Titlul proiectului: Raportul Național de Dezvoltare Umană 2012 „Aspirațiile europene și dezvoltarea umană a Republicii Moldova”;

Perioada de implementare: 1 noiembrie 2011 – 31 ianuarie 2013;

Finanțator: PNUD - Moldova;

Scopul proiectului: Integrarea europeană a fost definită de Guvernul Republicii Moldova ca cea mai fezabilă opțiune pentru dezvoltarea pe termen lung a țării. Însă implicațiile vectorului european asupra dezvoltării umane încă nu sunt pe deplin clare. RNDU 2012 a fost conceput ca un instrument analitic și de advocacy, orientat spre politici și care să ilustreze cum anume se influențează reciproc agendele, procesele și rezultatele Republicii Moldova în domeniul de integrare europeană și în cel al dezvoltării umane. Raportul își propune să identifice opțiunile de politici necesare pentru a maximiza sinergia pozitivă a celor două procese și pentru a minimiza riscurile și costurile;

Activitățile principale:

  • Revizuirea surselor relevante, elaborarea unei structuri inițiale a raportului;
  • Organizarea unui atelier de politici în cadrul căruia să fie discutată schița raportului cu o audiență mai largă, compusă din ONG-uri, agenții ONU, reprezentanți ai ministerelor și universităților;
  • Elaborarea unor instrumente de cercetare; colectarea și procesarea datelor, efectuarea analizelor cantitative și calitative; elaborarea primei versiuni a RNDU;
  • Efectuarea unui sondaj național și intervievarea experților la subiectul integrării europene; elaborarea schiței finale a RNDU;
  • Organizarea conferinței naționale de lansare a RNDU;
  • Organizarea unei campanii de advocacy de politici; discutarea RDNU în cadrul a două ateliere tematice;
  • Organizarea unei campanii media pentru a reflecta și promova rezultatele RNDU;

Produsele și rezultatele principale:

Impactul proiectului:

Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2012 „Aspiraţiile europene și dezvoltarea umană a Republicii Moldova” este axat pe impactul liberalizării comerțului, liberalizării regimului de vize și reformelor ce țin de domeniul drepturilor omului și asigurarea accesului la o justiție performantă. Proiectul a demonstrat că procesul de integrare europeană, precum și rezultatele obținute susțin dezvoltarea umană și modernizarea Republicii Moldova. Proiectul a arătat că impactul economic în urma liberalizări aprofundate și cuprinzătoare a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană va fi, într-adevăr, pozitiv, iar efectul anticipat asupra emigrației cauzat de regimul liberalizat de vize va fi unul redus. Perspectivele integrării europene oferă, de asemenea, un mediu favorabil pentru operarea unor schimbări sociale și legislative necesare pentru transformarea internă a țării. Totodată, proiectul a punctat asupra necesității stimulării capitalului uman și edificării instituțiilor de piață pentru internalizarea procesului de integrare europeană și maximizarea beneficiilor acestui proces.

Marți, 01 Noiembrie 2011 11:54

Clientelismul pe înțelesul tuturor

Titlul proiectului: Clientelismul pe înțelesul tuturor;

Perioada de implementare: 15 iunie 2012 – 15 mai 2013;

Finanțator: Black Sea Trust for Regional Cooperation;

Partener: Expert-Forum (România);

Scopul proiectului: Acesta reprezintă un proiect-pilot care își propune să elaboreze instrumente pentru măsurarea și raportarea devierilor motivate politic de la regulile de alocare a resurselor publice în România și Moldova, să lanseze o campanie de informare publică asupra acestor abateri și să informeze strategiile anti-corupție elaborate în prezent în UE;

Activitățile principale:

  • Documentarea și măsurarea practicii alocărilor financiare bazate pe criterii politice, în legătură cu care există numeroase relatări, dar nu și date cantitative sau indicatori obiectivi;
  • Oferirea acestei informații într-o manieră prietenoasă pentru publicul larg, inclusiv pentru instituțiile media;
  • Desfășurarea unei campanii media pentru a informa publicul;
  • Inițierea unor modalități de participare inteligente, cum ar fi dezbaterile și forumurile pe site-uri, asupra rezultatelor analitice, politicilor recomandate, etc.;
  • Invitarea experților să corecteze eventualele neajunsuri în date;

Produsele și rezultatele principale:

  • O bază de date online, în format vizibil și comod, actualizată și care să atragă un număr mare de vizitatori în zilele când rezultatele proiectului vor fi difuzate;
  • O rețea de 5-10 jurnaliști cu reputație bună din fiecare țară, pentru a oferi feedback asupra datelor și pentru a difuza informația despre publicații și evenimentele organizate;
  • Cooperare instituționalizată cu actori naționali relevanți în domeniu;
  • Citate și interviuri în presă tipărită și electronică;
  • Câte un atelier de lucru în fiecare țară plus o vizită la Bruxelles pentru a prezenta proiectul actorilor din UE relevanți care lucrează în domeniu similar (în special Comisia Europeană și Parlamentul European);
  • Cel puțin trei rapoarte analitice și un raport de sumar publicate pe parcursul implementării proiectului și comunicând cele mai importante rezultate;

Impactul anticipat al proiectului:

Ne așteptăm ca acest proiect va face ca guvernarea mai puțin tentată să utilizeze transferurile inter-guvernamentale pentru a maximiza rezultatele electorale, prin devierea de la normele de alocare, în scopul de a asigura sprijinul politic în rândul elitelor administrative locale, în timp ce publicul va deveni mai informat și va cere mai multă transparență în cheltuielile publice.

Titlul proiectului: Procesul Bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea Transparenței și Promovarea Controlului Public;

Perioada de implementare: 6 iulie 2011 – 30 iunie 2012 (primul an de implementare);

Finanțator: Fundația Soros - Moldova, Programul Bună Guvernare;

Scopul proiectului: Acesta este unul din proiectele noastre fanion, pe care intenționăm să-l menținem pe o durată lungă de timp. Scopul acestui proiect este de a crea condiții propice pentru o mai bună comunicare între instituțiile publice implicate în procesul bugetar și grupurile din societatea civilă, de a ameliora transparența bugetară prin oferirea de analize economice și bugetare actuale și relevante și de a consolida controlul publicului asupra finanțelor publice prin informarea mai bună a cetățenilor vizavi de politicile bugetare și utilizarea resurselor publice;

Activitățile principale:

  • Evaluarea și monitorizarea transparenței bugetului public, pe baza metodologiei Open Budget Index;
  • Monitorizarea autorităților publice care au impact asupra transparenței bugetare;
  • Educarea unei mai bune înțelegeri a procesului bugetar de către societate, informarea mai bună privind politicile și educarea unui spirit de implicare și participare;
  • Analizarea documentelor care fac parte din procesul bugetar și informarea grupurilor din societatea civilă prin utilizarea unui limbaj accesibil publicului larg;
  • Organizarea meselor rotunde pentru discuții deschise și transparente asupra documentelor, problemelor și subiectelor de politici legate de procesul bugetar;
  • Monitorizarea activității Curții de Conturi;
  • Monitorizarea executării deciziilor Curții de Conturi;
  • Evaluarea eficienței utilizării banilor publici în diferite sectoare economice, domenii de politici și fonduri speciale;

Produsele și rezultatele principale:

Impactul proiectului:

Proiectul dat a adus în atenția publicului larg și a decidenților de politici subiecte noi, de importanță majoră, care nu au fost anterior suficient de atent analizate și explicate publicului larg. Mass-media și publicul larg au înțeles mai bine riscurile și problemele cu care se confruntă Moldova în administrarea taxelor achitate de contribuabili. Atenția sporită acordată bugetului de către mass-media este reflectat de numărul foarte mare de interviuri solicitate în cadrul acestui proiect. Pentru prima dată în Moldova, proiectul a aplicat o metodologie internațională recunoscută (Open Budget Index) pentru a evalua nivelul de transparență bugetară a țării. Proiectul a demonstrat că în linii mari, situația Moldovei se încadrează în standardele regionale. La unele aspecte Moldova a atins progrese mai importante decât alte țări din regiuni (planificarea pe termen mediu), la altele însă situația este destul de proastă, inclusiv cu privire la asemenea aspecte critice ca elaborarea rapoartelor intermediare și anuale de executare a bugetului și elaborarea unui buget pe înțelesul cetățenilor. Proiectul a servit ca importantă sursă pentru a amplifica înțelegerea de către public și decidenții de politici a controlului și auditului efectuat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova. În particular, rapoartele complexe elaborate de Curte au fost „traduse” de EXPERT-GRUP într-un limbaj mai accesibil și au fost prezentate publicului larg. Aceasta a permis stabilirea unui parteneriat de lucru cu Curtea de Conturi și pe care-l vom menține în viitor. Un alt raport efectuat în cadrul proiectului a evaluat felul în care sunt realizate deciziile Curții de Conturi, descoperind un nivel extrem de redus al executării și proporții foarte mari de delapidări și utilizări inadecvate a resurselor și proprietății publice. În cadrul proiectului au fost efectuate două studii care evaluează transparența și eficiența utilizării resurselor financiare publice în două domenii importante: subvențiile agricole și fondul rutier. Ambele studii au identificat rezerve importante pentru îmbunătățirea situației în aceste domenii și au făcut propunerile de politici corespunzătoare. Studiul asupra fondului rutier a întâmpinat anumite rezistențe din partea instituțiilor vizate (în special, Ministerul Transporturilor). În continuare, vom pleda activ pentru schimbări instituționale în acest domeniu, inclusiv prin a explica conducerii de vârf care sunt implicațiile deficiențelor depistate. În același timp, studiul asupra subvențiilor agricole a fost apreciat ca foarte util de către Ministerul Agriculturii și Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură. Rezultatele studiului au fost utilizate pentru consolidarea instituțională a AIPA și pentru inițierea unor reforme în domeniu, inclusiv prin elaborarea unui pachet de legi. O serie de donatori au fost informați de către proiect despre oportunitățile și provocările pe care le are Moldova în gestionarea transparentă a resurselor publice. În particular, aceasta a permis consolidarea unor noi relații de parteneriat între EXPERT-GRUP și DG Development Cooperation al Comisiei Europene.

 

Titlul proiectului: Contribuția societății civile și a sectorului privat la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;

Perioada de implementare: 1 ianuarie 2011 – 7 iunie 2013;

Finanțator: Uniunea Europeană, prin intermediul Delegației UE în Republica Moldova;

Parteneri: Institutul de Politici Publice (Republica Moldova), Centrul de Dezvoltare Economică (Bulgaria);

Scopul proiectului: Proiectul va analiza contribuțiile pe care le au organizațiile societății civile moldovenești și sectorul privat în implementarea ODM-urilor în asemenea domenii ca educația, sănătatea, dezvoltarea economică și comercială, politicile sociale, transportul, comunicațiile, vama și politicile de tineret. Proiectul va îmbunătăți nivelul de informare a Guvernului, ONG-urilor, sectorului privat și cetățenilor despre importanța atingerii țintelor ODM către sfârșitul anului 2015 și va consolida capacitățile ONG-urilor și companiilor private de a contribui la implementarea ODM-urilor;

Activitățile principale:

  • Efectuarea a patru cercetări de politici și elaborarea a patru rapoarte analitice asupra modelelor de implicare și de contribuție din partea ONG-urilor și sectorului privat în implementarea următoarelor ODM-uri: ODM 1. Reducerea sărăciei și a foamei; ODM 6. Combaterea HIV/SIDA, tuberculozei și altor boli; ODM 7. Asigurarea unui mediu durabil; și ODM 8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare;
  • Formarea a patru clustere naționale compuse din cel puțin 5 reprezentanți ai ONG-urilor, companiilor și instituțiilor guvernamentale fiecare, pentru a consolida eforturile naționale în implementarea ODM-urilor;
  • Derularea unei campanii naționale de informare pentru a aduce ODM-urile mai aproape de decidenți, companii și cetățeni și pentru a promova cele mai bune practici de implicare a ONG-urilor în implementarea ODM-urilor;

Produsele și rezultatele principale:

  • Patru rapoarte analitice elaborate;
  • Campania națională pregătită și desfășurată (prin intermediul spoturilor audio și video care promovează cele mai bune practici ale ONG-urilor în implementarea ODM-urilor);

Impactul anticipat al proiectului:

Proiectul pornește de la înțelegerea faptului că pentru atingerea ODM-urilor, Guvernul trebuie să colaboreze cu toate părțile interesate, în mod special, cu organizaţiile societăţii civile şi ale sectorului privat. Proiectul dat va creşte capacităţile reprezentanților societății civile şi ai sectorului privat, identificați în cadrul Agendei de la Accra în calitate de actori ai dezvoltării și va asigura o contribuire mai eficientă a acestora la implementarea ODM-urilor şi a țintelor acestora.

Titlul proiectului: Relațiile Uniunea Europeană - Republica Moldova: monitorizarea progresului în contextul Politicii Europene de Vecinătate;

Perioada de implementare: 2 decembrie 2011 – 11 februarie 2013 (anul șapte de implementare);

Finanțator: Fundația Soros-Moldova, Programul Buna Guvernare;

Parteneri: Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT (Republica Moldova);

Scopul proiectului: Acest proiect va contribui la îmbunătățirea politicilor de integrare europeană și susține în continuare cadrul de dezbateri publice creat la precedentele etape de implementare a proiectului;

Activitățile principale:

  • Monitorizarea și analizarea sistematică a implementării angajamentelor economice asumate de Republica Moldova în contextul politicii sale de integrare europeană;
  • Elaborarea studiilor de politici în domenii relevante pentru politica de integrare europeană;
  • Ținerea unor prezentări publice asupra aspectelor economice legate de politica de integrare europeană;
  • Elaborarea rapoartelor de alternativă asupra progresului Republicii Moldova în implementarea reformelor asumate față de Uniunea Europeană;
  • Organizarea meselor rotunde pentru discutarea politicii de integrare europeană cu oficiali publici și reprezentanți ai societății civile;

Produsele și rezultatele principale:

Impactul proiectului:

Acest proiect a servit ca o sursă independentă de informare a societății moldovenești despre progresul atins de Republica Moldova pe parcursul anului 2012 în eforturile sale de integrare europeană. Studiul de politici „Ocuparea informală în Republica Moldova: cauze, consecințe și modalități de combatere” a evaluat dintr-o nouă perspectivă magnitudinea și natura ocupării informale, a explicat de ce acest fenomen este o barieră serioasă în calea integrării europene a țării și a propus un set optimal de măsuri de politici pentru reducerea amplorii acestuia. Studiul de politici „Prețul solidarității între generații și modelul optim de reformă a sistemului de pensionare” a propus un model optimal de reformă a actualului sistem de pensii, model având la bază prognoze demografice pe termen lung și implicațiile pe care schimbările demografice le vor avea asupra durabilității fondului de pensii. Studiul a propus accelerarea introducerii fondurilor voluntare de pensii, în conformitate cu prevederile Planului de Acțiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova.

Comentariul economic nr. 141.

Procesul de elaborare a proiectul bugetului pentru anul 2013 a stabilit un anti-record în ceea ce privește transparența și calitatea consultărilor publice. Elaborarea proiectului de buget este un exercițiu prea important pentru ca societatea civilă să accepte marginalizarea sa în acest proces. Încălcarea câtorva prevederi legale și ezitarea în aplicarea bunelor practici privind transparența bugetară ar putea fi interpretate ca un periculos derapaj spre o atitudine mai arogantă a autorităților față de cetățeni. Și lipsa de colaborare a instituțiilor statului în elaborarea proiectului de buget se răsfrânge negativ asupra calității proiectului de buget.    

Problemele legate de procesul de elaborare a proiectului de buget pentru 2013

Ministerul Finanțelor la 21 septembrie a prezentat Guvernului proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2013, proiectul a fost plasat pe site-ul Ministerului la data de 24 septembrie, iar pe 26 septembrie Guvernul deja l-a aprobat și a decis prezentarea acestuia în Parlament. Astfel, proiectul de buget a ajuns în Parlament fără ca acesta să fi fost în modul corespunzător discutat în societate.

În acest fel, Guvernul nu numai că a demonstrat lipsă de respect față de proprii cetățeni, ci și a încălcat prevederile legii privind transparența în procesul decizional. Astfel, a fost încălcat dreptul cetățenilor privind participarea în procesul decizional (art. 6). În conformitate cu legea menționată, art.11 aliniat (1), responsabilitatea pentru organizarea consultațiilor publice o poartă „autoritatea publică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie”, în cazul dat Ministerul Finanțelor. De altfel, s-ar putea spune că această lege stabilește standarde minimale de comunicare și transparență, care în cazul bugetului de stat ar trebui să fie mult extinse, cele 15 zile impuse de lege ca termen minim nefiind suficiente pentru a asigura un proces de participare efectiv pentru a discuta un document complex, care reprezintă o reflecție sintetică a tuturor politicilor statului.

De asemenea, prin această atitudine Ministerul Finanțelor a dat dovadă că consideră participarea societății la procesul de elaborare a proiectului de buget ca fiind inutilă și redundantă. În consecință, nu a fost acordată atenția necesară creării condițiilor pentru participarea societății în elaborarea bugetului . În aceste condiții, Consiliul Național de Participare ar trebui să vină cu o solicitare expresă la Guvern privind elaborarea unor instrucțiuni detaliate privind asigurarea transparenței în procesul bugetar. Acest lucru este necesar și pentru a asigura realizarea principiului transparenței enunțat în legea privind sistemul și procesul bugetar (art. 136).

Totodată, dezinteresarea autorităților în transparența elaborării bugetului, ar putea fi explicată și de prezumția acestor autorități că societatea civilă nu are capacități de a se impune ca actor important în acest proces. Este adevărat că unele sectoare sunt foarte slab reprezentate și nu dispun de capacitatea necesară pentru a-și apăra interesele într-un mod efectiv. Astfel, Guvernul nu vede în societatea civilă un partener în elaborarea proiectului de buget,ci mai curând o necesitate formală impusă de lege. Însă fortificarea capacităților societății civile deja a început, odată cu deschiderea mai puternică în 2009 a guvernului față de societate și ar fi regretabil ca societatea să fie descurajată prin lipsa de transparență și graba în adoptarea practic celui mai important proiect de act legislativ.

Procesul de elaborare a legii bugetului pentru anul 2013 a fost grav viciat și prin nefinalizarea printr-o decizie a Guvernului a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2013-2015. Prin urmare, a fost încălcat art. 18 din legea privind sistemul și procesul bugetar , conform căruia „Guvernul, în fiecare an, aprobă în termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, care include obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori, precum şi cadrul de venituri şi cheltuieli bugetare pe anii respectivi, inclusiv limitele de cheltuieli pe autorităţi ale administraţiei publice centrale”.  Este evident, că prin termene proxime nici de cum nu s-a avut în vedere perioada care urmează după prezentarea proiectului de buget în Parlament.

Este de înțeles faptul că anul 2012 este un an dificil pentru elaborarea bugetului. Instabilitatea economiei naționale și regionale, seceta și alți factori au complicat acest proces. În aceste condiții, au ieșit la iveală mai multe probleme legate de capacitatea insuficientă a instituțiilor statului privind elaborarea pronosticurilor economice și găsirea soluțiilor pentru situațiile de risc. Astfel, proiectul a fost elaborat în baza unor indicatori care arată extraordinar de optimist, sursa acestui optimism fiind neclară. În situația dată, ar fi fost mai realist de venit cu o strategie mai rezervată față de creșterea economică pentru 2013, fiindcă efectele rectificărilor bugetare spre reducere sunt mai păguboase decât elaborarea unui proiect de la bun început mai realist. În cazul dat, abordarea optimistă este mai dăunătoare decât una rezervată.

În situația creată, rolul Parlamentului în ce privește organizarea dezbaterilor și consultărilor publice a crescut foarte mult. De asemenea, Parlamentul, după o consultare detaliată cu Ministerului Economiei, Banca Națională, Ministerul Finanțelor și cu alte instituții, inclusiv din societatea civilă și mediul academic ar putea lua decizia remiterii proiectului de buget înapoi la Guvern. În cazul când în rezultatul consultărilor, Parlamentul va considera că parametrii macroeconomici ce au stat la baza elaborării bugetului sunt realizabili, ar trebui ca măcar Parlamentul să organizeze audieri publice cu reprezentanții Guvernului și participarea reprezentanților societății civile.   

Concluzii

Procesul de elaborare a Bugetului de Stat pentru 2013 a derulat cu încălcarea legislației privind transparența decizională și bunelor practici de transparență în procesul bugetar. Experiența ultimilor ani ne arată că Ministerul Finanțelor se confruntă cu greutăți în ce privește respectarea graficului stabilit pentru procesul bugetar, cauzate de mai mulți factori, inclusiv politici. Pentru a face față noilor condiții, este necesară o mai bună reglementare a procesului de elaborare a proiectului de buget, inclusiv asigurarea transparenței. Aceasta ar presupune dezvăluirea modului în care se asigură principiul transparenței în procesul bugetar, regândirea graficului de elaborare și implicare a altor instituții ale statului și dezvoltarea tehnicilor de elaborare a proiectului de buget.

Acest material/publicație este realizat de Consiliul Național pentru Participare, cu suportul Fundaţiei Pontis, în cadrul proiectului ”Consolidarea dialogului sectorial a organizațiilor societății civile din Moldova cu Guvernul” din resursele acordate de către Agenţia Slovacă pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională/SlovakAid și al Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Pontis, SlovakAid, Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida. 

Comentariul economic nr. 140.

În perioada iunie 2011 – iulie 2012, EXPERT-GRUP a elaborat 3 rapoarte trimestriale în care au fost descrise iregularitățile și deficiențele majore consemnate în hotărârile Curții de Conturi a Republicii Moldova, precum și un studiu care monitorizează cum au fost executate recomandările formulate de echipa de audit a Curții. Aceste rapoarte au condus la două constatări majore: (1) denaturările și lacunele grave în administrarea financiară și patrimonială nu mai sunt excepții, ci practici devenite „normale”; (2) problemele depistate persistă în timp, ceea ce denotă un nivel scăzut de implementare a cerințelor Curții de Conturi. Observăm că deși Curtea de Conturi face suficient de multe pentru identificarea problemelor în utilizarea resurselor publice, rezultatele activității sale nu sunt utilizate de autoritățile statului. În contextul deteriorării indicatorilor bugetari, considerăm necesară readucerea în atenția publicului și guvernării factorii care determină nivelul scăzut de executare a hotărârilor Curți precum și calitatea implementării acestora de către instituțiile publice vizate. 

Care este rolul Curții de Conturi?

Curtea de Conturi (CC) este o organizație cu un rol fundamental în asigurarea funcționării responsabile a instituțiilor publice moldovenești. În acest sens, CC monitorizează și formulează recomandări pentru îmbunătățirea eficienței și regularității gestionării banilor și a patrimoniului public de către autoritățile finanțate integral sau parțial din bugetul de stat. Instituția supremă de audit își desfășoară activitatea independent în conformitate cu Constituția Republicii Moldova[1]. E necesar de menționat că CC este protejată legal de interferența din partea Guvernului sau a Parlamentului. Astfel, ne putem referi la instituția de audit ca fiind unul din garanții guvernării democratice și a utilizării resurselor din bugetul de stat în interesul public.

Mai jos sunt descrise domeniile și obiectivele majore ale activității Curții de Conturi:

  • CC monitorizează respectarea principiilor de eficiență, eficacitate și regularitate la formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale, ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale și ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Iregularitățile și deficiențele depistate în urma raportului de audit sunt prezentate membrilor instituției supreme de audit și discutate în Plenul CC în prezența responsabililor de la entitățile vizate;
  • Pe lângă constatările și concluziile formulate de echipa de audit, rapoartele CC mai conțin și o serie de cerințe și recomandări care urmează să fie implementate de entitățile auditate și alte instituții vizate în hotărârile CC. Recomandările sunt adresate autorităților responsabile de cauzarea denaturărilor consemnate în rapoartele Curții precum și instituțiilor ierarhic superioare – Ministerelor, Guvernului sau Parlamentului. Autoritățile vizate în hotărârile Curții de Conturi sunt obligate să informeze despre executarea cerințelor în termenul stabilit de CC și să comunice despre toate măsurile luate pentru înlăturarea problemelor depistate. Iar în cazul în care entitatea vizată nu execută hotărârile CC, astfel încălcând legislația, CC poate re-sesiza organele ierarhic superioare și informa acestea despre neconformarea autorităților din subordine cu hotărârea CC.

Rapoartele de sinteză a hotărârilor, precum și studiul cu privire la îndeplinirea acestora în 2011 denotă omniprezența deficiențelor precum și a deciziilor neregulamentare în instituțiile publice moldovenești. Valoarea prejudiciilor materiale depistate de auditorii CC doar în 2011 a fost de aproximativ 375 milioane lei. Menționăm că bugetul anual al Curții de Conturi pe 2011 reprezintă 6% din prejudiciile depistate de echipa de audit în același an. Identificarea iregularităților și a deficiențelor păguboase pentru interesul public este un indicator bun după care poate fi evaluată performanța și utilitatea instituției supreme de audit. Această funcție de monitorizare a fost îmbunătățită odată cu decizia CC de a facilita comunicarea cu publicul și reprezentanții mass-media prin intermediul mediatizării ședințelor Plenului CC în care sunt discutate rapoartele de audit.

Totuși, odată cu disiparea atenției mediatice vizavi de cazurile zgomotoase, ce se întâmplă mai departe? Pentru îmbunătățirea de facto a deciziilor în instituțiile publice, mai e nevoie ca cerințele Curții de Conturi să fie implementate și responsabilii de cauzarea prejudiciilor sancționați. De fapt, una din cele mai evocatoare concluzii ale studiului cu privire la îndeplinirea hotărârilor CC ține de nivelul alarmant de neexecutare a deciziilor CC. Mai puțin de jumătate din recomandările și cerințele formulate de echipa de audit și transmise factorilor de decizie vizați, au fost executate în 2011. Acest rezultat implică tergiversarea soluționării deficiențelor grave depistate în utilizarea resurselor alocate de către populația Republicii Moldova instituțiilor publice.   

Care de fapt este problema și care sunt soluțiile ?

În lipsa sancționării efective – materiale, profesionale sau sociale – a factorilor de decizie din entitățile vizate care nu îndeplinesc recomandările primite în termenii stabiliți, rolul CC este de facto diminuat. Este absolut necesară elaborarea unor mecanisme de sancționare care ar fi destul de credibil pentru a descuraja actorii din sectorul public să abuzeze de resursele publice: este nevoie de o reajustare importantă a setului de motivații comportamentale a actorilor din sectorul public deoarece costul final în urma denaturărilor este suportat de toți membrii societății, iar beneficiile sunt capturate în întregime de responsabilul de cauzarea prejudiciului fără ca acesta să fie efectiv sancționat. Într-adevăr, de la crearea CC în 1994 până în prezent nu există nici un caz de sancționare efectivă a responsabililor de prejudicierea interesului public. Elaborarea unor sancțiuni efective care ar depăși valoarea prejudiciului cauzat este o necesitate absolută.  

Pentru asigurarea unei finalități favorabile interesului public în urma auditelor Curții de Conturi este necesar pe de o parte (i) un mecanism Parlamentar îmbunătățit de interacțiune cu Curtea de Conturi – stipularea explicită a faptului că Comisia Economie, Buget și Finanțe are mandatul de organizare a audierilor; și pe de altă parte (ii) Curtea de Conturi trebuie să amplifice impactul public al activității sale prin utilizarea unor metode mai puțin convenționale (organizarea unor ședințe în teritoriu) și asigurarea comunicării rezultatelor sub o formă mai accesibilă – în cele din urmă factorii de decizie din instituțiile publice sunt responsabili față de aleșii poporului care depind de deciziile de vot a populației. Din acest motiv CC trebuie să aducă și țină în atenția publicului/alegătorilor atât denaturările depistate, cât și reacțiile responsabililor de prejudicierea interesului public precum și acțiunile instituțiilor ierarhic superioare.

Acest material/publicație este realizat de „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”. Afirmațiile și concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile finanțatorului.

[1] Vezi Constituția Republicii Moldova, http://www.ccrm.md/public/files/file/Acte_leg/Constitutia.pdf

Comentariul economic nr. 139.

Cercetarea realizată de EXPERT-GRUP pe baza unei metodologii internaționale arată că nivelul de transparență bugetară în Moldova poate fi evaluat cu 60 de puncte din 100 posibile, nivel similar cu cel al României, Ucrainei și Federației Ruse. Pentru comparație, Africa de Sud a înregistrat cel mai înalt scor de 92 de puncte în 2010.

Acest scor plasează Moldova la hotarul dintre categoria de țări „cu o informație puțin dezvăluită” și cea „cu o dezvăluire semnificativă”. Deși Moldova a realizat progrese în asigurarea transparenței, iar scorul obținut este unul destul de bun, efectul acestei „deschideri” încă nu este valorificat pe deplin.

În conformitate cu metodologia utilizată și bunele practici internaționale, un proces bugetar integral este definit prin 8 tipuri de documente: Propunerea preliminară de buget, Propunerea de buget a executivului, Bugetul pentru cetățeni, Bugetul aprobat, Rapoartele intermediare Raportul de mijloc de an, Raportul anual de executare, Raportul de audit.

Cel mai înalt nivel de dezvăluire al informației în Moldova („nivel extensiv”), este asigurat pentru Propunerea preliminară de buget și pentru Rapoartele intermediare de executare.

Veriga slabă este „Raportul anual de executare a Bugetului de Stat”, a cărui dezvăluire a informației corespunde nivelului „puțin dezvăluită”. Acest fapt în mare măsură reflectă o problemă generală privind procesul bugetar – problema unui nivel jos de responsabilitate a Executivului față de societate. Un alt neajuns major este că în Republica Moldova nu se elaborează Bugetul pentru Cetățeni, care presupune un format mai prietenos și un limbaj mai simplu decât cel tradițional utilizat.

Ce pot face instituțiile implicate în Procesul Bugetar pentru a spori transparența?

În prezent, autoritățile publice sunt axate în cea mai mare parte pe informare și foarte puțin pe comunicarea activă cu publicul larg. Pentru a beneficia pe deplin de participarea cetățenilor este necesar ca instituțiile implicate în procesul bugetar să-și formuleze politici privind consultările cu publicul, să stabilească exact agenda și obiectivele pentru consultările publice și să publice rapoarte privind contribuția publicului în acest proces. În particular:

Guvernul ar putea asigura:

  • Stipularea clară în actele legislative sau normative a documentelor ce vor fi puse la dispoziția publicului la fiecare etapă a procesului bugetar;
  • Adoptarea unei practici de publicare a rapoartelor sectoriale de executare a bugetului de către autoritățile publice respective;
  • Prezentarea unui Raport anual privind implementarea recomandărilor stipulate de Curtea de Conturi în rapoartele de audit a ministerelor și agențiilor;
  • Elaborarea Bugetului pentru Cetățeni, cel puțin pentru a reflecta conținutul Propunerii de Buget a executivului; Bugetul pentru Cetățeni ar putea fi primul pas în stabilirea unei comunicări cu publicul larg într-un limbaj accesibil acestuia.
  • Introducerea în programului școlar a ciclului gimnazial a studierii principalelor noțiuni privind bugetul public în Republica Moldova.

Legislativul:

  • În procesul de adoptare a Bugetului ar putea utiliza mai larg și mai activ consultările publice.
  • Ar putea organiza audierilor publice asupra executării de către Executiv a recomandărilor Curții de Conturi.

Curtea de Conturi:

  • Pentru sporirea vizibilității rezultatelor activității sale și a eficacității programului de audit, Curtea de Conturi ar putea să formuleze mai clar scopul și obiectivele ce țin de implicarea publicului;
  • De asemenea, se recomandă publicarea unu raport a rezultatelor obținute prin implicarea publicului larg sau reprezentanților acestuia în stabilirea programului de audit și nemijlocit în procesul de auditare.

În Republica Moldova o transparență mai mare în procesul bugetar ar avea un efect social și politic important. O bună parte din cetățeni au încă așteptări exagerate sau irealiste față de „conducerea” țării. Deseori publicul nu are o înțelegere clară a responsabilităților unei instituții publice, și nici de unde vin banii publici. O mai bună informare și implicare a cetățenilor în procesul bugetar ar avea și un efect pozitiv asupra unei mai bune înțelegeri a acestor subiecte. În fine, cetățenii mai informați devin mai responsabili nu numai în raport cu guvernanții, ci și față de ei înșiși. Antrenarea cetățenilor în procesul bugetar, inevitabil, face mai dificilă manipularea acestora, lucru care va contribui la stabilitatea politică și la responsabilizarea clasei politice.

Comentariul economic nr. 138.

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP a analizat Raportul Guvernului Republicii Moldova asupra executării bugetului de stat pentru anul 2011, pentru a elucida cât de transparent sunt elaborate acest gen de rapoarte, care sunt punctele forte și slabe ale procesului în forma în care derulează astăzi și cum ar putea fi îmbunătățit acest proces.

Corespunde Raportul de executare a bugetului de stat celor mai bune practici internaționale?

Raportul de executare a bugetului de stat publicat în Republica Moldova, în linii mari, corespunde standardelor minime de raportare bugetară. În procesul de Evaluare a Cheltuielilor Publice și Responsabilității Financiare realizat la comanda Comisiei Europene în 2011, raportul de executare a bugetului de stat a primit calificativul C+ (pe scara de la A – calificativul cel mai bun la D – calificativul cel mai rău).

Care sunt progresele realizate în elaborarea Raportului asupra executării bugetului de stat?

În ultimii trei ani Rapoartele asupra executării bugetului de stat au fost elaborate și prezentate la timp. Dacă până în 2006 rapoartele de executare a bugetului de stat elaborate de Guvern nu includeau o notă informativă, ci numai formulare financiare, atunci în 2007, pentru prima dată, Raportul a inclus și o Notă explicativă. Acea Notă, pe lângă o analiză bună a indicatorilor financiari, a mai inclus și o analiză a peste 30 de indicatori de performanță pentru diferite politici și programe. În mod regretabil, rapoartele pentru anii 2008-2011 au fost mult mai seci în această privință, fiind mai degrabă documente scrise în spirit contabil, decât rapoarte analitice care să explice cum bugetul a reflectat prioritățile de politici stabilite.

Ce nu spune Raportul de executare a bugetului pentru 2011?

  • Raportul trece în revistă principalele măsuri de politici adoptate, dar nu arată în mod consistent cum strategia fiscală și bugetară a influențat obiectivele de politică urmărite;
  • La capitolul administrare fiscală și vamală, Raportul prezintă viziunea Serviciului Fiscal de Stat și a Serviciului Vamal asupra misiunilor pe care le îndeplinesc și nu include indicatori relevanți de progres, inclusiv de eficiență instituțională și de facilitare a tranzacțiilor;
  • O importantă întrebare la care nu găsim răspuns în raport este de ce restanțele față de bugetul de stat (410 milioane lei) și cel public (1,2 miliarde lei) continuă să crească cu ritmuri îngrijorătoare de la un an la altul;
  • O problemă sistemică reflectată în rapoartele anuale de executare bugetară este executarea parțială a planurilor de cheltuieli de către executorii de buget; în 2008-2011, câteva instituții - inclusiv Agenția pentru Rezerve Materiale, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriale - au figurat aproape constant în categoria executorilor de buget care au executat bugetul parțial; întrebarea este de ce indisciplina financiară practic nu are impact asupra bugetelor acestor instituții, care cresc constant de la un an la altul;
  • Raportul pentru 2011 relevă agravarea unei probleme sistemice: dependența crescândă a bugetelor unităților administrativ-teritoriale, a fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală și a bugetului de asigurări sociale de stat față de transferurile din bugetul de stat; aceste transferuri reprezintă 44,3% din total cheltuieli bugetare, relevând o problemă structurală profundă în organizarea sistemului finanțelor publice;
  • n raport nu găsim explicații clare vizavi de caracterul imprevizibil și urgent al unor cheltuieli care au fost efectuate din Fondul de Rezervă al Guvernului pe parcursul anului 2011, multe din care sunt nu doar suspecte și efectuate fără a respecta standardele minimale de transparență, dar și cu impact negativ asupra disciplinei financiare;
  • De asemenea, ne-am fi dorit ca raportul să conțină analize mai detaliate și mai obiective asupra situației activelor pe care le deține statul, inclusiv a întreprinderilor de stat sau a societăților comerciale în care statul deține cotă de proprietate semnificative.

Cum ar putea fi îmbunătățite Rapoartele de executare a bugetului de stat?

  • Legislația ar trebui să reglementeze documentele ce fac parte din Raportul de executare a bugetului, structura notei informative și indicatorii care trebuie raportați;
  • Guvernul trebuie să aprobe Raportul de executare a bugetului de stat printr-o Hotărâre de Guvern și să se renunțe la practica bizară când Guvernul aprobă un proiect de Hotărâre de Parlament prin care Parlamentul ulterior aprobă Raportul;
  • Ar oportun ca Parlamentul să aprobe Raportul de executare a bugetului numai după ce are Raportul de audit al Curții de Conturi asupra Raportului de executare;
  • Raportul de executare a bugetului de stat trebuie să arate în mod clar, consistent și consecvent impactul finanțării bugetare asupra obiectivelor de politici sectoriale și generale formulate de Guvern, inclusiv impactul investițiilor de capital;
  • Raportul de executare a bugetului trebuie să explice în mod clar, consistent și consecvent care sunt cauzele abaterilor în executarea veniturilor și cheltuielilor.
  • Guvernul ar trebui să elaboreze și să publice un Raport pentru Cetățeni asupra executării bugetului de stat, în care să arate cum resursele și patrimoniul public au fost utilizate în modul cel mai bun posibil pentru atingerea țintelor de dezvoltare importante pentru cetățeni și companiile private  - reducerea sărăciei, creșterea ocupării, asigurarea unui mediu de afaceri încurajator.
Marți, 10 Iulie 2012 00:00

Seceta și Fondul de Rezervă

Comentariul economic nr. 137.

Moldova este în criză. O criză de capacitate și de transparență în actul de guvernare. În pofida unor reforme inițiate și deschiderii formale mai largi față de public, guvernul încă nu a făcut suficient de mult pentru a educa încredere față de politica sa. Multe din reformele promise sunt, în mod obiectiv, dificile și va dura până vor fi implementate. Dar altele – inclusiv asigurarea transparenței și eficienței în utilizarea resurselor publice – nu necesită eforturi ieșite din comun pentru a fi aduse la bun sfârșit. Felul în care este utilizat Fondul de Rezervă de către Guvern developează pe deplin carențele existente.

Ce este Fondul de Rezervă?

Fonduri de Rezervă există în multe țări. Acestea sunt la dispoziția guvernelor centrale și locale și, prin însăși esența lor, sunt destinate pentru a gestiona situații excepționale sau pentru a face față unor urgențe cu adevărat ieșite din comun. În Moldova, Fondul de Rezervă al Guvernului este prevăzut de legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar, iar utilizarea specifică a acestuia este determinată de un regulament aprobat de Parlament. Legea spune că Fondul de Rezervă se utilizează pentru a face față unor sarcini și acțiuni noi care au intervenit pe parcursul anului. Adică, este vorba de acțiuni și măsuri care, prin definiție, nu puteau fi prevăzute la etapa de elaborare a bugetului de stat. Regulamentul este, însă, nițel mai controversat: deși prima categorie de măsuri listată de regulament este înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi avariilor, acesta prevede și finanțarea unor asemenea măsuri - departe de se încadra în categoria celor imprevizibile - ca ajutorul financiar destinat construcţiei şi reparaţiei obiectelor de valoare istorică şi culturală, plata premiilor naţionale de stat şi speciale, cheltuielile aferente decernării lor, finanţarea unor acţiuni ce ţin de promovarea culturii, a limbilor şi tradiţiilor minorităţilor naţionale din republică. Practica însă bate gramatica și în realitate Fondul de Rezervă este cheltuit într-un mod mult mai generos chiar decât prevede regulamentul.

Care este treaba cu seceta?

Seceta care afectează acum Republica Moldova este tocmai genul de evenimente excepționale pentru înlăturarea consecințelor cărora și sunt create Fondurile de Rezervă. În 2010-2011 inundațiile au fost altă categorie de evenimente excepționale pe care Guvernul ar fi trebuit să le gestioneze cu ajutorul Fondului de Rezervă. Are Guvernul banii puși deoparte pentru a gestiona consecințele acestei calamități? Greu de crezut, dacă ne uităm atent pentru finanțarea căror acțiuni este utilizat Fondul de Rezervă. Deși în perioada 2010-2012 Moldova nu a dus lipsă de cataclisme naturale și situații excepționale, pentru finanțarea cheltuielilor legate de înlăturarea consecințelor unor asemenea situații cu adevărat excepționale, din Fondul de Rezervă au fost cheltuiți circa 12 milioane MDL (circa 13% din Fond), o sumă derizorie în comparație cu amploarea pagubelor suferite de cetățeni. Totodată, aceasta sumă este derizorie și în comparație cu cheltuielile pentru activități perfect previzibile care, în mod normal, urmau să fie finanțate din bugetele autorităților respective, nu din Fondul de Rezervă. De exemplu, pentru deplasări peste hotare, organizări de expoziții, recepții, etc. au fost cheltuiți peste 23 milioane MDL.

Pentru ce este utilizat Fondul de Rezervă în realitate?

Din Fondul de Rezervă ajung să fie finanțate activități cu caracter perfect previzibil, care nu pot fi catalogate ca fiind „sarcini noi intervenite pe parcursul anului” și care, în mod normal, trebuiau finanțate din bugetele autorităților responsabile de organizare și derularea acestor activități. Exemple de asemenea acțiuni și sarcini „excepționale” finanțate din Fondul de Rezervă în 2011 și 2012 sunt:

  • Organizarea recepțiilor cu ocazia aniversării a 20-a de la proclamarea independenței (175,9 mii MDL); Chiar ar trebui să credem că în 2010, când planifica bugetul de stat pentru 2011, Guvernul încă nu știa că în următorul an Moldova urmează să împlinească 20 de ani de independență?
  • Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea și desfășurarea paradei militare din 27 august 2011 (municipiul Chișinău) în Piața Marii Adunări Naționale (peste 9 milioane MDL, adică circa 17% din totalul cheltuielilor Fondului în 2011); Vezi comentariul de mai sus.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea și desfășurarea manifestărilor cultural-artistice din 27 august 2011 (1,035 milioane MDL); Din nou, comentariile sunt de prisos.
  • Confecționarea medaliilor comemorative „Participant la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl - 25 ani” (546 mii MDL); Sigur, nimeni în Moldova nu știa că în 2011 se vor împlini exact 25 de ani de la catastrofa de la Cernobîl din 1986.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea manifestărilor cultural-artistice din Piața Marii Adunări Naționale cu ocazia sărbătoririi Revelionului 2012 (1,248 milioane MDL); Manifestațiile astea au fost de o excepționale și neașteptate, iar  luminițele de revelion au ars atât de mult, încât Primăria Municipiului a rămas fără buget aprobat pentru 2011 și în ianuarie-februarie câteva străzi din Chișinău au fost debranșate de la rețeaua de energie electrică pentru datorii.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor de comemorare a 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Republica Moldova (253 mii MDL); Istoricii moldoveni încă cu un an înainte au început să organizeze conferințe internaționale la acest subiect, numai Guvernul moldovean a fost luat pe neprins de veste.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea manifestărilor de comemorare consacrate Zilei Memoriei (2 martie), 400 mii MDL. Din nou, comentariile sunt de prisos.
  • Pentru acoperirea parțială a cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea unor conferințe științifice în domeniul cercetărilor socioumaniste (258 mii MDL). Evident, aceasta a fost o urgență ieșită din comun a Academiei de Științe.

Întrebări foarte serioase apar în legătură cu legalitatea acoperirii din Fondul de Rezervă a cheltuielilor ce țin de achitarea serviciilor comunale, exploatării clădirii și impozitelor de stat a Întreprinderii de Stat „Cantina Cancelariei de Stat” (2,296 milioane MDL). Dacă o întreprindere de stat, deși prestează servicii de catering la prețuri de piață, este falită, de ce ar trebui aceasta să fie menținută în proprietate statului și să beneficieze de suport financiar bugetar într-o formă atât de inoportună? Cum sunt / au fost sancționați managerii acesteia pentru că au adus o întreprindere amplasată ideal din punct de vedere comercial la asemenea „performanțe”?

De fapt, Ministerul Finanțelor publică un raport foarte detaliat (la nivel de „tranzacții”) cu privire la utilizarea resurselor Fondului de Rezervă. În același timp, persistă probleme grave legate de transparența luării deciziilor de Guvern cu privire la alocarea banilor din Fond. De exemplu, din cele 51,25 milioane MDL cheltuiți în 2011, 18,13 milioane au fost trecuți la capitolul „confidențial”. O singură instituție – Serviciul de Protecție și Pază de Stat – a beneficiat de peste 31% din totalul alocațiilor din Fondul de Rezervă în 2011. Un exemplu și mai bun este că, la solicitarea Ministerului Sănătății, pentru acoperirea cheltuielilor de tratament peste hotare din Fondul de Rezervă au fost cheltuiți 578,6 mii MDL, fără ca Ministerul să se obosească să informeze publicul despre cine anume sunt beneficiarii tratamentului și cum a fost luată această decizie. Nu merită oare toți cetățenii în egală măsură să fie tratați peste hotare? De fapt, majoritatea deciziilor de guvern cu privire la alocarea banilor din Fondul de Rezervă sunt luate fără nici un fel de note informative și fără a respecta normele minimale de transparență decizională.

Care de fapt este problema?

Problema principală constă în faptul că utilizarea banilor din Fondul de Rezervă este practic în afara controlului parlamentar. Reglementările inadecvate creează premisele pentru luarea unor decizii arbitrare în cheltuirea banilor publici. Și nu este vorba de sume neglijabile: în cinci ani, 2007-2011, prin Fondul de Rezervă au fost cheltuiți circa 230 milioane MDL. Sunt necesare intervenții legislative și regulatorii urgente pentru a aduce mai multă ordine în practicile de utilizare a Fondului de Rezervă. Altfel, riscăm să ajungem în situația în care Fondul de Rezervă se va transforma din instrument pentru gestionarea situațiilor de urgență în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice, nu contează că vor veni acestea din „dreapta” sau din „stânga” spectrului politic.

 Acest material/publicație este realizat de „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”. Afirmațiile și concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile finanțatorului.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: