Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Opinie privind prioritățile investiționale și măsurile necesare ce ar putea fi întreprinse de autorități pentru relansarea mai eficientă a economiei naționale după criza COVID-19.

Majoritatea organismelor internaționale și cercetătorilor în domeniu au o certitudine comună că această criză va depăși criza precedentă din 2008 și ar putea fi una din cele mai mari în ultimii 50 de ani. FMI a prognozat pentru Moldova o scădere de 3% a PIB pentru 2020. Dar acest scenariu este optimistic. BERD prognozează o scădere de 4%, GET – 6.3%, iar președintele Dodon a anunțat o scădere de 6-7%. Pentru luna martie BNS a raportat o scădere a producției industriale cu 10.5% față de martie anul 2019 și 8% față de luna februarie. Transportul de mărfuri a scăzut cu 15% în martie comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. În aceste condiții nu este exclusă atingerea unei cote de scădere a PIB între -5% și -10% pentru 2020.

Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova până la criză indicau o stabilitate financiară bună, acesta fiind un avantaj ce ar putea fi utilizat pentru relansarea economică. Dar această fereastră de oportunitate pentru Moldova este de scurtă durată și luarea unor măsuri greșite poate epuiza rapid aceste rezerve de reziliență și să arunce țara în stagnare economică de durată.

Guvernul este conștient de necesitatea susținerii economiei prin investiții și intenționează să contracteze împrumuri externe pentru a face învestiții în infrastructură. Cu siguranță, un program de investiții publice poate fi un instrument potrivit pentru a contracara efectele crizei. Însă observăm că optica Guvernului vis-a-vis de investițiile publice este limitată la infrastructura de transport. În acest scop s-a intenționat contractarea a 200 milioane de EUR de la Guvernul Federației Ruse care a eșuat și de asemenea sunt puse în discuție atragerea resurselor prin plasarea de eurobonduri în valoare de 500 milioane de EUR. Pe lângă faptul că Moldova valorifică anevoios resursele deja disponibile de la Consiliul Europei, Banca Mondială și EBRD pentru modernizarea drumurilor, Guvernul ar trebui să ia în considerație o abordare mai strategică asupra conceptului de investiții, în vederea sporirii competitivității țării și asigurarea unei rate de rentabilitate a proiectelor investiționale, capabile să genereze valoare adăugată suplimentară în economie pentru a asigura achitarea resurselor creditare noi atrase și a dobânzilor aferente și evitarea condamnării Moldovei la utilizarea surselor actuale scunde de venituri pentru deservirea acestor datorii. În acest scop este necesar de analizat efectele crizei, practicile bune la nivel internațional și de prioritizat corect proiectele investiționale.

În condițiile de criză Covid-19, Moldova se va confrunta cu scăderea influxului de valută din ambele surse importante: remitențele și export. În criza din 2008, remitențele au suferit o scădere de 29%, iar exporturile cu 19,6% (2009 vs 2008). Distanțarea socială și limitarea circulației internaționale va amplifica efectul negativ asupra surselor date de valută. Unul din obiectivele cheie ale programelor de investiții este ca să stimuleze proiecte ce duc la compensarea pierderilor în influxul de valută. Menținerea ofertei de valută la un nivel suficient este critic pentru stabilitatea economică, asigurarea importurilor necesare economiei naționale și menținerea inflației într-un coridor acceptabil.

Investițiile străine în Moldova vor stagna. Importanța investițiilor străine pentru Moldova este multiplă. Crearea locurilor de muncă este obiectivul numărul unu la atragerea investitorilor de către Guvern. Chiar dacă investițiile străine directe pe departe nu sunt cea mai importantă sursă de valută, totuși prin investiții străine oferta pe piața valutară este suplinită cu volume notabile de valută. Nu în ultimul rând companiile străine aduc know-how atât tehnologic cât și organizațional, stimulează apariția și dezvoltarea de IMM-uri locale care servesc ca furnizori de servicii și materiale auxiliare și respectiv multiplicator al locurilor noi de muncă și creare de valoare adăugată. Astfel investițiile străine reprezintă și un catalizator pentru afacerile locale. Moldova nu poate miza pe o abundență de investitori în timpul apropiat, dar trebuie să fie gata pentru a face oferte pentru companiile investitoare care-și revizuiesc modelul și geografia de operare în rezultatul crizei. Ministerul Economiei ar trebui să monitorizeze schimbările la nivel internațional a priorităților investiționale și să adapteze oferta la noile cerințe. Indiscutabil sectorul tehnologiilor Informaționale, și domeniile conexe vor rămâne în topul expansiunii investiționale la nivel internațional. Sectorul medicinal și biomedicina de asemenea va continua ascensiunea în preferințele investiționale.

ÎMM reprezintă unul din focusul cheie în practica internațională pentru relansarea economică după criză. În condițiile particulare de circulare restricționată ale crizei Covid-19 și încetinirii investițiilor străine la nivel internațional, ÎMM-urile joacă rolul cheie în redresarea economică. Sectorul ÎMM este cel mai vulnerabil, dar și cel care reacționează cel mai rapid la stimulente economice dacă sunt create condițiile potrivite. OECD, UE și organizațiile internaționale de consultanță sugerează ca guvernele să aibă un pachet robust de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, de susținere a înființării afacerilor noi, în mod particular a celor inovative pentru a asigura crearea de locuri de muncă noi, adaptarea rapidă a economiei la noile condiții și a beneficia de oportunitățile noi create de criză la nivel internațional.

Investițiile în educație, cercetare și dezvoltare sunt importante pentru adaptarea la noile cerințe ale pieței mondiale. Cercetarea și inovația, infrastructura în educație, inclusiv educația de reprofilare, a devenit un subiect important în discuția despre valorificarea schimbărilor rezultate în urma crizei Covid-19. Inovația devine vârf de lance în asigurarea adaptabilității la schimbările tot mai frecvente în economiile lumii, dar și la schimbările obiective din societate, cele de mediu și climă. Cercetarea și inovația a devenit un element indispensabil pentru creșterea sustenabilă a unei societăți.

Investițiile și stimularea investițiilor din partea statului este elementul cheie în relansarea economiilor post-criză. Statele lumii au alocat resurse fără precedent pentru combaterea efectelor crizei economice provocate de Covid-19. În majoritatea cazurilor acestea depășesc valoarea de 10% din PIB. Statele membre UE au alocat în martie resurse în valoare de circa 10% PIB, iar în aprilie suportul de stat se estimează deja la circa 16% din PIB al UE. Moldova trebuie să asigure un suport robust sectorului economic, dar datorită fragilității economice, lipsei unor componente ale unei economii moderne precum piața de capital și calitatea slabă a guvernanței, măsurile trebuie să fie atent selectate Care sunt criteriile cheie pentru deciziile investiționale, care sunt precondițiile necesare și măsurile regulatorii importante pentru a maximiza efectul pozitiv al resurselor direcționate în investiții?

Criterii pentru maximizarea efectului programelor investiționale în Moldova și evitarea unei stagnări

Resursele creditare atrase de către guvern trebuie să fie utilizate exclusiv pentru stimularea sectoarelor producătoare de valoare adăugată și îmbunătățirea securității economice a Moldovei, imediat după soluționarea problemelor sociale stringente. Utilizarea resurselor creditare pentru infrastructură ce nu contribuie consistent la crearea valorii adăugate trebuie să fie evitate. Proiectele investiționale trebuie să aibă un plan de recuperare a investițiilor din contul rezultatelor financiare și economice directe generate de proiectul investițional finanțat.

Programele de suport investițional trebuie să fie focusate preponderent în sectoarele exportatoare și substituire a importurilor pentru a îmbunătăți echilibrul valutar și compensa pierderile. Utilizarea resurselor financiare pentru finanțarea creării valorii adăugate orientate spre export, pentru a menține echilibrul valutar și utilizate pentru substituirea importurilor ceea ce ar duce la diminuarea necesității de valută pentru importuri.

În domeniul infrastructurii Guvernul trebuie să fie focusat pe proiectele care asigură un suport direct multiplicator sectorului real al economiei și respectiv contribuie la amplificarea valorii adăugate create în economie, cum ar fi spre exemplu centre de certificare care lipsesc pe teritoriul Moldovei și nu permit exportul anumitor produse, centre de stocare și păstrare, prelucrare primară și ambalare a producției agricole destinată consumului intern sau exportului. O componentă importantă este ca să fie susținute afacerile de prelucrare și stocare locală și procesare în loturi mici, care contribuie la dezvoltarea zonelor rurale, asigură o reziliență sporită a întregului sector și crearea locurilor de muncă în zona rurală, care este cea mai vulnerabilă în perioade de criză.

Proiecte de infrastructură care nu generează direct valoare adăugată sau nu contribuie consistent la amplificarea creării valorii adăugate trebuie să fie evitate. Astfel programe extensive de construire a drumurilor nu sunt binevenite, în special că planul de dezvoltare a arterelor cheie este necesar de revizuit. 2 din 3 artere de transport internațional indicate în anexele acordului de asociere cu UE trec prin Transnistria, astfel făcând aceste investiții aproape inutile din perspectiva transportului internațional. Perioada de criză trebuie utilizată pentru a renegocia aceste anexe și a trasa artere ce înconjoară Transnistria, de asemenea este necesar de efectuat analize privind cererea reală de transport internațional, direcțiile traficului marfar și de pasageri și de ajustat planurile de construcție cu aceste artere. Și doar după efectuarea corecțiilor de rigoare în planurile strategice și proiectele de construcție a drumurilor și recuperarea economică să fie inițiate proiecte de avengură noi la construcția drumurilor. La momentul actual este suficientă continuarea proiectelor inițiate și valorificarea resurselor puse la dispoziție de Consiliul Europei, BERD, BEI și alte organisme internaționale partenere ale Moldovei. O singură direcție ar necesita atenție sporită - sunt certe aglomerațiile la frontiera cu România și un flux masiv de transport internațional spre nord-vestul țării. Un pod suplimentar cu vamă modernă la Ungheni ar ajuta la fluidizarea exportului, dar și la scurtarea drumului de înconjor pentru toți agenții economici exportatori din Moldova, crescând eficiența acestora. Construcția unui pod suplimentar în Chișinău peste râul Bâc, cât și modernizarea nodurilor de transport la intrarea și ieșirea de pe podurile existente ar eficientiza semnificativ transportul în orașul Chișinău de pe ambele maluri ale Bâcului. Astfel de proiecte sunt complicat de realizat doar de autoritatea publică locală, iar importanța lor depășește necesitățile locale. Aceasta inițiative ar putea fi unicele care ar merita să fie incluse în lista investițiilor prioritare noi la etapa post criză.

Programe de susținere a micului business, start-up-urilor și afacerilor de familie sunt imperative pentru a rezolva 2 probleme: crearea locurilor de muncă și asigurarea creșterii economice și compensării reducerii activității economice generate de criză. IMM-urile sunt cele mai flexibile în reajustarea la noile cerințe ale pieței, dar necesită suportul statului în particular la accesarea resurselor financiare ieftine. Un accent deosebit trebuie să fie acordat stimulării afacerilor în zonele rurale pentru a reduce din vulnerabilitățile acestor zone și a sectorului inovațional care aduc ajustare la noile realități și pot genera produse cu scalabilitate înaltă atât la nivel național cât și pe piața globală.

În același timp pentru ca sectorul IMM-urilor să fie cu adevărat agil și să susțină relansarea economică este necesar ca guvernul să simplifice semnificativ cadrul normativ aferent fiscalității, codului muncii, documentației permisive. Pentru microîntreprinderi, întreprinderi de familie și întreprinderi mici este necesar ca să fie aplicate cadru legislativ separat simplificat. Codul fiscal și Codul muncii trebuie să conțină capitole separate dedicate exclusiv acestui sector, iar prevederile trebuie să fie minime pentru activitatea acestor organizații, în mod particular în ceea ce privește documentația, raportarea și birocrația aferentă. Un alt aspect regulator de blocare critic sunt aplicarea amenzilor în mărimi ce nu depind de dimensiunea întreprinderii și prejudiciul cauzat statului. Toate amenzile trebuie să fie ajustate și corelate direct cu prejudiciul creat statului.

Statul trebuie să investească în infrastructura sistemului educațional și cercetare, după cum și în educație atât pentru a pregăti noua generație adaptată la noile cerințe în economie, dar și pentru a reprofila lucrătorii care și-au pierdut sursele de existență și ai integra mai rapid în noile realități economice. Infrastructura de educație și cercetare după cum și perfecționarea sistemul educațional este critic pentru asigurarea creșterii durabile post-criză. Guvernul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a crea veriga lipsă între sectorul cercetărilor și produsele comerciale. Soluționarea problemei date va contribui la generarea valorii adăugate în baza cercetărilor din Republica Moldova. Sectorul cercetărilor are cel mai mare potențial în privința creării de produse scalabile și generare a valorii adăugate înalte. Valorificarea a doar câteva nișe înguste în care Moldova are avantaje comparative ar putea amplifica creșterea economică a țării.

Specificul pandemiei cât și creșterea eficienței de operare a sectorului real creează presiuni suplimentare pentru eficientizarea serviciilor publice, minimizare contactului cu publicul, eliminarea activităților nenecesare și automatizarea acestora. Proiectul de Modernizare a Serviciilor Guvernamentale in Republica Moldova implementat de Banca Mondială din 2017 trebuie să fie susținut pe deplin, iar resursele alocate de Banca Mondială în valoare de 20 de milioane dolari să fie utilizate cât mai eficient posibil. Programul dat trebuie să fie implementat cu consultarea și luarea în considerare a deficiențelor pe care le întâmpină cetățenii și agenții economici în relațiile sale cu instituțiile statului. Trebuie să fie implementate tehnici de eficiență moderne cum ar fi One minute file retrieval, astfel încât orice informație și certificat în baza informației existente în registre necesară cetățeanului să fie posibil de obținut într-un minut, fie electronic, fie la ghișeu, eliminarea completă a utilizării cetățeanului și agentului economic în calitate de ”curier” între instituțiile statului.

Nu în ultimul rând este critic să fie menținute și efectuate investiții în securitatea economiei naționale, în mod special, a infrastructurii care sporește independența și reziliența energetică a Moldovei. Astfel este important ca proiectul de  conectare a Chișinăului cu Vulcănești și Isaccea să fie dezvoltat în continuarea și în același timp să fie inițiată construcția liniilor electrice Bălți-Suceava și respectiv conectarea cu inelul de 400 kV construit în România. Aceste 2 proiecte vor asigura conexiunea cu piața energetică europeană, furnizarea de energie electrică fiind mai importantă decât asigurarea cu gaze naturale, dar care la fel trebuie să fie pe prima pagină a agendei Guvernului.

În concluzie, Guvernul trebuie să pregătească un program amplu de măsuri de susținere a investițiilor locale și internaționale și să efectueze direct investiții în sistemele cu adevărat critice pentru crearea valorii adăugate în economie și să accelereze reformele de simplificarea a procedurilor instituțiilor de stat și de digitalizare a acestora pentru a asigura o creștere durabilă și a evita stagnarea și majorarea decalajului față de țările în ascensiune din regiune. Toate aceste programe și optimizări de politici trebuie să fie efectuate cu consultări largi a societății: agenți economici, experți, societatea civilă, cetățeni. Aceste programe nu trebuie să conțină doar linii directive, ci activități concrete, cuantificate în timp și în valoare bănească.

Concluzii

Guvernul Moldovei la elaborarea planului investițional este bine să se ghideze de următoarele priorități de dezvoltare:

1. Programe de susținere a exportatorilor și a proiectelor de substituire a importurilor, în mod particular prin valorificarea materiei prime locale.
2. Efectuarea investițiilor în infrastructura care direct susține exporturile (centre de certificare, stocare și procesare în loturi mici la nivel de comune și grupe de comune).
3. Programe de susținere a start-up-urilor și afacerilor de familie. Micul business este cel mai adaptiv la noile realități. Un accent separat trebuie să fie făcut pe sectorul inovațional și produsele inovaționale ușor scalabile, care pot crește rapid valoarea adăugată și penetra pe piețe noi.
4. O atenție deosebită trebuie să fie atrasă sistemului educațional, flexibilizării și alinierii la noile cerințe de calificări pentru economie, introducerii de mecanisme de recalificare accesibile pentru masele largi ale forței de muncă.
5. Eficientizarea serviciilor publice, aducerea serviciilor publice la nivel de comună, eliminarea etapelor și cerințelor inutile și digitalizarea sunt precondiții necesare atât în contextul pandemic cât și pentru a asigura un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor și creșterea productivității forței de muncă. Guvernul trebuie să înțeleagă că orele și timpul utilizat de contribuabili la ghișeele instituțiilor publice, călătoriile la ghișeele instituțiilor publice este efort consumat care nu aduce valoare adăugată în țară. De fapt statul face risipă de resursele umane din cadrul societății.
6. Un capitol separat trebuie să fie alocat investițiilor în securitatea economiei naționale, în mod particular securitatea energetică. Astfel trebuie să fie accelerate investițiile inițiate în construcția liniei Chișinău-Vulcănești-Isaccea și inițiate construcția de linii Bălți-Suceava și conectarea la inelul de 400 kV al României cu acces direct la piața europeană de energie electrică.
7. Guvernul trebuie să asigure o evaluare constantă a schimbărilor în mediul investițional internațional și să asigure o ofertă de țară adaptată noilor realități orientată către investitorii în căutare de noi jurisdicții de relocare a producției, furnizori de produse și servicii.
8. În domeniul infrastructurii transportului Guvernul trebuie să se focuseze pe valorificarea resurselor deja alocate de partenerii internaționali și realizarea proiectelor inițiate. Din proiecte noi pe acest sector Guvernul trebuie să se focuseze exclusiv pe inițiative unde traficul reprezintă o problemă și capacitățile existente sunt insuficiente. În astfel de proiecte se înscrie un pod și post vamal la Ungheni pentru fluidizarea traficului și exportului de mărfuri spre UE. Această inițiativă ar scurta și parcursul transportului auto pe ruta Chișinău – Iași. Un pod suplimentar peste Bâc în Chișinău și modernizarea nodurilor de distribuție la cele existente de asemenea ar duce la creșterea eficienței și fluidizarea transportului în centrul economic al Moldovei.

Descarcă comentariul

Cu prilejul Zilei Europei, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu ambasadele statelor membre UE acreditate în Republica Moldova și ambasadele țărilor Parteneriatului Estic organizează pe parcursul lunii mai o serie de evenimente educaționale, culturale și interactive. În premieră, Ziua Europei este marcată în Republica Moldova timp de o lună la TV, Radio, online.

Prin această inițiativă, Uniunea Europeană rămâne aproape de cetățeni și le aduce direct acasă o serie de evenimente online care marchează valorile europene, în pofida perioadei pline de provocări. 

Programul include evenimente online, inclusiv activități educaționale pentru copii, tineri și alte categorii de public, care își propun să informeze despre cooperarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova și să ofere tuturor posibilitatea de a se bucura de diverse evenimente creative de-a lungul lunii mai.

Pe data de 9 mai, când Uniunea Europeană a marcat 70 de ani de la Declarația Schuman, organizatorii au pregătit pentru public un concert unic, susținut de Moldovan National Youth Orchestra și La La Play Voices, cu participarea a 200 de muzicieni din Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Tradiționalul Festival de Film și Cultură Europeană este nelipsit și în acest an și va avea loc la TV și online, în perioada 10 – 17 mai. În cadrul festivalului, vor fi difuzate filme artistice și documentare de valoare unică și concerte susținute de cântăreți de renume din întreaga Europă.

„Ziua Europei marchează valorile care au stat la bazele formării Uniunii Europene și care, timp de 70 de ani de la Declarația Schuman, au guvernat, prin solidarizare și unitate, statele membre. Aceste valori ne permit să trăim împreună, să devenim și mai puternici și mai uniți, contrar diferențelor de limbă, cultură, religie și obiceiuri. Solidaritatea este pilonul pe care se bazează funcționarea Uniunii Europene, fiind aplicată, în mod special, și în relația cu Republica Moldova. Pandemia de Coronavirus cred că a demonstrat mai mult ca niciodată că doar prin solidarizare, putem să facem față oricărei provocări și să devenim și mai puternici”, declară Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

La 70 de ani de la semnarea Declarației Schuman, Europa inspiră, mai mult ca niciodată, să fim solidari responsabili și inovatori.

Fiți parte a evenimentelor creative organizate cu prilejul Zilei Europei! Agenda activităților poate fi găsită pe www.eu4moldova.md.

Pentru informații adiționale, vă rugăm să contactați proiectul „Vizibilitatea și asistența UE în Republica Moldova 2020”:

Accesează agenda evenimentelor

Contextul

La aproape 2 luni de la declararea stării de urgență situația mai multor actori economici continuă să degradeze. De rând cu agenții economici, a căror activitate obișnuită are de suferit din cauza distanțării sociale, sunt afectate și veniturile mai multor categorii de populație. Într-o anumită măsură toată populația este afectată, dar atenția este atrasă în special de cei care pe lângă plățile periodice pentru trai, utilități și chirii mai au de achitat rate la bancă sau organizațiile de creditare nebancară (OCN). Fără intervenții decisive situația financiară a acestora poate degenera și extinde lanțul de îndatorare către alți operatori (prestatori de utilități, instituții financiare, etc.). Prin urmare, această situație cere intervenții rapide pentru a evita creșterea ”bulgărelui crizei” și necesitatea unor intervenții ulterioare mult mai costisitoare.

Creșterea venitului disponibil din ultimii ani, accesul facil la creditele de consum și politicile de stimulare creditelor imobiliare au determinat o interacțiune mult mai mare a populației cu sistemul financiar. Îndatorarea și ”rata la bancă” au devenit o obișnuință, fie că e vorba de credite bancare sau împrumuturi nebancare. Datele statistice ne vorbesc despre o extindere semnificativă a creditelor către persoanele fizice în ultimii 3 ani, de la circa 10 mlrd. MDL în 2016 la aproximativ 20 mlrd. MDL în 2019. Totuși, același ritm de creștere nu este caracteristic și nivelului de educație financiară. Multe persoane continuă să aibă o înțelegere redusă a conceptelor și produselor financiare, inclusiv a modului în care reducerea bruscă a veniturilor le poate afecta stabilitatea financiară individuală sau familială.

În contextul crizei Covid-19, Comisia Națională a Pieței Financiare a recomandat OCN-urilor să micșoreze dobânzile efective la împrumuturi precum și posibilitatea aplicării unor înlesniri la plata ratelor lunare. Acest fapt ar urma să scadă nivelul ratelor lunare la împrumuturile nebancare și respectiv presiunea financiară asupra persoanelor afectate. De asemenea, în spațiul public au fost lansate inițiative care propun amânarea plăților persoanelor fizice către OCN-uri cu până la 6 luni. Totuși, această criză are efecte deosebite decât cele pe care le cunoaștem până acum, or susținerea doar a unui actor din lanțul ”creditori – OCN – clienți persoane fizice” (în detrimentul celorlalți) rezolvă doar o parte a problemei și chiar generează altele.

Miezul problemei

Inițiativele menționate par firești în contextul în care situația poate deveni mult mai gravă în perioada următoare dar nu soluționează 2 probleme fundamentale – (i) lichiditatea OCN și (ii) identificarea persoanelor afectate.

i. Lichiditatea OCN - caracteristica generală a instituțiile financiare non-bancare este că nu au acces la instrumentele de lichiditate urgentă oferite de banca centrală. Practic o reducere semnificativă în nivelul încasărilor se transpune într-o capacitate mai redusă a OCN de ași onora obligațiile contractuale către creditori, transmițând acest efect de neplată către bănci, agenți economici și alți operatori (creșterea lanțului de îndatorare);

ii. Identificarea persoanelor care cu adevărat au suferit de COVID-19  - aceste lucru pare o nebuloasă în contextul în care o bună parte din deținătorii de împrumuturi nebancare sunt persoane cu venituri informale care nu pot efectiv dovedi o reducere drastică a veniturilor. Mai mult ca atât, chiar și fără criza actuală există suficiente persoane care și așa întâmpinau greutăți în ași achita ratele iar o delimitare a crizei Covid-19 de alte perioade este destul de complicată.

În consecință, chiar dacă unele OCN ar vrea să amâne anumite plăți, acestea efectiv nu pot din cauza modelului de business pe care îl au și imposibilitatea identificării exacte a persoanelor pentru care să facă acest lucru.

Ce s-ar putea de făcut

Soluția pentru persoanele care și-au pierdut veniturile urmare crizei Covid-19 și nu își pot achita ratele la împrumuturi trebuie să fie parte dintr-un cadru mult mai extins. Odată ce Guvernul își pune ca scop susținerea generalizată a economiei, suportul pentru gospodăriile casnice nu trebuie să vină în detrimentul altor actori economici. În același timp, schemele de ajutorare a populație trebuie să fie în măsură să acopere toate categoriile care a căror venituri au de suferit, respectiv nu doar cei cu împrumuturi nebancare dar și cei cu credite bancare, nu doar cei cu rate lunare, dar și cei cu plăți precum chirii sau alte plăți de ordin periodic, etc.

Criza Covid-19 are canale de transmisie total diferite de ceea ce cunoșteam până acum. Dacă, de obicei, sectorul bancar era un element al problemei, de această dată băncile pot fi și trebuie văzute ca parte a soluției. Prin urmare, conceptul de susținere a persoanelor fizice care întâmpină dificultăți în achitarea ratelor lunare are la bază dezvoltarea procedurii de refinanțare a împrumuturilor nebancare de către bănci în baza unor garanții emise de guvern. Pe lângă aceasta, diferite alte acțiuni trebuie realizate pentru ca conceptul să dea într-adevăr rezultatele scontate. Conceptual, mecanismul prevede următorii pași și este prezentat în figura 1:

1. Determinarea grupului de ”persoane financiar vulnerabile urmare crizei Covid-19” – aceasta pare a fi cea mai provocatoare etapă ținând cont de canalele de transmisie a crizei și de specificul economiei naționale. Dacă criteriile de definire a ceea ce ar însemna o ”persoană financiar vulnerabilă” par a fi clare (ex. reducerea veniturilor sub un anumit prag și imposibilitatea realizării unor plăți), atunci evaluarea efectivă a veniturilor obișnuite de până la criză și nivelul de afectare pune mai multe probleme. O bună parte din gospodăriile casnice au venituri informale fapt ce adaugă o doză de subiectivism procesului menționat. Totuși cu implicarea mai multor instituții și utilizarea instrumentelor indirecte de evaluarea a veniturilor se poate ajunge la o definitivare a acestui grup.

2. Dezvoltarea procedurii de refinanțarerefinanțarea creditelor/împrumuturilor de la alte instituții financiare a devenit o practică utilizată în ultimii ani. Chiar și așa, adesea procedura nu este cunoscută de clienți sau închiderea unui credit înainte de termen prevede penalități suplimentare care fac dezavantajos procedeul. În situația actuală, instituțiile statului trebuie să intervină pentru eliminarea acestor bariere. Ulterior, cei afectați de criză vor putea să-și reducă semnificativ ratele lunare prin refinanțarea creditelor existente la dobânzi mult mai bune existente deja pe piață.

3. Emiterea de garanții guvernamentaleaici este vorba de același principiu ca și în cazul programului de stat ”Prima casă”. În scopul accelerării procedurii de refinanțare a unor credite/împrumuturi, guvernul va emite garanții de stat acelor bănci care vor cumpăra aceste împrumuturi. Evident este vorba doar de portofoliul persoanelor financiar vulnerabile urmare crizei Covid-19 determinate conform pct.1, a căror plăți vor putea fi reluate în măsură deplină după ameliorarea situației. De cealaltă parte, acei debitori care întâmpină probleme de plată independent de criză nu ar trebui să fie eligibili pentru acest program.  

4. Asigurarea nivelului optim de lichiditate pentru băncichiar dacă la moment băncile au suficiente lichidități, în contextul unui flux de credite din sectorul nebancar, poziția de lichiditate bancară se poate modifica. Astfel, BNM trebuie să monitorizeze evoluțiile și să asigure un nivel de lichiditate suficient de mare pentru ca băncile să ofere dobânzi minime posibile. Practic pentru creditele garantare de guvern dobânzile efective nu ar trebui să le depășească pe cele din programul ”Prima Casă”, care la moment sunt în jurul a 7%. Mai mult ca atât, conjunctura financiară demonstrează că pot fi practicate dobânzi mult mai mici chiar. Drept rezultat, în unele cazuri cu siguranță ratele lunare plătite de populație s-ar reduce considerabil micșorând presiunea financiară asupra familiei (aceasta în condițiile în care în piață se practică dobânzi efective la creditele de consum de peste 20% și chiar și 50% în unele cazuri).

În cele din urmă pe lângă mecanismul de refinanțare a împrumuturilor de consum de către bănci, alte măsuri pot fi întreprinse chiar pe dimensiunea organizațiilor de creditare nebancară. Astfel, pentru acele OCN care totuși vor să vină cu măsuri de amânare a plăților dar nu au suficiente lichidități pentru a-și onora obligațiunile către creditori pot fi, și trebuie susținute pe dimensiunea fiscală. Aici este vorba de amânarea unor plăți față de bugetul de stat cum ar fi impozitele pe salariu, impozitul pe venit sau alte taxe obligatorii. 

Figura 1. Mecanismul de susținere a persoanelor cu împrumuturi de consum 

schema

Descarcă publicația

Centrul Analitic Independent Expert-Grup anunță concurs pentru selectarea unei companii sau a unei persoane fizice care să presteze servicii de traducere scrisă din limba română în rusă și din rusă în română.

Domeniu și terminologie utilizată: economic, social, politici publice.

Pentru familiarizare cu terminologia, ofertanții sunt încurajați să acceseze site-ul expert-grup.org pentru a lua cunoștință cu activitatea Expert-Grup și specificul materialelor publicate. 

Perioada: mai– decembrie 2020. Persoanele selectate vor efectua traduceri la solicitare, în funcție de activitățile și proiectele desfășurate de către Expert-Grup.

Cerințe minime înaintate ofertanților:

  • Cel puțin 3 ani de experiență progresivă cu traducerea documentelor similare din română în rusă la nivel de guvern și organizații internaționale;
  • Familiarizarea și înțelegerea terminologiei legale și macroeconomice (experiență anterioară cu asemenea traduceri);
  • Disponibilitatea de a efectua traduceri în perioade restrânse de timp.

Oferta va include:

  • CV-ul cu indicarea a două contacte de referință;
  • Mostre de lucrări anterioare realizate de candidat (link-uri sau documente);
  • Certificatul de înregistrare sau licența (în cazul persoanelor juridice);
  • Oferta financiară în MDL impozabili. Se va indica prețul pentru 1 pagină de traducere pentru  fiecare limbă. 1 pagină = 1 800 semne fără spații. Prețul va include toate impozitele care urmează a fi reținute (impozitul pe venit, plățile pentru asigurarea medicală, fondul de pensii).

Vă rugăm să completați oferta financiară conform modelului de mai jos:

Limba de lucru: Română - Rusă 

  • Preț pentru 1 pagină în regim normal;
  • Preț pentru 1 pagină în regim de urgență;
  • Nr. pagini standard ce pot fi traduse într-o zi.

Limba de lucru: Rusă - Română

  • Preț pentru 1 pagină în regim normal;
  • Preț pentru 1 pagină în regim de urgență;
  • Nr. pagini standard ce pot fi traduse într-o zi.

Criterii de evaluare a ofertelor:

Dosarele depuse vor fi evaluate de către comisia de selectare după următoarele criterii:

  • Experiența candidaților cu traduceri de complexitate similară;
  • Oferta financiară.

Ofertele pot fi depuse la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  până la data de 15 mai 2020.

Persoana de contact: Iulia Sîrghi-Zolotco, Tel: (tel. 79 033 684).

Acest ghid face parte dintr-un proces mai amplu de educație financiară derulat în Republica Moldova. Prezentul ghid oferă informații utile consumatorului privind utilizarea serviciilor și produselor bancare și asupra principiilor ce guvernează piața bancară. 

Ghidul se adresează potențialilor consumatori de servicii financiar-bancare dornici să învețe să își gestioneze atât veniturile cât și cheltuielile, să facă achiziții și să se informeze asupra măsurilor de protecție în folosirea produselor și serviciilor bancare.

Descarcă ghidul


UK Government logos UK AIDUK MD CMYK

Elaborarea ghidului a fost finanțată de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia îi aparține autorului și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Editorialul de opinie este disponibil doar în versiune engleză aici. 


Editorialul de opinie a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre UE și Ucraina, Moldova și Georgia”, sprijinit financiar de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (Sida). Proiectul este coordonat de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) și realizat în parteneriat cu Institutul de Prognoză Economică și Consultanță Politică (IER) din Kiev, Centrul de consultanță Reformatics din Tbilisi și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” din Chișinău.

Editorialul de opinie este disponibil doar în versiune engleză aici. 


Editorialul de opinie a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre UE și Ucraina, Moldova și Georgia”, sprijinit financiar de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (Sida). Proiectul este coordonat de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) și realizat în parteneriat cu Institutul de Prognoză Economică și Consultanță Politică (IER) din Kiev, Centrul de consultanță Reformatics din Tbilisi și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” din Chișinău.

În cadrul inițiativei „Dezvoltarea Societății Civile la nivel local în Republica Moldova” a fost lansat cel de-al doilea apel de propuneri de proiecte pentru finanțare. Suma totală disponibilă pentru cel de-al doilea apel este de circa 1 milion de euro. Bugetele vor fi distribuite după cum urmează: 

  • inițiative civice – circa 40.000 euro; 
  • proiecte regionale – circa 850.000 euro; 
  • proiecte naționale – circa 160.000 euro. 

Echipa proiectului a organizat 2 sesiuni de informare online în zilele de 23 aprilie 2020 (sesiune de informare în limba română) și 24 aprilie 2020 (sesiune de informare în limba rusă), pentru a oferi suport organizațiilor interesate în procesul de elaborare a dosarului.

În cadrul sesiunilor de informare, potențialii beneficiari de granturi au fost informați privind modalitățile de elaborare și depunere a dosarului, bugetarea propunerilor de proiecte, criteriile de selectare a beneficiarilor. Totodată, au fost prezentate exemple de activități eligibile ce ar putea fi incluse în propunerile de proiecte, înaintate spre finanțare. Persoanele interesate au acordat întrebări moderatorilor, în regim online și au primit răspunsuri la sfârșitul prezentărilor. Un sumar al întrebărilor și răspunsurilor poate fi accesat aici.

Înregistrarea celor 2 evenimente, alături de prezentările vorbitorilor pot fi accesate mai jos.

Activități eligibile și neeligibile Proiecte în domeniul bunei guvernări Pregătirea dosarului electronic

Accesează versiunea rusă


Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS) și oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău, acesta este implementat în parteneriat cu Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă  „ADEPT”, Asociația pentru Politică Externă și Asociația Obștească Centrul European Pro-Europa din Comrat. 

flag yellow low1 UE      KAS IMAGE

Pe fundalul pandemiei globale, guvernele din întreaga lume sunt forțate să-și mărească cheltuielile bugetare ca răspuns la criza creată de noul tip de coronavirus, iar Republica Moldova nu este o excepție. În acest context, rezultatele Sondajului Bugetului Deschis 2019 (Open Budget Survey) publicate astăzi atestă motive de îngrijorare: patru din cinci țări incluse în evaluare nu reușesc să asigure pragul minim al transparenței și supravegherii bugetare, în conformitate cu standardele internaționale.

Guverne incluse în sondaj rămân restante la publicarea celor 8 documente bugetare cheie, care explică deciziile politicii bugetare și rezultatele acesteia. O treime din cele opt documente bugetare pe care guvernele ar trebui să le publice, nu sunt disponibile pentru accesare, se arată în noul raport.

Deși studiul a fost finalizat chiar înainte de începerea pandemiei, acesta oferă o imagine obiectivă a practicilor guvernamentale din 117 țări cu privire la deschiderea datelor bugetare, oportunitățile de implicare ale cetățenilor în ciclul bugetar, dar și sistemul de control.

În ceea ce privește rezultatele Republicii Moldova, noul clasament arată că la capitolul transparenței bugetare, Republica Moldova înregistrează scorul de 57 de puncte din 100, un scor apropiat de evaluarea din anul 2017, în care au fost înregistrate 58 de puncte din total. Rezultatul indică o dezvăluire limitată a informației privind documentele bugetare și plasează Republica Moldova pe locul 39 din 117 țări care au fost incluse în evaluare, alături de țări ca Ungaria, Republica Cehă și Slovacia. Spre deosebire de evaluarea din 2017, OBS 2019 atestă o creștere a gradului de detaliere a documentelor bugetare, în special, a rapoartelor anuale, cu toate acestea, autoritățile rămân restante la elaborarea și publicarea rapoartelor la mijloc de an, dar și la capitolul disciplinei bugetare.

În studiu se mai arată că Moldova înregistrează un nivel de supraveghere efectuat de Parlament și Curtea de Conturi de 67 de puncte din 100. Scorul este similar țărilor din regiune ca Bulgaria și Croația, dar semnificativ mai mic decât Ucraina, care a înregistrat 87 de puncte la acest capitol.

La capitolul participării, Republica Moldova a înregistrat un trend descendent față de evaluarea din acum 2 ani, de la 7 puncte la 4 puncte, ceea ce înseamnă că guvernul nu reușește să implice cetățenii în procesul de elaborare a bugetului. Raportul mai atestă că deși implicarea cetățenilor în procesul bugetar este unul dintre pilonii bunei guvernări, puține sunt țările care reușesc să implice cetățenii pe durata întregului proces bugetar, din lipsa unor mecanisme de participare, media globală la acest capitol înregistrând 14 puncte din 100. Scorul înregistrat de Republica Moldova, indică o apropiere de țările din vecinătate ca România și Ungaria.

Deși clasamentul relevă că doar 31 de țări din 117 incluse în evaluare au un nivel suficient de transparență bugetară, progrese rapide sunt posibile, atunci când guvernele se angajează în deschiderea datelor bugetare. Guatemala, Indonezia, Republica Kârgâză și Ucraina sunt doar câteva exemple.

Open Budget Survey este o cercetare bienală, în cadrul căreia este evaluat nivelul de transparență bugetară a peste 100 de țări din lume prin prisma celor mai bune practici acceptate la nivel internațional. Aflat la cea de-a șaptea ediție a sa, sondajul din acest an prezintă indicele de transparență bugetară, puterea de supraveghere a procesului bugetar de către Curtea de Conturi și Parlament, dar și nivelul de participare a cetățenilor din cele 117 țări de pe mapamond incluse în sondaj. Republica Moldova participă oficial în cadrul Open Budget Survey din anul 2017.

Pentru mai multe detalii, accesează sumarul de țară aici.

Accesează Open Budget Survey 2019 Accesează sumarul de țară

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce acțiuni sunt necesare pentru a susține companiile pe timp de coronacriză (alegeți maxim 3)?

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: