II, p. 22 din proiect)

În conformitate cu această propunere la Art. 301 din CF aliniatul (1) după cuvintele „bugetul local” se vor introduce cuvintele „de nivelul al doilea”. Astfel, aliniatul (1) va avea următoarea redacție: (1) (1) Dacă prezenta lege nu prevede altfel, plătitorii taxelor pentru resursele naturale prezintă Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă și achită în bugetul local de nivelul al doilea taxele în cauză până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune.

În primul rând este necesar de menționat că această modificare are un caracter redacțional, de precizare, deoarece aceasta este practica actuală și este stipulată în legea finanțelor publice locale (nr. 397/2003). Însă, modalitatea actuală de plată a acestor taxe în APL II are mai multe lacune și necesită o modificare a acesteia. Deci, la acest capitol proiectul nu vine cu nici o îmbunătățire a situației existente. 

Concluzie

Proiectul propus în partea taxelor pe resursele naturale în esență conține modificări necesare la „taxa pentru extragerea mineralelor utile”. Acestea se referă la modificarea bazei impozabile și stabilirea cotelor care permit majorarea veniturilor din această taxă, față de situația actuală. Însă conține propunerea de eliminare a un șir de taxe care comportă mari riscuri de corupție și pot conduce la monopolizarea și pierderea controlului pe zeci de ani a celor mai importante rezerve de resurse minerale ale Republicii Moldova. Restul modificărilor practic nu au plus valoare față de situația actuală. Totodată, ținând cont de faptul că proiectul de lege nu face parte din pachetul de urgență anti COVID – 19, acesta trebuie să parcurgă toate etapele de consultare și transparență decizională. Soluția corectă ar fi excluderea modificărilor referitoare la CF Titlul VIII (taxele pentru resursele naturale) din proiectul de lege discutat și pregătirea unui proiect de lege separat, dedicat în întregime resurselor minerale utile și care să țină cont de toate aspectele politicii statului în acest domeniu. Elaborarea căruia va fi pusă în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Descarcă comentariul


soros logoComentariul a fost publicat în cadrul proiectului „Utilizarea resurselor naturale: îmbunătățirea evidenței și transparenței”, sprijinit financiar de Fundația Soros-Moldova. Totodată, numai autorii sunt responsabili de afirmațiile din acest document, care nu sunt în mod necesar împărtășite de finanțator sau de persoanele care au făcut comentarii. Expert-Grup nu adoptă poziții colective.

Editorialul de opinie este disponibil doar în versiune engleză aici. 


Editorialul de opinie a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre UE și Ucraina, Moldova și Georgia”, sprijinit financiar de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (Sida). Proiectul este coordonat de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) și realizat în parteneriat cu Institutul de Prognoză Economică și Consultanță Politică (IER) din Kiev, Centrul de consultanță Reformatics din Tbilisi și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” din Chișinău.

Pe lângă amenințările la adresa sănătății populației, criza COVID-19 aduce noi provocări la nivel macroeconomic. Situația actuală dificilă are implicații economice și sociale pronunțate pentru Republica Moldova, motiv pentru care economiștii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” au venit cu un document de politici în care au trasat principalele direcții de acțiune în vederea redresării economice după finalizarea carantinei și a măsurilor impuse de starea de urgență. Viziunea organizației a fost prezentată în cadrul unei videoconferințe difuzate pe platforma Privesc.Eu, cu participarea reprezentanților autorităților publice centrale, partenerilor sociali și a experților.

Dumitru Pîntea, economist la Expert-Grup și coautor al publicației este de părerea că economia țării va avea de suferit nu doar din cauza factorilor interni, dar și urmare a perturbării activității economice la nivel regional și mondial. Șocul extern se va resimți pe dimensiunea exporturilor, prin reducerea cererii din partea principalilor parteneri comerciali - România, Germania, Italia, Turcia și Rusia. Alte două canale de transmisie vor fi remiterile, care ar putea scădea odată cu reîntoarcerea emigranților din mai multe țări europene, și investițiile străine directe, prioritatea cărora va fi revizuită în corespundere cu noile realități economice. Economistul mai adaugă că economia națională va fi afectată în cel puțin două runde, în perioada crizei COVID-19 și după finalizarea acesteia. De aceea, intervenția imediată a autorităților este foarte importantă pentru a limita impactul și nivelul de intervenție în cea de-a doua rundă.

Sergiu Gaibu, director de program la Expert-Grup a prezentat programul de redresare economică propus de organizație și principalele măsuri care ar putea diminua magnitudinea celor două crize în prima faza, menținerea pe respirație artificială a economiei și un pachet minim de venituri care le-ar oferi cetățenilor posibilitatea să își plătească facturile și cheltuielile primare, cum ar fi compensații salariale și indemnizații de șomaj. Pe dimensiunea mediului de afaceri, elementul cheie este asigurarea unui nivel confortabil de lichiditate în sistemul financiar, amânarea unor plați fiscale și valorificarea resurselor financiare disponibile”. Pentru runda post-criză, expertul adaugă că „este necesară asigurarea suportului pentru deschiderea de noi afaceri și stimularea micului business prin folosirea instrumentarului deja existent și, anume, programe ale ODIMM cum ar fi  PARE 1+1, femeia în afaceri sau alte programe noi”.

„În linii mari, pozițiile Guvernului sunt similare. Propunerile sunt perfect valabile când vorbim despre o criză epidemiologică pe termen scurt. Dacă criza va ține o lună și jumătate sau două, probabil astea vor fi măsurile Guvernului. Dar dacă va fi o revenire mai lentă, atunci probabil măsurile de lichiditate nu vor fi eficiente, nu vom putea acoperi toate pierderile prin credite și atunci, pur şi simplu, unele afaceri vor dispărea pentru a face loc unor afaceri mai robuste, mai sănătoase. Dar sunt scenarii şi mai sumbre, care probabil vor fi pentru anumite ramuri, care vor avea o scădere bruscă. Mai pot fi şi unele ramuri care vor intra în blocaje foarte serioase. De exemplu, companiile aeriene vor avea probleme destul de mari. Anume din cauza aceasta măsurile cele mai importante din partea Guvernului vor veni mai aproape de sfârșitul crizei, când vom înțelege care sunt cele mai eficiente”, susține consilierul prim-ministrului în domeniul economiei și infrastructurii, Oleg Tofilat.

Oleg Tofilat mai adaugă că viziunea premierului este să vadă în criză o oportunitate și din punct de vedere al oportunităților „avem și mai multe motive să mergem pe făgașul investițiilor în infrastructură, din motiv că infrastructura țării este subdezvoltată, iar impactul cheltuielilor publice în infrastructură va fi foarte înalt”.

Rectificarea bugetară din acest an este inevitabilă, susține Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. „Foarte curând va avea loc o rectificare bugetară care va prevede o serie de acțiuni, care se regăsesc și în analiza Expert-Grup: raționalizarea cheltuielilor, identificarea resurselor financiare suplimentare, în primul rând sub forma creditelor acordate de către partenerii externi”. Oficialul a mai adăugat că în această perioadă are loc și o majorare a cheltuielilor bugetare orientate spre domeniul social, activități pentru susținerea întreprinzătorilor și asigurarea funcționării sistemului medical.

Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova reiterează importanța unui plan etapizat de măsuri pe termen scurt și termen mediu, după finalizarea primului val al crizei, dar și despre necesitatea de a actualiza acest plan în funcție de situația de pe piață. Iuliana Drăgălin mai adaugă că în această perioadă o prioritate pentru instituția pe care o reprezintă este asigurarea agenților economici cu lichidități și asigurarea circulației banilor, a consumului și a continuității afacerilor.

Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului a discutat despre o schimbare de perspectivă care s-a atestat în rândul întreprinderilor și a membrilor confederației - de la una reactivă, la una proactivă în această perioadă de criză. O problemă adusă în discuție Vladislav Caminschi face referire la necesitatea unei comunicări directe a membrilor organizației cu cei care elaborează modificări și propuneri pentru mediul de afaceri, nu doar la momentul gândirii, ci și al adoptării, pentru a evita orice neclarități.

„Dacă micul business, producătorii autohtoni, nu vor fi susţinuţi activ pentru a evita falimentul şi o disponibilizare masivă a lucrătorilor, situaţia în domeniul ocupării forţei de muncă şi în domeniul şomajului se poate schimba drastic. Numărul de şomeri se poate dubla sau chiar tripla, în condiţiile în care în ţară revin şi cetăţenii care au fost plecaţi în străinătate. Însă aici poate exista şi o oportunitate, pentru că anul trecut numărul locurilor de muncă vacante era mai mare decât numărul şomerilor aflaţi la evidenţă”. De această părere este Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

Vicepreşedintele CNSM a menţionat că o parte din măsurile adoptate de autorităţi vor fi valabile doar pentru perioada stării de urgenţă, cum ar fi de exemplu ajutorul de şomaj. În opinia sa, aceasta reprezintă o măsură de susţinere foarte importantă pentru persoanele apte de muncă, inclusiv cele care revin de peste hotare. „Este necesar ca susţinerea financiară directă a populaţiei şi a firmelor, în particular, a întreprinderilor mici şi mijlocii, să fie realizată şi după scoaterea stării excepţionale”, susţine Sergiu Sainciuc. 

Dumitru Vicol, strategist la o bancă americană din Londra a făcut o incursiune în felul în care gestionează țările din lume această criză, menționând că pentru contextul Republicii Moldova, este mai importantă revenirea din criză, prin redirecționarea majorității resurselor pentru relansarea activității economice după criza COVID-19.

Înregistrarea video a evenimentului și documentul de politici pot fi accesate mai jos.

Descarcă prezentarea Descarcă documentul de politici


 logo SorosEveniment organizat cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită să urmăriți online videoconferința „COVID-19: cum salvăm economia națională și pregătim terenul pentru o relansare post-criză?”. Transmisiunea va avea loc pe data de 8 aprilie 2020, cu începere de la ora 11:00, pe platforma Privesc.Eu (https://www.privesc.eu/Arhiva/90544/). Agenda evenimentului poate fi accesată în atașament.

În cadrul conferinței, Expert-Grup va prezenta viziunea organizației privind măsurile necesare de salvgardare a economiei naționale (documentul de politici poate fi accesat aici) și își propune să faciliteze un schimb de opinii la acest subiect între reprezentanții autorităților publice centrale, comunității de experți, patronate și sindicate. 

Vă invităm să ne urmăți online și să acordați întrebări vorbitorilor pe paginile https://www.privesc.eu/Arhiva/90544/ și Facebook Expert-Grup.

Agenda evenimentului

logo SorosEveniment organizat cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova

Donator: Fundația Soros-Moldova

Perioada de implementare: martie 2020 - martie 2021

Despre proiect:

Proiectul vine să susțină eforturile Agenției Proprietății Publice pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative în sectorul întreprinderilor de stat (ÎS) din Moldova (se vor include aici și S.A. în care statul deține o cotă majoritară), prin dezvoltarea unei Strategii de dezvoltare instituțională a Agenției, sporirea capacităților reprezentanților Consiliilor de administrare dintr-un grup de ÎS selectate pentru acest proiect, fortificarea guvernanței corporative și creșterea transparenței în cadrul ÎS menționate.

Scopul proiectului este creșterea transparenței, eficienței și a competitivității ÎS, transformându-le dintr-o constrângere într-o oportunitate de dezvoltare economică.

Pentru atingerea acestui scop, vor fi urmărite următoarele două obiective:

  • Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Instituțională pentru Agenția Proprietății Publice, ceea ce va duce la creșterea capacităților Agenției Proprietății Publice de a defini o abordare strategică în ceea ce privește gestionarea sectorului ÎS.
  • Consolidarea capacităților consiliilor de administrație ale ÎS, astfel ca acestea să contribuie activ la implementarea guvernanței corporative în cadrul ÎS.

Activități principale:

Pentru a atinge primul obiectiv al proiectului, proiectul va sprijini Agenția Proprietății Publice în elaborarea strategiei sale de dezvoltare instituțională. Principala funcție a acestei strategii va fi de a oferi agenției o viziune și un plan pe termen scurt și lung pentru activitatea sa, care să asigure consecvența în acțiunile sale de creștere a eficienței reglementării sectorului ÎS. Experții vor dezvolta această strategie mai degrabă împreună cu Agenția pentru Proprietățile Publice decât pentru aceasta, fapt ce va permite asigurarea interesului („ownership”) acesteia asupra documentului și angajamentelor asumate. Aceasta va implica o comunicare permanentă cu personalul relevant din cadrul Agenției, pentru a-i menține angajați și pentru a asigura că strategia reflectă viziunea și aspirațiile instituției și personalului acesteia. În acest sens, procesul de elaborare a strategiei va consta în următoarele etape-cheie:

  • Revizuirea rapoartelor anuale de activitate și a altor documente interne cu privire la activitatea Agenției Proprietății Publice.
  • Revizuirea celor mai bune practici internaționale privind activitatea organizațiilor similare din economii comparabile din întreaga lume.
  • Evaluarea status quo, bazată pe interviuri și focus grupuri cu participarea conducerii și personalul Agenției Proprietății Publice și a altor părți interesate relevante (de exemplu, alte instituții publice și experți independenți).
  • Efectuarea unui exercițiu de planificare colectivă cu conducerea și personalul Agenției Proprietății Publice pentru a defini viziunea pe termen scurt, mediu și lung în ceea ce privește dezvoltarea instituțională.
  • Elaborarea viziunii strategice de dezvoltare a Agenției Proprietății Publice și consultarea documentului cu echipa și părțile interesate relevante.
  • Elaborarea planului de acțiuni pentru punerea în aplicare a viziunii strategice de dezvoltare a Agenției Proprietății Publice, urmată de consultări corespunzătoare cu echipa și părțile interesate relevante.
  • Prezentarea finală a documentului.

Componenta ce ține de implementarea celui de-al doilea obiectiv  din proiect se va concentra pe transformarea consiliilor de administrare a ÎS în elemente active ale acestor întreprinderi în procesele de îmbunătățire a transparenței și guvernanței lor corporative, în conformitate cu principiile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Activitățile vor fi structurate în următoarele etape:

  • Selectarea, împreună cu APP, a 5 întreprinderi de stat care manifestă deschidere și interes în îmbunătățirea guvernanței lor corporative.
  • Implementarea unui program de instruire pentru membrii consiliilor de administrație ale celor 5 ÎS selectate privind principiile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
  • Împreună cu membrii consiliului de administrație, efectuarea evaluărilor status quo a guvernanței corporative a ÎS selectate, urmate de analize de comparare (gap analyses) în raport cu principiile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
  • În baza analizelor comparative (gap analyses), redactarea planurilor individuale de acțiuni pentru cele 5 IS selectate, care vor fi puse în aplicare împreună cu membrii consiliilor de administrație și ale conducerii acestor întreprinderi, în baza principiilor OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

Proiectul va cuprinde și componenta de monitorizare și o serie de activități de mentorat pe parcursul procesului de implementare a planurilor de acțiuni, pe o durată de 6 luni.

Impactul proiectului:

Unul din rezultatele pe termen scurt și mediu este elaborarea Strategiei de Dezvoltare Instituțională a APP. Lucrul cel mai important în ceea ce privește această strategie este elaborarea ei nu pentru, ci împreună cu APP, printr-o comunicare și colaborare permanentă cu reprezentanții APP. Pe termen lung, această strategie va asigura o dezvoltare continuă a APP, inclusiv în ceea ce privește modul de gestionare a ÎS, va consolida o abordare sistemică a reglementării ÎS de către guvern, iar acest lucru va favoriza performanța acestui segment important al economiei naționale, contribuind la o dezvoltare sustenabilă a sectorului. 

Pe termen scurt, vor fi implementate activitățile ce țin de consolidarea capacităților consiliilor de administrare (CA) a ÎS, materializate prin desfășurarea unei serii de activități de dezvoltare a capacităților și mentorat pentru membrii consiliilor de administrație a ÎS. Pe termen lung, considerând o comunicare și cooperare intensă cu ÎS, inclusiv pe dimensiunea activităților de mentorat, va contribui la transformarea consiliilor de administrare a ÎS în elemente active ale acestor întreprinderi în procesele de îmbunătățire a transparenței și guvernanței lor corporative, în conformitate cu principiile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

Beneficiarii proiectului:

Beneficiarii direcți ai proiectului sunt Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova, prin faptul că va fi susținută în efrturile sale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Instituțională, dar și membrii consiliillor de administrare a Întreprinderilor de Stat care vor beneficia de activitățile implementate în cadrul proiectului.

Expert-Grup prezintă documentul de politici privind viziunea faţă de programul anti-criză în contextul Covid-19.

 

Contextul

Pe lângă amenințările la adresa sănătății populației, criza Covid-19 aduce noi provocări la nivel macroeconomic. Incertitudinea este prezentă chiar și pe termen scurt și bântuie economia mondială, iar Moldova nu este o excepție. Instituțiile publice, firmele și gospodăriile casnice, toate sunt afectate de încetinirea activității economice. Marea majoritate a sectoarelor se confruntă deja cu o scădere drastică a vânzărilor și a veniturilor din cauza imposibilității de a desfășura activitatea obișnuită. În plus, anumiți actori precum deținătorii de credite, chiriașii, emigranții care se întorc acasă sau lucrătorii din economia informală nu au o protecție socială în situații de criză.

Chiar dacă este temporar, șocul măsurilor de izolare va avea repercusiuni considerabile asupra activității economice. În mod particular, acestea se vor manifesta prin încetinirea activității de producere din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare și reducerii cererii atât interne cât și externe. Pe lângă acestea, creșterea incertitudinilor va exercita o influență nefastă asupra programelor de cheltuieli prognozate de firme și alte investiții private. Având în vedere că nu se cunoaște cât vor dura restricțiile și cum va evolua pandemia în perioadele imediat următoare, nu putem cuantifica cu exactitate acceptabilă impactul economic al pandemiei, însă ne putem aștepta la un șoc chiar mai puternic față de criza din 2009, iar PIB-ul ar putea scădea chiar și cu circa 10% numai în 2020. Prin urmare, răspândirea Covid-19 adaugă o nouă sursă substanțială de riscuri în adresa economiei naționale pentru anul 2020 și nu numai.

În aceste condiții, atenuarea efectelor Covid-19 asupra stării de sănătate și asupra economiei naționale trebuie să fie prioritatea guvernării. Acțiuni decisive și la timp trebuie întreprinse de Guvern, banca centrală, autorități de reglementare, dar și alți actori, pentru a minimiza efectele crizei. De cealaltă parte, agenții economici și populația au rolul lor în a da dovadă de responsabilitate și a face tot posibilul pentru atenuarea efectelor devastatoare. Prin urmare, această scurtă analiză își propune să prezinte principalele elemente ale unui program de salvgardare a economiei naționale recomandat spre implementare autorităților, în baza analizei propagării crizei și ramificațiilor acesteia. Acțiunile incluse în planul respectiv urmează 2 scopuri majore: (i) atenuarea repercusiunilor economice și sociale generate de criza Covid-19, și (ii) pregătirea terenului pentru o relansare cât mai rapidă post criză.

Setul de măsuri nu pretinde a fi unui exhaustiv și vine să complementeze măsurile deja adoptate de către Guvern. În acest sens, salutăm măsurile adoptate ce țin de subvenționarea agenților economici a căror activitate a fost sistată și extinderea asistenței sociale pentru persoanele fără venituri, conform proiectului de lege aprobat la 1 aprilie 2020 (o sinteză a acestor măsuri este prezentată în anexa 1) pe care le consideram absolut necesare. Totuși, măsurile respective ar trebui completate cu acțiuni mai cuprinzătoare și ferme în vederea susținerii economiei, populației și producătorilor autohtoni. Astfel, planul anti-criză trebuie să cuprindă atât perioada situației de urgență, prin atenuarea efectelor economice și sociale cauzate de restricțiile aplicate, dar și perioada imediat următoare după eliminarea acestora deoarece repercusiunile economice vor dura o perioadă mult mai lungă de timp.

Integrarea tuturor acțiunilor anti-criză într-un pachet integrat de măsuri pentru o perioadă mai lungă de timp, cu detalierea celor care vor fi aplicate pentru fiecare etapă în parte va oferi un nivel mai mare de previzibilitate și confidență mediului de afaceri și populației în general. Aceasta solicită o implicare mai activă și plenară a statului în susținerea economiei pe întreaga durată a efectelor pandemiei Covid-19 asupra economiei. Motivul ține de caracterul specific al prezentei crize, care nu ține de o recesiune clasică indusă de ciclurile economice, ci de un fenomen de forță majoră. În aceste condiții, obiectivele planului anti-criză trebuie să fie:

1. Asigurarea menținerii economiei la „respirație artificială” pe perioada restricțiilor aplicate de autorități în contextul pandemiei Covid-19, prin susținerea financiară directă a populației și firmelor. Accesul la lichidități și menținerea veniturilor populației este critic pentru atenuarea următoarelor potențiale etape ale crizei care s-ar putea manifesta în creșterea ratei sărăciei, falimentarea multor întreprinderi, scăderea bruscă a încasărilor la buget și „întoxicarea” portofoliilor bancare.  

2. Susținerea activă a producătorilor autohtoni, ca instrument de atenuare a șocului asupra balanței de plăți, evitarea falimentelor și disponibilizărilor în masă și atenuarea recesiunii economice. 

3. Comunicarea activă și transparentă cu populația și firmele pe marginea măsurilor întreprinse și planificate de către autorități, în vederea atenuării impactului crizei asupra așteptărilor și sentimentului economic al consumatorilor și firmelor

Descarcă documentul


Acest studiu a fost elaborat cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate în acest studiu aparțin în exclusivitate autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Soros-Moldova sau al partenerilor săi.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce acțiuni sunt necesare pentru a susține companiile pe timp de coronacriză (alegeți maxim 3)?

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: