Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Inegalitățile social-economice creează bariere importante în calea dezvoltării durabile a oricărei țări. De fapt, există o interdependență negativă dintre nivelul inegalităților și dinamica economică. Creșterea oricărei forme de inegalități (venituri, sex, mediu de reședință etc.) indică asupra faptului că beneficiile de la creșterea economică nu ajung la toate categoriile de populație. Polarizarea veniturilor și altor forme de inegalități, la rândul său, duce la concentrarea puterii de decizie în mâinile celor mai privilegiați, ceea ce poate stimula tensiuni în societate. De asemenea, creșterea decalajelor social–economice descurajează persoanele dezavantajate de a investi în capitalul său uman și de a participa în procesele economice. Aceste efecte a creșterii inegalităților fac ca economia să fie susceptibilă la crize și să aloce factorii de producție într-un mod suboptimal. Drept rezultat, țările cu niveluri mari de inechitate înregistrează o dinamică economică mai proastă pe termen lung decât societățile mai echitabile. Din acest considerente, cuantificarea și monitorizarea tuturor formelor de inegalități trebuie să fie permanent în vizorul autorităților publice.

Cuantificarea cuprinzătoare a inegalităților social–economice este destul de dificilă din cauza complexității acestui fenomen. De obicei sunt cuantificate inegalitățile doar pe domenii distincte – venituri, sex, mediu de reședință etc. Această divizare pe domenii fragmentează însă imaginea generală a inegalităților, deoarece progresul pe un anumit domeniu poate să compenseze regresul pe altul, iar evoluția generală a stării de inegalități la nivel de țară poate fi favorabilă. Din acest considerent, este oportun ca starea de inegalitate să fie cuantificată printr-un indice compozit, care să cuprindă maximum domenii posibile cu potențiale inegalități. La nivel internațional, deocamdată, nu au fost calculați indicatori compoziți care să cuantifice inegalitatea din mai multe domenii.

Raportul dat vine să compenseze golul metodologic privind compilarea indicelui compozit al inegalităților, care va fi aplicat pentru Republica Moldova. Scopul principal al acestui raport, pe lângă elaborarea metodologiei de calcul al indicatorului inegalităților, este de a măsura progresul Republicii Moldova în acest domeniu. De asemenea, indicatorul dat va putea fi utilizat pentru a monitoriza evoluția inegalităților și de a identifica domeniile cele mai critice de intervenție din partea autorităților.


 

sweden logotype romania jp 5829119 Finanţat de Guvernul Suediei

Descărcați nota metodologică (ro)

În ultimul trimestru al anului 2018 și în prima jumătate a anului curent economia a crescut pe fundalul unei ușoare intensificări a anticipărilor inflaționiste și a presiunilor pe cursul leului. Produsul Intern Brut ajustat sezonier a crescut cu 4,1% în T1:19. Creșterea cererii a fost, în cea mai mare măsură, determinată de creșterea spectaculoasă a salariilor reale, de programele de investiții publice, dar și de o ușoară ameliorare a ocupării populației. De fapt, formarea brută de capital fix a fost principalul factor antrenant al creșterii PIB-ului (2,3 puncte procentuale), în timp ce consumul gospodăriilor casnice a contribuit cu 1,6 puncte. Durabilitatea și calitatea acestor motoare economice sunt, însă, sub mari semne de întrebare. În particular, există evidențe că, în pofida reformei fiscale, creșterea ocupării s-a produs prin sporirea joburilor informale și scăderea numărului salariaților. Totodată, este clar că programul de cheltuieli capitale publice va fi raționalizat de noul Guvern și nu va mai servi ca sursă de creștere importantă pe termen scurt și mediu.

Beneficiind de creșterea accelerată a salariilor, sectorul serviciilor a fost, de partea ofertei, principala sursă a creșterii economice din primul trimestru al anului curent. Cifra de afaceri în sfera comerțului a crescut cu aproape 7%, sectorul generând cea mai mare contribuție la creșterea producției și a valorii adăugate brute. Și sectorul construcțiilor a demonstrat o dinamică robustă (+15% în volumul lucrărilor efectuate), în mare măsură determinată de marile proiecte de infrastructură finanțate din resurse publice, contribuția sa asupra creșterii economice în ansamblu fiind mai mică, în virtutea ponderii sale modeste. Volumul producției în sectoarele de producție de bunuri au evoluat mult mai lent decât în sectorul serviciilor – astfel, industria în ansamblu a crescut cu 2,5%. Agricultura a stagnat la nivelul anului precedent, la fel ca și sectorul serviciilor publice, ambele având contribuții nule la dinamica producției la începutul acestui an.

Stagnarea sectorului serviciilor publice reflectă, într-o anumită privință, multiplele presiuni la care trebuie să facă față bugetul public. În primul rând, reforma fiscală, prin introducerea cotei unice și reducerea contribuțiilor angajatorilor de asigurări sociale, s-a soldat cu reducerea încasărilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale – conform estimărilor noastre, veniturile in T1:19 au fost cu circa 700 milioane lei mai mici în comparație cu scenariul alternativ când reforma nu s-ar fi produs. În al doilea rând, ghidat de mize politice pe termen scurt, Guvernul anterior a luat angajamente financiare cu mult peste limita impusă de precauția fiscală. Impactul cumulat al acestor evoluții, în primele cinci luni ale anului curent, a fost un deficit de casă echivalent cu 8% din totalul veniturilor bugetului public național. Ultima dată când sistemul bugetar a fost expus la asemenea presiuni au fost anii 2011-2012, ca o consecință a crizei financiare și economice din 2008-2009. În sfârșit, pe planul asistenței externe, Guvernul nu a reușit să atragă decât o parte infimă din granturile pentru susținerea bugetară directă și pentru finanțarea investițiilor capitale. În atare situație, finanțarea deficitului s-a produs preponderent din contul surselor interne – emiterea noilor valori mobiliare de stat și contractarea creditelor directe de la instituțiile financiare și nefinanciare.

Totodată, reforma fiscală a avut un anumit impact pozitiv asupra activității economice. În particular, reducerea presiunii fiscale deja a avut un impact notabil asupra procesului investițional, rata de creștere a investițiilor de capital fiind cu peste 20 puncte procentuale mai mare în scenariul de bază comparativ cu cel alternativ. S-a redus în mod vizibil și fenomenul ocupării informale, estimativ, cu circa 3-4%, fiind vorba de reducerea ocupării informale atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Indicatorii-cheie în sectorul bancar au rămas la nivel adecvat în prima jumătate a anului curent, inclusiv cei ai lichidității, solvabilității și suficienței capitalului. Volumul creditelor noi acordate atât persoanelor juridice, cât și celor juridice a fost în creștere. A continuat și boomul finanțării gospodăriilor casnice din partea sectorului bancar și de micro-creditare. Aceasta a reflectat cererea mai intensă pentru credite imobiliare, inclusiv pentru cele acordate în cadrul programului „Prima Casă”. Datorită presiunilor inflaționiste sub așteptări în anul 2018, ratele dobânzilor au scăzut la minime istorice – chiar dacă aceasta nu va dura foarte mult, odată cu recenta revenire a inflației pe trend ascendent și majorare de către BNM a ratei de bază de la 6,5% la 7,0%. O foarte importantă tendință pozitivă în T1:19 este creșterea termenului de maturitate a depozitelor bancare peste pragul de 1 an. Pe planul reformelor structurale, merită de scos în evidență finalizarea procesului de transparentizare a acționarilor celor mai importante bănci, continuarea implementării standardelor Basel III și o anumită îmbunătățire a cadrului de supraveghere a organizațiilor de creditare nebancară.

Cifrele din balanța de plăți pentru primul trimestru 2019, coroborate cu datele privind fluxurile comerciale și cu volumul transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, denotă o înrăutățire a situației contului curent în prima parte a anului. Deși exporturile de mărfuri au crescut (+8,1%) mai repede decât importurile (+6,2%), deficitul comercial cu bunuri s-a aprofundat în virtutea decalajului enorm dintre nivelul exporturilor și importurilor din perioada anterioară. Comerțul cu servicii este excedentar, dar soldul său pozitiv nu este suficient pentru a compensa enormul dezechilibru în comerțul cu bunuri. Totodată, au frânat puternic și transferurile de la emigranți (-10% comparativ cu ianuarie-aprilie 2018), ceea ce a intensificat presiunile asupra contului curent. Soldul contului curent a înregistrat un deficit de 242,0 milioane USD, iar raportat la PIB, deficitul a constituit circa 10,1%, într-o ușoară înrăutățire în comparație cu T1:18 (-9,5%). Pe termen scurt, acest sold negativ a creat noi presiuni asupra cursului leului moldovenesc, care la sfârșitul lunii mai a depășit pragul „psihologic” de 18,00 MDL/USD. Odată cu intensificarea exporturilor în trimestrele 2 și 3, anticipăm o ușoară disipare a presiunii asupra cursului.


sweden logotype romania jp 5829119 Finanţat de Guvernul Suediei

 Descarcă publicaţia (ro)  Descarcă publicaţia (en)

În 2019 și 2020 PIB-ul Republicii Moldova va crește cu 4,4-4,5%, în principal, datorită industriei și comerțului. Valoarea adăugată brută în ambele sectoare va crește cu peste 6%, iar în 2020 se așteaptă o rată de creștere mai modestă, de circa 4% în industrie și peste 5% în sectorul comerțului. În 2019 valoarea adăugată brută în sectorul agricol va crește relativ modest, cu 1,8%, iar în 2020, în condiții climaterice normale, creșterea ar putea constitui puțin peste 4%. Sectorul construcțiilor este prognozat să crească cu 6,8% în 2019 și cu circa 3,4% în 2020. Concluziile aparțin experților Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care au lansat cea de-a douăzecea ediție a revistei economice „MEGA”.

La aproape un an de la intrarea în vigoare a prevederilor reformei fiscale, experții aduc în discuțiile impactul acestora asupra veniturilor, ocupării și investițiilor. Autorii sunt de părere că „deși reforma fiscală s-a soldat cu reducerea cu circa 700 milioane lei a încasărilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, în comparație cu scenariul alternativ în care reforma nu s-ar fi produs, aceasta a avut un impact notabil asupra procesului investițional. Rata de creștere a investițiilor de capital a fost cu peste 20 puncte procentuale mai mare în scenariul de bază comparativ cu cel alternativ. S-a redus în mod vizibil și fenomenul ocupării informale, estimativ, cu circa 3-4%, fiind vorba de reducerea ocupării informale atât pentru femei, cât și pentru bărbați”.

O provocare importantă adusă în discuție de către analiști ține de multiplele presiuni la care trebuie să facă față bugetul public în contextul actual „angajamentele financiare pe care și le-a asumat Guvernul anterior, ghidat de mize politice pe termen scurt și reducerea încasărilor la bugetul de stat ca urmare a reformei fiscale au cauzat un deficit de casă echivalent cu 8% din totalul veniturilor bugetului public național, în primele cinci luni ale anului curent. Ultima dată când sistemul bugetar a fost expus la asemenea presiuni au fost anii 2011-2012, ca o consecință a crizei financiare și economice din 2008-2009”.

Către finele anului curent, experții prognozează  o creștere a cheltuielilor peste veniturile bugetare, cu toate acestea, ritmurile de creștere treptat se vor egala. „Prognozăm că în anul 2019 veniturile totale ale bugetului public național vor crește cu 1,4% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile - cu aproximativ 7,8%. În 2020, presiunea asupra finanțelor publice se va disipa datorită creșterii mai rapide a veniturilor și revizuirii cheltuielilor. Veniturile bugetare vor crește cu aproximativ 3,5% față de anul precedent, inclusiv grație impactului pozitiv de termen mediu pe care reforma fiscală din 2018 o va avea asupra bazei impozabile. Presupunem că multe angajamente care presupun cheltuieli bugetare, în special, cele cu caracter investițional, vor fi respinse, astfel, cheltuielile bugetare se vor diminua, cu aproximativ 3,2% față de anul precedent, rezultatul global fiind un deficit sub 1% din PIB”, adaugă experții.

La mai bine de o lună de la învestirea noului Guvern, experții au venit și cu o serie de recomandări de politici care ar putea sprijini Guvernul în stabilizarea sistemului finanțelor publice și politicilor economice, pe termen scurt și promovarea dezvoltării pe termen mediu și lung. Printre acestea se regăsesc: stabilitatea politicii fiscale, sporirea veniturilor bugetare prin reducere evaziunii, evaluarea strategică a cheltuielilor publice, dar și asigurarea transparenței absolute a sistemului finanțelor și proprietății publice. De asemenea, este imperativă o separare mai bună a sferei politice de cea economică și instituirea mecanismelor pentru evitare conflictelor de interese. Priorități pentru actuala conducere trebuie să rămână și asigurarea independenței băncii centrale, gestionarea balanței de plăți, asigurarea transparenței procesului de reformă a relațiilor de muncă și fortificarea cadrului instituțional, dar și fortificarea sistemului național de statistică.

Accesați mai jos galeria de poze a evenimentului

 Descarcați publicația (ro)       Descărcați publicația (en)


sweden logotype romania jp 5829119 Finanțat de Guvernul Suediei

În contextul formării noului Guvern și având în vedere necesitatea stringentă de a promova o serie de politici și reforme pentru a consolida buna guvernare în sectoarele-cheie de dezvoltare, Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Centrul de Resurse Juridice din Moldova și-au unit eforturile la elaborarea Cărții Albe a Bunei Guvernări.

Documentul prezintă o sinteză succintă a principalelor recomandări de politici și reforme în domeniile economice, sociale, justiție, politică externă, securitate și apărare, reforma administrației publice, precum și implementarea Acordului de Asociere (AA) și Zonei de Liber Schimb Aprofodundat și Cuprinzător (ZLSAC) cu UE, care sunt recomandate să fie implementate în următoarele 12 luni de către Guvern. Acestea au fost identificate în rezultatul multiplelor analize și studii de politici care îmbină 3 principii de bază: (i) urgența implementării (necesită a fi implementate cât de curând posibil; (ii) fezabilitatea financiară și tehnică a implementării; și (iii) impactul scontat pe termen scurt și lung.

Autorii nu insistă pe exhaustivitatea recomandărilor, însă recomandă Guvernului ca acestea să fie incluse în Planul de acțiuni consolidat. În același timp, autorii se declară deschiși în oferirea expertizei de care dispun în vederea promovării și implementării acestora, inclusiv în parteneriat cu alți reprezentanți ai societății civile și comunitatea partenerilor de dezvoltare.

Accesați documentul   Download the paper

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită să participați la cea de-a XX-a ediție a conferinței MEGA „Provocări economice după turbulențe politice”. Evenimentul va avea loc pe 25 iulie 2019, în sala de conferință a Hotelului „Jolly Alon”, începând cu ora 10:00. 

În cadrul conferinței, Expert-Grup va lansa ediția aniversară a revistei economice MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis), care explică tendințele macroeconomice și sectoriale conturate pe parcursul anului 2018 și va oferi prognoza principalilor indicatori economici pentru 2019-2020. 

Întrebările-cheie ale acestei ediții sunt:

1. Care sunt prognozele Expert-Grup privind creșterea economică din 2019-2020?
2. Care sunt provocările de politică economică, în special, pentru finanțele publice, în contextul actual?

3. Care a fost impactul reformei fiscale asupra veniturilor, ocupării și investițiilor?
4. De ce Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază?

La eveniment vor fi prezenți reprezentanții autorităților centrale, misiunilor diplomatice, comunității donatorilor și experții în domeniu, pentru a discuta cele mai importante evoluții și riscuri economice, inclusiv și domeniile prioritare de politici publice pe termen scurt și mediu. 

Pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să completați formularul de mai jos, până pe data de 24 iulie 2019, ora 10:00.

Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , persoana de contact Natalia Chitii, specialist în comunicare.

Evenimentul este organizat de către Expert-Grup cu suportul financiar al Guvernului Suediei.

Agenda evenimentului (ro)

Înregistrare la eveniment:


logo Sweden     Finanţat de Guvernul Suediei

Bugetul de stat concentrează peste 62% din resursele bugetare ale țării. În 2018 peste 54% din veniturile Bugetul de Stat au fost destinate transferurilor spre alte componente ale Bugetului Public Național (BPN), în creștere față de 2014 cu 7,4 p.p. Cea mai importantă cotă a transferurilor de la Bugetul de Stat (BS) este destinată Bugetelor Locale, circa 52,4%, cu o reducere de 2,4 p.p. față de 2014. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) a primit 33,8% în creștere față de 2014 cu 5,6 p.p. și Fondurile de Asigurare Obligatorie de Asistență Medicală (FAOAM) 13,8% în reducere cu 3,2 p.p. Astfel, doar circa 46% din resursele colectate de BS sunt utilizate pentru cheltuielile acestei componente, restul fiind transferate la alte componente ale BPN.

Bugetele Locale sunt cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat, peste 70% din veniturile Bugetelor Locale în 2017-2018 provin din aceste transferuri. Această dependență a înregistrat un trend ascendent, în special după reforma privind finanțele publice locale din 2013, implementată integral din 2015. Aceeași tendință a fost înregistrată și pentru BASS, doar în condițiile unei dependențe mai reduse, transferurile constituind 33,7% din veniturile acestuia. Unica componentă cu o evoluție pozitivă fiind FAOAM, care în comparație cu 2015 a înregistrat o diminuare a dependenței de transferurile de la BS cu circa 3,7 p.p. Rolul important al transferurilor pentru bugetele locale se manifestă pe ambele nivele ale Administrației Publice Locale (APL). Astfel, volumul transferurilor depășesc veniturile fără transferuri ale APL I de 1,9 ori, iar pentru APL II de 2,7 ori.

În prezent, cu referire la Bugetele Locale, în Republica Moldova practic există 2 sisteme bugetare. Un sistem funcționează în Găgăuzia și altul pentru restul țării. Autoritățile locale din Găgăuzia nu participă la sistemul de formare a Fondului de Susţinere Financiară a unităţilor administrativ-teritoriale (FSF), în schimb Găgăuzia reține practic toate impozitele și taxele de stat colectate pe teritoriul acesteia. De asemenea, autoritățile din Găgăuzia beneficiază fără restricții de toate programele de cheltuieli din BS, având aceleași drepturi ca și APL din restul țării. Restul autorităților, deși sunt acoperite de același concept de formare a bugetelor, totuși datorită particularităților de reglementare rezultă diferențe majore pe structura formării veniturilor pentru alte două grupe de autorități locale: (i) pentru raioane, și (ii) mun. Bălți și Chișinău.

Evoluția veniturilor față de 2014 arată clar că sistemul de formare a veniturilor pentru Găgăuzia este mai avantajos decât cel aplicat pe restul țării. Astfel, Găgăuzia în 2018 a înregistrat față de 2014 cea mai mare creștere a cotei sale în veniturile consolidate ale Bugetelor Locale, cu 1,51 p.p. De asemenea, aceasta a înregistrat cel mai înalt nivel al veniturilor bugetare totale per capita, de 5497,4 lei, ce constituie circa 189% din nivelul anului 2014. Începând cu 2017, Găgăuzia a devansat mun. Chișinău la venituri bugetare per capita, în 2018 diferența constituind de 268 lei sau cu 5,1% mai mult, iar față de mun. Bălți această diferență este considerabil mai mare, de 1398 lei sau cu 34,1% mai mult.

Raioanele sunt cele care au înregistrat cea mai slabă performanță. În patru ani raioanele sunt cele care au avut cea mai proastă evoluție, veniturile medii totale pe această grupă înregistrând de fapt o creștere negativă în termeni reali, de 98,3% din veniturile din 2014. Iar, exprimate per cap de locuitor, acestea au înregistrat nivelul de 101,8%. Venitul bugetar mediu per persoană pe grupa Raioane este doar de 74% din venitul per persoană din Găgăuzia.

Sistemul de formare a veniturilor bugetelor locale după 2014 relevă o capacitate scăzută privind formarea unui echilibru dintre funcțiile de stimulare a dezvoltării economice la nivel local în comunitățile cu potențial și de echilibrare a veniturilor. Evoluția repartiției veniturilor consolidate pe unitățile teritorial administrative de nivelul doi exprimate pe cap de locuitor în 2014 și 2018, demonstrează o consolidare a unui număr restrâns de unități administrative care au înregistrat venituri peste media pe bugetul local consolidat și o creștere a numărului de unități, care au înregistrat venituri sub media pe țară (29 UAT în 2018 față de 22 în 2014). De asemenea, analiza evoluției veniturilor totale și a veniturilor fără transferuri cu destinație specială pentru educație, asistență socială și competențe delegate exprimate per cap de locuitor, demonstrează că principalii actori în dezvoltarea economică și contribuitori la BPN, mun. Chișinău și Bălți, au venituri bugetare per capita mai joase decât Găgăuzia, iar Bălți este la doar 84% din media pe bugetul local consolidat. Astfel, principalele motoare economice ale țării sunt limitate în dezvoltare, aceasta în consecință limitând dezvoltarea întregii economii, iar în consecință și a localităților din restul țării. Această situație este relevantă și pentru alte unități administrative de nivelul doi, care, deși, au o situație economică mai puternică înregistrează venituri mai mici

Ponderea veniturilor consolidate ale bugetelor locale este de 25,3% din veniturile consolidate BPN cu transferuri de la bugetul de stat și doar de 7,5% fără acestea. Din anvelopa totală de venituri bugetare ale țării, APL I dețin doar 2,8%, iar APL II de 4,7% și respectiv 8,1% și 17,3% cu transferurile de la BS. În cazul veniturilor cu transferuri de la bugetul de stat APL de nivelul II deține o pondere din veniturile consolidate ale bugetelor locale de peste 2 ori mai mare (68%) decât APL de nivelul I (32%). Iar, în cazul veniturilor fără transferuri de la bugetul de stat, această structură se modifică nu foarte mult (63% la 37%). Evoluția ponderilor veniturilor APL II și APL I în bugetele locale consolidate pe perioada analizată este una de convergență. Rolul de bază în instaurarea acestei tendințe a revenit transferurilor de la BS, prin faptul că transferurile pentru APL I au înregistrat o creștere mai mare decât cele destinate APL II. Însă, imaginea generală privind ponderile veniturilor APL I și APL II în bugetele locale este denaturată în special de mun. Chișinău și Bălți. Veniturile bugetare ale APL I (fără transferuri de la APL II) în 2018, pentru marea majoritate din UAT, au înregistrat o pondere ce se situează în intervalul de 40%-51% din veniturile totale, deși pe bugetul local consolidat aceasta este de circa 32%.

În perioada 2016-2018 veniturile APL de nivelul I au crescut mai rapid decât cele ale APL II. În cazul veniturilor totale, inclusiv transferurile de la bugetul de stat, veniturile APL de nivelul unu au crescut cu 31,6% și fără transferuri cu 19,9%, față de 17,7% și respectiv 11,1% pentru APL II. Totodată, contribuția APL II la creșterea veniturilor bugetului local consolidat pe această perioadă este mai mare decât a APL I. Astfel, APL de nivelul doi a contribuit la creșterea consolidată a bugetului local (inclusiv transferurile) cu 12,5 p.p. față de 9,3 p.p. pentru APL de nivelul unu, în timp ce pentru veniturile fără transferuri APL II a contribuit cu de 7,2 p.p. și APL I cu 7 p.p.

Creșterea veniturilor bugetelor locale în perioada 2016-2018 pentru toate grupele de UAT, aproape în întregime au fost asigurate din defalcări și transferuri de la BS. De asemenea, diferența dintre nivelul de creștere a veniturilor pentru Găgăuzia (33,3%) și restul țării (sub 21,8%) se explică, aproape în întregime, de nivelul veniturilor din defalcări. Contribuția la creșterea veniturilor din defalcări pentru Găgăuzia fiind de 17,9 p.p. față de 0,3 p.p pentru Raioane și 3,8 p.p. pentru mun. Chișinău și 3,5 p.p în mun. Bălți.

Veniturile din surse proprii constituie circa 10,9% din veniturile bugetelor locale consolidate, cu o evoluție ușor descendentă. La venituri din surse proprii au fost incluse: (i) impozite pe proprietate; (ii) servicii și plăți administrative, (iii) patenta întreprinzător, (iv) taxe locale și (v) resurse naturale, (vi) venituri din proprietate și (vii) și alte venituri. Ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale unităților administrativ teritoriale de nivelul doi pentru Raioane și Găgăuzia sunt sensibil mai joase decât în mun. Chișinău și Bălți. Astfel, ponderea acestora în raioane este de 8,6% și 8,4% pentru Găgăuzia, iar în mun. Chișinău 16% și Bălți de 14,7%. Creșterea veniturilor proprii în bugetului local consolidat în 2018 față de 2016 este de 20,5%, ușor sub rata generală de creștere, însă substanțial sub rata de creștere a veniturilor din transferuri de la BS (25,3%). Astfel, sursele din care sunt constituite veniturile proprii ale bugetelor locale nu pot asigura o creștere care ar exclude creșterea ponderii transferurilor.

Impozitele pe proprietate, taxele locale și veniturile din servicii și taxe administrative asigură peste 86% din veniturile din surse proprii. Pentru spațiul rural cea mai mare contribuție la creșterea veniturilor bugetului local consolidat se atestă din veniturile din servicii și taxe administrative, iar pentru spațiul urban din impozite pe proprietate. În raioane și Găgăuzia ritmul de creștere pe perioada 2016-2018 a veniturilor din impozite pe proprietate a fost de peste 5 ori mai jos decât în mun. Chișinău și Bălți, respectiv 15,4% și 17,6% față de 81% și 94%. În schimb, evoluția veniturilor din taxele locale este mai aproape pe toate grupurile de UAT II, cea mai mare creștere a fost înregistrată pe mun. Bălți (16,9%), iar cea mai joasă pe raioane, de 8,1%. O altă sursă importantă de venituri proprii sunt taxele locale. Acestea au avut creșteri relativ omogene pe grupele de unități administrative de nivelul doi și au fost situate în intervalul 8,1% (raioane) și 16,9% (Bălți) și se situează cu mult sub creșterea veniturilor totale a bugetului local consolidat (21,8%).

Din creșterea de 20,5% a bugetului local consolidat pe perioada 2016-2018, contribuția veniturilor proprii este de doar 2,3 p.p. Contribuția veniturilor proprii la creșterea veniturilor totale pe raioanele este și mai joasă, de doar 1,2 p.p. și destul de aproape cu cea din Găgăuzia (1,7 p.p.), în timp ce pe mun. Chișinău și Bălți acestea sunt considerabil mai mari, respectiv 4,5 p.p. și 3,7 p.p. Cea mai pronunțată diferență pe sursele proprii se observă pe impozitele pe proprietate și taxe locale, care au o contribuție cu mult mai importantă în mun. Chișinău și Bălți, decât pentru raioane și Găgăuzia.

Ponderea veniturilor asupra cărora APL au întreaga putere de decizie în perioada 2016 – 2018 a înregistrat o tendință generală descendentă, ajungând la 39,3% față de 42%. Această evoluție a fost cauzată de sporirea ponderii transferurilor cu destinație specială, care au crescut mai rapid ca restul veniturilor. Astfel, în 2018 pentru toate grupele de unități administrativ teritoriale de nivelul doi (raioane, mun. Chișinău și Bălți, Găgăuzia), ponderea transferurilor cu destinație specială a depășit 50% din veniturile consolidate ale acestora. În același timp, Găgăuzia este unica, care a avut o tendință generală inversă, adică de reducere a ponderii transferurilor cu destinație specială, în 2018 aceasta atingând cea mai joasă pondere ale acestora, de 50,5%. Cel mai înalt nivel al transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat, și respectiv cel mai restrâns spațiu asupra deciziilor privind alocarea resurselor a fost înregistrat de către raioane, de 65,9%, urmat de mun. Bălți cu 62,7%.

APL II în general au un nivel mai mare de Transferuri cu Destinație Specială (TDS) în veniturile totale ale acestora (64,8%, 2018), decât APL I (52,1%, 2018) cu o tendință generală de creștere pe ambele nivele. Totodată, APL I au înregistrat o creștere mai mare decât APL II, respectiv de 4,1 p.p. față de 2,5 p.p. Unica tendință inversă se constată pentru APL II Găgăuzia, unde a avut loc o reducere a ponderii TDS de la 65,6% în 2016 la 59,7% în 2018. Astfel, APL II în cea mai mare parte gestionează resursele pentru scopuri prestabilite de autoritățile centrale, iar volumul mijloacelor pe care autoritățile le pot aloca în conformitate cu prioritățile locale este foarte restrâns, în medie de circa 35%. Cel mai îngust spațiu de dispunere integrală asupra resurselor o au APL II din raioane (24,4%), iar cel mai mare mun. Chișinău (52,1%). Astfel, în linii mari APL II, cu excepția mun. Chișinău se poate spune că mai curând joacă rolul unor servicii desconcentrate ale guvernului central, decât autorități locale veritabile. Deși, APL I sunt mai puțin dependente de TDS decât APL II, acestea oricum au un nivel destul înalt al transferurilor cu destinație specială, în medie de 52,1%. Puțin mai bună este situația pentru APL I din mun. Chișinău, unde ponderea TDS este de 42,5%. Spre deosebire de APL II, pentru APL I toate grupele de UAT analizate au înregistrat o tendință ascendentă.

Citiți și: Reforma descentralizării - spre centralizare: în perioada anilor 2016 – 2018 dependența autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat a sporit, iar autonomia financiară s-a diminuat

Descarcă publicația Descarcă EPUB format


logo Sweden     Finanţat de Guvernul Suediei

Pe parcursul timpului, am fost martorii mai multor tentative de reglementare a pieței produselor petroliere în Republica Moldova, care însă nu s-au soldat cu prea mult succes. Nemulțumirile în societate vizavi de evoluțiile prețurilor la aceste produse fiind omniprezente, de asemenea fiind acutizate de suspiciunile rezonabile ce planează asupra calității produselor date. 

Inițiativele date au fost concentrate în exclusivitate pe reglementarea prețului final, de multe ori cu interferențe politice, deși carențele din domeniu au un caracter mult mai amplu și necesită eforturi susținute din partea autorităților:

  • La moment este necesară reevaluarea modelului actual de reglementare a pieței produselor petroliere. Însă, pentru a  garanta sustenabilitatea oricărui format de temperare a prețurilor la produsele petroliere (mărimea marjei comerciale, rentabilitatea maximă, etc.), acesta trebuie să satisfacă interesele minime ale tuturor părților implicate, fiind ancorat de perspectiva liberalizării totale a pieței date; 
  • Desigur, condiția de bază rezidând în excluderea carențelor existente în mediul concurențial și o analiză mai minuțioasă a practicilor existente în domeniul vizat din partea instituțiilor competente;
  • Concomitent, este indispensabilă asigurarea calității produselor comercializate în conformitate cu standardele europene din domeniu prin asigurarea funcționalității noului sistem de monitorizare a calității, ce ar susține certitudinea în rândul consumatorilor, precum că prețul achitat reflectă pe deplin calitatea produsului procurat.

Citiți și: Expert-Grup: în lipsa unui mediu concurențial adecvat, dar și din cauza noului cadru de reglementare permisiv, suspiciunile asupra corectitudinii formării prețurilor la produsele petroliere vor persista

Descarcă publicația Descarcă în EPUB format

Nemulțumirile manifestate de consumatori față de majorarea prețurilor la produsele petroliere principale deja poartă un caracter sistemic. Nu a fost o excepție nici majorarea cu circa 5% a prețurilor la aceste produse, operate de către companiile petroliere la mijlocul lunii mai a anului curent. În același timp, tentativele de reglementare a pieței produselor petroliere nu s-au soldat cu prea mult succes. În această ecuație deloc simplă a interferențelor politicului și practicilor anticoncurențiale, Expert-Grup vine cu o serie de clarificări ce țin de modificarea cadrului de reglementare, comparabilitatea prețurilor la produselor petroliere în Republica Moldova și Uniunea Europeană, dar și a calității acestora, oferind astfel o claritate asupra elementelor definitorii de pe piața dată.

Vadim Gumene director de program în cadrul „Expert-Grup” și autor al notei analitice este de părere că prin aprobarea noii Metodologii s-a revenit la vechile principii de reglementare a pieței produselor petroliere, aplicate în perioada anilor 2007-2016. „Din punctul meu de vedere, această soluție s-a dovedit a fi una neviabilă în timp deoarece, de jure, aceasta avea drept scop menținerea unui nivel just al prețurilor care ar acoperi cheltuielile relevante, precum și o rată rezonabilă de rentabilitate. De facto, în contextul carențelor cadrului concurențial, dar și a unei metodologii permisive, rentabilitatea raportată a companiilor a fost chiar inferioară limitei admise, iar plafonarea acesteia la limita maximă de 10% era una absolut inutilă”. „Una dintre problemele acestei piețe rezidă din transparența redusă a cheltuielilor care se iau în considerare la calcularea prețului. Prin urmare, în cazul în care nu vor fi asigurate condițiile unui cadru concurențial adecvat, rezultatul aplicării noii metodologii poate anticipat și, anume, creșterea suspiciunilor cu privire la corectitudinea prețului plătit pentru produsele petroliere”, conchide expertul.

Un alt aspect adus în discuție în cadrul evenimentului face referință la comparabilitatea prețurilor la produsele petroliere în Republica Moldova și UE, dar și calitatea acestora. „La prima vedere o analiză comparativă indică asupra unor valori mai mici în raport cu prețurile practicare în UE, de doar 0,97Euro/litru pentru benzină și de 0,87 Euro/litru în cazul motorinei, cu toate acestea, constatările nu sunt tocmai corecte, pentru că includ taxe și impozite aferente comercializării produselor petroliere, care diferă foarte mult de la o țară la alta. Astfel, în cazul excluderii TVA și accizelor, prețurile practicate în Republica Moldova sunt chiar puțin peste nivelul mediu european”. Expertul mai adaugă că „mai mult ca atât, cheltuielile companiilor din Republica Moldova sunt net interioare celor din EU, întrucât o parte din acestea fie lipsesc, fie sunt mult mai mici față de cele suportate de entitățile europene. Totodată, persistă suspiciuni în ce privește calitatea acestora, în lipsa unui sistem operațional de monitorizare a calității”, de unde putem concluziona despre existența anumitor dubii ce țin de corectitudinea prețurilor date în Republica Moldova.

Pentru a depăși carențele din domeniu, Vadim Gumene reiterează imperativitatea concentrării eforturilor din partea autorităților în direcția  reevaluării modelului actual de reglementare a pieței produselor petroliere, astfel încât să satisfacă interesele minime ale tuturor părților implicate, și în același timp să fie ancorat în perspectiva liberalizării totale a pieței. O condiție esențială în depășirea problemelor din sector este și excluderea carențelor existente în mediul concurențial, dar și asigurarea calității produselor comercializate în conformitate cu standardele europene printr-un nou sistem de monitorizare a calității.

Contacte pentru mass-media: Natalia Chitii, specialist în comunicare, e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Descarcă publicația 

Luni, 08 Iulie 2019 14:37

Ghid de analiză a bugetului local

De ce este important să ne informăm despre bugetul localității?

Viața cotidiană a fiecărui om este afectată nu doar de deciziile proprii, dar și de cele luate de autoritățile publice. Una dintre acestea este primăria localității în care locuiește persoana, deoarece primăria este cea care stabilește multe reguli administrative și este responsabilă nemijlocit pentru dezvoltarea infrastructurii comunității, de care vor beneficia locuitorii. Pentru asigurarea acestor funcții, de obicei, se cheltuiesc bani publici. Banii publici însă sunt colectați de la locuitori direct sau indirect prin impozite și taxe în bugetul localității, iar apoi sunt cheltuiți în baza deciziilor funcționarilor.

Luând în considerație aceste aspecte, orice cetățean ar trebui să fie interesat de modul în care sunt cheltuiți banii din bugetul localității, din motiv că contribuie personal la finanțarea acestuia. Mai mult decât atât, banii cu care fiecare locuitor contribuie pot fi cheltuiți pe lucruri inutile sau chiar furați de către funcționari în procesul valorificării bugetului. Pentru a evita aceste riscuri și pentru a valorifica cheltuielile publice într-un mod eficient este importantă implicarea cetățenilor în procesul bugetar. Implicarea civică în procesul bugetar poate lua mai multe forme – de la analiză și discuții pe marginea bugetului, până la delegarea către cetățeni a dreptului de a vota proiecte finanțate din buget (bugetarea participativă). 

Acest ghid are scopul de a oferi o incursiune asupra analizei unui buget local, întrucât acest aspect este crucial și pentru restul formelor de implicare civică în procesul bugetar. De fapt, orice proces de implicare trebuie să înceapă de la analiza datelor bugetului local, în baza căreia cetățenii pot discuta și lua decizii. Pentru a facilita procesul de analiză acest ghid vine cu explicații despre ce înseamnă bugetul local, de unde se pot obținute datele despre buget, care sunt indicatorii care trebuie analizați și cum pot fi aceștia interpretați, dar și la ce etape cetățenii și reprezentanții societății civile pot interveni cu propuneri. De asemenea, indicatorii recomandați pentru a fi analizați sunt exemplificați pe baza datelor bugetare reale ale municipiului Soroca.

Acest ghid se adresează tuturor cetățenilor activi civic, interesați de cheltuielile publice și problemele comunității în care trăiesc. Alte grupuri adiționale importante, care ar putea fi interesate de acesta sunt coalițiile locale pentru bugetare participativă și organizațiile societății civile, care lucrează în domeniul bugetar. De fapt, capacitățile analitice și de organizare ale acestor actori, vor amplifica utilitatea și impactul utilizării ghidului asupra modului de valorificare a banilor publici în localitate. 


Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului „Bugete transparente și cetățeni activi pentru o dezvoltare durabilă”, implementat de „Expert-Grup”, cu susţinerea Ambasadei Olandei la București, în cadrul programului MATRA.

Descarcă ghidul

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează primul proiect de educație financiară la nivel național „Învață! Dă sens banilor”. Cele două instituții își propun să sporească în rândul tinerilor nivelul de înțelegere a principalele concepte și produse financiar-bancare, astfel încât, ajunși în fața unor decizii financiare, aceștia să ia decizii corecte în gestionarea propriilor venituri.

Proiectul va veni cu o serie de materiale informative care să reflecte cele mai importante evenimente cu impact financiar semnificativ în viața unui om, explicate într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor. De asemenea, sunt prevăzute instruiri și activități de promovare a materialelor informative, astfel încât un număr cât mai mare de persoane să poate beneficia de acestea.

„Ne dorim ca prin intermediul educației financiare să contribuim la dezvoltarea unui sistem financiar solid în cadrul căruia consumatorii sunt protejați, educați și iau decizii financiare de o manieră responsabilă”, a subliniat Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, în discursul de deschidere.

„Creșterea nivelului de educație financiară va ajuta populația să ia decizii financiare adecvate conform circumstanțelor personale și familiale, contribuind astfel atât la o mai bună gestionare a finanțelor personale, cât și la o mai bună stabilitate a sistemului financiar”, a menționat Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup în deschiderea evenimentului de lansare a proiectului.

Proiectul destinat, în mod special, adolescenților și tinerilor, antreprenorilor începători și persoanelor angajate în câmpul muncii, va ține cont și de nevoile altor categorii de populație care interacționează activ cu sistemul financiar, astfel încât să crească nivelul general al țării în ceea ce privește educația financiară.

Proiectul urmează a fi realizat în decursul unui an, timp în care cele două instituții își vor consolida eforturile pentru a crește nivelul de cunoștințe a populației în ceea ce privește gestionarea veniturilor personale, pentru „a da sens banilor”.

Accesează prezentarea proiectului  Accesează pagina proiectului

Înregistrarea video și galeria de poze din cadrul evenimentului pot fi accesate mai jos.

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro