Comentariul economic nr. 38

Al doilea semestru al anului 2008 a fost marcat de inversarea trendului de creştere a transferurilor de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoanele fizice. Astfel, după ce în iulie a fost înregistrat un nou record de 180,79 mln. USD, în următoarele patru luni volumul acestor transferuri s-a micşorat constant, atingând 111,03 mln. USD în luna noiembrie. În contextul crizei financiare şi economice mondiale, această reducere a fost iminentă.  

Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze scăderea remitenţelor, ţinând cont de faptul că reduceri ale volumului de transferuri de peste hotare au mai avut loc şi în trecut? De exemplu, în trimestrul I 2004 volumul remitenţelor a scăzut cu 20,4% faţă de tr. IV 2003, iar în tr. I 2006 – cu 24,2% faţă de din tr. IV 2005. Însă în iulie-noiembrie 2008, adică într-o perioadă a anului pentru care istoric sunt comune creşteri ale remitenţelor, volumul acestora a scăzut cu -38,6%. Adică, avem de a face cu o evoluţie demnă de cea mai serioasă atenţie din partea Guvernului.

CAUZELE SCĂDERII REMITENŢELOR

1. Stagnarea şi recesiunea înregistrată în sectoarele de construcţii şi industrie din ţările UE şi Rusia

Sectoarele de construcţii şi industria reprezintă domeniile cele mai afectate de actuala criză economică mondială. Acestea sunt şi cele mai atractive sectoare de ocupare pentru emigranţii moldoveni care pleacă la muncă în aşa state precum Rusia, Portugalia, Franţa, Spania, Republica Cehă, Marea Britanie[1]. Declinul acestor sectoare, dar şi probleme economice şi sociale în ansamblu înregistrate în aceste ţări, au un impact direct asupra veniturilor emigranţilor moldoveni şi ocupării acestora în câmpul muncii.

Economia Rusiei în trimestrul trei a crescut cu 6,2% - cel mai redus ritm de creştere din ultimii trei ani, influenţat în mare parte de reducerea consumului, investiţiilor, dar şi a volumului de lucrări efectuate în construcţii. După o creştere constantă pe parcursul ultimilor ani, sectorul construcţiilor în Rusia a început să prezinte primele simptome de stagnare încă în august 2008, când volumul de lucrări a scăzut cu 6,5% faţă de luna precedentă, după care în octombrie-noiembrie acesta a diminuat cu 5,6%. Cât priveşte ţările UE, situaţia este şi acolo alarmantă din cauza că repercusiunile negative ale crizei economice în sectorul industrial sunt şi mai pronunţate: în octombrie comenzile au scăzut faţă de luna precedentă cu 6,3%, volumul producţiei industriale în noiembrie s-a redus cu 1,6% faţă de luna precedentă, iar PIB-ul în trimestrul III a marcat o scădere de 0,2% faţă de trimestrul II[2].

Asemenea probleme economice nu puteam să ducă la destabilizarea situaţiei lucrătorilor moldoveni peste hotare, mulţi din ei fiind disponibilizaţi sau impuşi să ia concedii forţate (şomaj tehnic).

2. Deprecierea monedei euro faţă de dolarul SUA

De la valoare record atinsă la 15 iulie 2008 de 1,6038 dolari SUA, moneda europeană s-a depreciat până la sfârşitul lunii noiembrie cu aproximativ 20%. Această depreciere a contribuit la reducerea volumului transferurilor efectuate de peste hotare, care în balanţa de plăţi a Moldovei se exprimă în exclusivitate în dolari SUA.

Adiţional, aprecierea valutei naţionale faţă de principalele valute de referinţă a contribuit şi la erodarea veniturile exprimate în lei ale celor care primesc transferuri de peste hotare. Prin urmare, aprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA din luna noiembrie 2007 până în noiembrie 2008 cu circa 8% a amortizat creşterea volumului de transferuri exprimate în lei, care a crescut în această perioadă doar cu 5,9%, pe când exprimate în dolari SUA a crescut cu 15,3%.

3. Înăsprirea politicilor imigraţioniste şi creşterea tensiunilor sociale în mai multe state europene

Înăsprirea condiţiilor imigraţioniste în Italia, Spania şi Franţa, care se numără printre principalele destinaţii ale emigranţilor moldoveni, a contribuit la crearea unor bariere semnificative pentru angajarea acestora. Adiţional, şi creşterea tensiunilor sociale în statele UE, unde rata şomajului a crescut de la 4,2% în noiembrie 2007 la 7,2% în noiembrie 2008, a condiţionat reducerea ratei de ocupare a emigranţilor moldoveni în aceste ţări şi, respectiv, la înrăutăţirea situaţiei lor financiare.

EFECTELE POSIBILE ALE SCĂDERII REMITENŢELOR

Efectele reducerii influxului de venituri remise de peste hotare sunt complexe, iar gestionarea acestora constituie o provocare majoră pentru Guvern pe parcursul anului 2009. Probabil, anume aceasta şi va fi principala provocare pentru Guvernul moldovenesc în anul 2009. Aceasta sarcină este deosebit de complicată din cauza că criza economică poartă un caracter sistemic, scăderea remitenţelor riscând să afecteze sectorul monetar, sectorul real şi, finalmente, cel social.

1. Reducerea consumului final

Este binecunoscut faptul că veniturile remise de peste hotare constituie principalul carburant care alimentează creşterea consumului în Republica Moldova. Respectiv, reducerea volumului de transferuri de peste hotare va condiţiona în 2009, dacă nu diminuarea, atunci încetinirea ritmului de creştere a consumului final a gospodăriilor casnice. Deşi în 2007-2008 investiţiile de capital au crescut puternic, consumul are încă rolul dominant în creşterea economică în Moldova. Din această cauză, consumul reprezintă factorul-cheie al creşterii importurilor (alimentând cererea internă) şi creşterii veniturilor bugetare (prin intermediul TVA şi accizelor).

... reducerea venitorilor bugetare

Impactul creşterii consumului asupra creşterii veniturilor bugetare poate fi observat pe baza majorării ponderii încasărilor TVA şi a accizelor în total venituri bugetare în noiembrie 2008 comparativ cu perioada similară din 2007 care a crescut de la 34,5% până la 37,9% respectiv[3]. Prin urmare, reducerea consumului final va condiţiona diminuarea încasărilor bugetare din TVA şi accize pentru anul 2009, care riscă să fie executate la volum inferior celui prevăzut conform Legii bugetului de stat pentru anul 2009.

... reducerea importurilor şi a comerţului exterior

Reducerea consumului final va avea efecte negative asupra reducerii volumului de importuri pe parcursul anului 2009. Primele semnale deja s-au făcut văzute în a doua jumătate a anului 2008, odată cu scăderea importurilor în august-noiembrie 2008 cu 13,7% (de la 454,3 mil. dolari SUA la 392,0 mil. dolari SUA). O reflectare a acestei tendinţe poate fi urmărită în rapoartele privind executarea bugetului de stat pentru luna noiembrie 2008, unde nivelul TVA la mărfurile importate a înregistrat valori inferioare celor prevăzute anterior pentru perioada de gestiune, fiind executat doar în proporţie de 98,1% faţă de nivelul prevăzut. Totuşi, această tendinţă ar putea şi să nu ducă la micşorarea deficitului balanţei comerciale, deoarece exporturile par să scadă cu ritmuri superioare: din august şi până în noiembrie exporturile au scăzut cu 19,9% (de la 154,5 mil. dolari SUA la 123,7 mil. dolari SUA).

... reducerea comerţului cu amânuntul

Începând din 2000 şi până în 2007 volumul vânzărilor cu amănuntul a înregistrat o creştere aproape exponenţială, majorându-se de circa 4,7 ori (de la 6012,0 mil. lei în 2000 până la 28220,1 mil. lei în 2007). Cu siguranţă, această creştere a fost condiţionată în mare parte de influxul veniturilor remise de peste hotare, volumul cărora a înregistrat o creştere impresionantă în această perioadă (de 8 ori: de la 152,94 mil. dolari SUA în 2000 până la 1.218,23 mil. dolari SUA în 2007)[4]. Prin urmare, o reducere a volumului de transferuri efectuate de peste hotare se va reflecta în mod direct şi asupra vânzărilor cu amănuntul pentru anul 2009. De asemenea, aceasta va afecta negativ creşterea PIB-ului economiei moldoveneşti pentru anul 2009 care se pare că va înregistra valori inferioare celor prognozate de Ministerul Finanţelor de 6%.

... declinul sectorului imobiliar

Ţinând cont de faptul că cererea pentru apartamente a fost susţinută până acum în mare parte de transferurile de peste hotare, reducerea acestora, împreună cu alte constrângeri (accesul limitat al companiilor de construcţie la resurse creditare pentru finanţarea proiectelor imobiliare, ratele înalte la creditele ipotecare), vor contribui la primul declin important în sectorul imobiliar din ultimii ani. Primele semnale pot fi deja observate, prin reducerea volumului lucrărilor în antrepriză destinate construcţiilor noi, care în perioada ianuarie – septembrie 2008 s-a diminuat cu 10,6% faţă de perioada similară a anului precedent.

2. Amortizarea trendului de apreciere a monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă

Creşterea continuă a transferurilor a constituit până acum un factor esenţial al aprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine. Spre exemplu, aprecierea-record a leului din vara anului 2008 a avut loc practic în acelaşi timp cu atingerea maximului istoric al volumului de transferuri de peste hotare, care în iulie 2008 atinsese nivelul de 180,79 mil. dolari SUA.

Prin urmare, inversarea trendului transferurilor va determina reducerea presiunilor de apreciere asupra monedei naţionale. În condiţiile reducerii influxului de transferuri de valută străină de peste hotare, este puţin probabil aprecierea monedei naţionale în ritmurile prognozate de Guvern – 9,12 MDL pe dolar SUA către finele anului 2009[5]. Într-un an electoral, marcat pe de asupra şi de incertitudinile care planează asupra economiei globale, ar fi eronat de mizat pe resurse valutare alternative provenite de la investitorii străini sau de la instituţiile financiare şi donatoare internaţionale.

3. Reducerea volumului de depozite la termen

Accentuarea creşterii volumului transferurilor de peste hotare pe parcursul anului 2007 şi a primului semestru din 2008 s-a produs în paralel cu creşterea deosebit de pronunţată a volumului de depozite bancare la termen depuse în aceeaşi perioadă. Astfel, în timp volumul transferurilor de peste hotare în 2007 a crescut cu 42,5%, iar transferurile efectuate lunar practic s-au dublat (de la 60,37 mil. dolari SUA în ianuarie 2007 până la 125,96 mil. dolari SUA în decembrie 2007[6]), soldul depozitelor bancare la termen a crescut cu 67,8%.

Evident, un alt factor care a contribuit la creşterea atât de rapidă a soldului depozitelor a fost şi creşterea accelerată a ratelor medii ale dobânzilor. Acesta poate explica într-o anumită măsură diferenţa esenţială dintre rata de creştere a depozitelor la termen (+67,8%) şi cea a transferurilor de peste hotare (+42,5%) în 2007 faţă de anul 2006. Cu toate acestea, impactul mai puternic al transferurilor asupra depozitelor la termen mai este confirmat şi de accentuarea creşterii agregatului monetar M0 (bani în circulaţie), soldul căruia a crescut cu 41% din ianuarie până în decembrie 2007 şi cu 20,6% în aceiaşi perioadă din 2008.

În mod corespunzător, reducerea volumului de transferuri de peste hotare ar putea cauza pe parcursul anului 2009 o reducere moderată a soldului depozitelor la termen, iar primele semnale ale acestei tendinţe au fost vizibile încă în ultimul trimestru al anului 2008, când în octombrie-decembrie 2008 soldul acestora s-a redus cu circa 2,3%. Tendinţa respectivă poate continua şi în 2009, implicând repercusiuni negative asupra indicelui de lichiditate pe termen lung în sistemul bancar (principiul I al lichidităţii bancare) şi impunând băncile să restricţioneze şi mai mult creditul pe termen lung.

4. Creşterea presiunilor asupra pieţei muncii

Repercusiunile negative ale actualei crize economice mondiale asupra economiei statelor unde muncesc majoritatea emigranţilor moldoveni, şi în special, asupra sectorului de construcţii din Federaţia Rusă, duc la disponibilizarea lucrătorilor şi la reîntoarcerea multora în ţară. (Deşi Guvernul a elaborat chiar şi o strategie de readucere a emigranţilor acasă, nu credem că Guvernul îşi doreşte sau are capacităţi să gestioneze o revenire masivă a emigranţilor). Prin urmare, refluxul emigranţilor moldoveni, mai cu seamă din ţările CSI (Rusia, Ucraina), va cauza presiuni majore asupra pieţei muncii din Republica Moldova, fapt ce va condiţiona creşterea şomajului începând cu anul 2009.

O altă repercusiune negativă este creşterea presiunilor asupra bugetului de asigurări sociale de stat, drept urmare a creşterii numărului de şomeri înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În condiţiile în care deficitului bugetului de asigurări sociale planificat pentru anul 2009 a crescut de circa 3 ori în comparaţie cu cel din 2008[7], o povară adiţională asupra acestuia este una deosebit de riscantă şi pune în pericol capacitate de plată a Casei Naţionale pentru Asigurări Sociale (CNAS).

SPECTRUL SOLUŢIILOR POSIBILE

Pentru a face faţă provocările menţionate, credem că Guvernul Republicii Moldova ar trebui să întreprindă următoarele acţiuni:

  • Dezvoltarea unei politici consecvente în vederea atingerii obiectivului stabilit în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu 2009 – 2011 cu privire la sporirea ponderii valorii adăugate brute la formarea produsului intern brut. Aceasta ar contribui la asigurarea unei creşteri economice calitative, iar reducerea ponderii taxelor pe produse şi import ar reduce riscurile încetinirii creşterii economice drept urmare a reducerii consumului şi a volumului de importuri. Acest obiectiv ar putea fi atins în urma majorării substanţiale a alocaţiilor bugetare destinate finanţării investiţiilor capitale. Cu părere de rău, constatăm o inconsecvenţă a politicii bugetare promovate de Guvern în acest sens, fapt demonstrat de majorarea nesemnificativă a alocaţiilor bugetare pentru investiţii capitale planificate conform Legii bugetului de stat pentru anul 2009. Acestea au crescut cu doar 1,08% faţă de anul 2008, ceea ce, luând în consideraţie rata inflaţiei de 7,3% înregistrată în 2008, reprezintă chiar o reducere a acestor alocaţii exprimate în termeni reali. Prin urmare, insuficienţa vizibilă a majorării investiţiilor capitale publice va reduce substanţial capacitatea Guvernului de a face faţă încetinirii creşterii economice pe parcursul anului 2009, precum şi sporirii calităţii acestei creşteri prin majorarea ponderii valorii adăugate brute în formarea PIB-ului.
  • Un aspect deosebit de important ce ţine de direcţionarea veniturilor remise de peste hotare este facilitarea investiţiilor efectuate din contul acestor resurse. Este îmbucurător faptul că asemenea obiectiv este inclus în programul Guvernului pentru anul 2009 însă rămâne de văzut ce măsuri va întreprinde Guvernul în vederea atingerii acestui obiectiv. Mai ales că intervenţiile date nu trebuie să poarte caracter „chirurgical”, adică să fie focusate asupra resurselor provenite de la emigranţi, ci să ţintească în îmbunătăţirea climatului general în care există IMM-urile. În acest context, este îngrijorătoare înrăutăţirea poziţiei relative a Moldovei în ratingurile internaţionale (Doing Business şi Cost of Doing Business elaborate de Banca Mondială) din ultimii ani, care atestă înrăutăţirea climatului de afaceri din ţară. Sunt necesare măsuri direcţionate în vederea optimizării cadrului birocratic al gestionării unei afaceri, a numărului de licenţe şi permisiuni pentru derularea procedurilor de import-export, raportării financiare, combaterii corupţiei etc.
  • Revizuirea bugetului pentru anul 2009. Impactul reducerii volumului de transferuri de peste hotare asupra încetinirii ritmului de apreciere a monedei naţionale în raport cu principalele valute de referinţă şi asupra consumului, sunt, credem, motive foarte temeinice pentru ca Ministerul Finanţelor să-şi reevalueze prognozele macroeconomice, prognozele asupra capitolului de venituri şi, respectiv, cheltuieli bugetare.
  • Moderarea politicii monetare. Repercusiunile negative ale reducerii volumului de depozite la termen pot diminua în urma unei politici monetare mai relaxate a Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv prin reducerea ratelor de refinanţare şi a normelor rezervelor obligatorii. BNM deja a făcut primii paşi în această direcţie. Aceasta va permite băncilor să utilizeze mai multe resurse în scopuri creditare. În perspectiva scăderii ritmului de creştere economică şi cu o inflaţia mai moderată, este îngrijorător nivelul foarte ridicat al ratelor la credite în economie, fapt ce creează bariere la accesul la surse de finanţare pentru sectorul privat. De aceea, sporirea creditării economiei moldoveneşti constituie o un obiectiv de importanţă imperativă pentru gestionarea eficientă în 2009 de către Guvern a provocărilor majore ale crizei economice mondiale.
  • Asigurarea disciplinei fiscale şi bugetare. În circumstanţele economice dificile specifice pentru anul 2009, Guvernul în nici un caz nu trebuie să renunţe la stabilitatea bugetară în favoarea intereselor sale electorale. Cumpărarea voturilor prin cheltuieli bugetare cu impact economic şi social dubios ar putea să ducă la un rezultat economic postelectoral de care nici un învingător al alegerilor nu va fi bucuros.

[1] Recensământul populaţiei 2004; Patterns and Trends of Migration and Remittances in the Republic of Moldova,OIM 2007
[2] Datele Eurostat.
[3] Rapoartele privind executarea bugetului de stat, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova
[4] Balanţa de plăţi a Republicii Moldova, BNM
[5] Legea bugetului de stat pentru anul 2009, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova
[6] Statistica privind Balanţa de Plăţi, Banca Naţională a Moldovei
[7] Legile cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2008 şi 2009, Casa Naţională pentru Asigurări Sociale a Republicii Moldova
Luni, 28 Mai 2007 00:00

Viața după remitențe

Comentariul economic nr. 18

Dinamica creşterii veniturilor remise de emigranţii moldoveni angajaţi peste hotare înregistrează noi recorduri, demonstrând că Republica Moldova rămâne a fi competitivă cel puţin la o categorie de export şi anume, exportul forţei de muncă. Însă, contribuţia curentă a veniturilor remise la creşterea economică nu trebuie să ducă la complacere vizavi de riscurile iminente pe care acestea le creează. Ignorarea acestor riscuri poate schimba iremediabil peisajul economic şi social din Republica Moldova.

O expansiune neclintită...

Pe parcursul ultimilor ani volumul veniturilor remise de emigranţii moldoveni a crescut robust. Se pare că nici anul 2007 nu va fi o excepţie: doar în primul trimestru transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoane fizice prin băncile comerciale au totalizat 209,77 mln. USD, aproape cu 29% peste intrările din primul trimestru anului precedent. Totodată, valoarea acestor remiteri este echivalentă cu 77,5% din valoarea exporturilor moldoveneşti în primul trimestru a.c., o cifră extraordinară în comparaţie regională. În general, în 2006 veniturile remise de emigranţi s-au cifrat la 854,55 mln. USD, iar în 2007, conform estimărilor FMI, pot să ajungă la 1,283 mlrd. USD.

Astfel, contrar aşteptărilor volumul remiterilor îşi menţine ritmurile puternice de creştere. Această evoluţie poate fi explicată prin creşterea numărului emigranţilor, legalizarea lor, sporirea retribuţiilor încasate de aceştia şi proliferarea sistemelor de transfer bancar rapid.

...cu efecte benefice imediate...

În general, remitenţele emigranţilor au avut un impact benign asupra evoluţiei economiei moldoveneşti până acum. Pe parcursul ultimilor ani transferurile private au constituit unul din motorii principali ai creşterii economice din Republica Moldova. Influenţa pozitivă asupra sistemului economic s-a translat atât prin sporirea veniturilor gospodăriilor casnice, cât şi prin majorarea veniturilor în buget public de pe urmă taxării indirecte a mărfurilor importate. Tot remiterile, alături de transferuri guvernamentale, au contribuit la ridicarea unei părţi a populaţiei din sărăcie, în special în perioada anilor 2000-2004.

Aşadar, susţinând veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice, remiterile au alimentat puternic consumul privat pentru mărfuri şi servicii. Totuşi, în cea mai mare măsură, remiterile sunt cheltuite pentru consum curent şi durabil, procurarea imobilului, dar şi sunt economisite în sistemul bancar. Doar o parte mult mai modestă (sub 10%) este folosită ca investiţii propriu-zise. Majorarea cotei remiterilor destinate investiţiilor constituie o preocupare justă. Totuşi, în acest sens constatăm două obstacole importante: 1) fluxul total al remiterilor este compus dintr-un număr mare de sume mici destinate consumului; 2) cei care ar putea să le investească în iniţierea unor afaceri mici (adică sunt tineri, dispun de cunoştinţe şi sunt capabili să-şi asume riscuri) deja se află peste hotare şi, investirea substanţială a economiilor acumulate peste hotare va fi posibilă numai după ţară.

Acestea fiind spuse, remarcăm că un asemenea mod de absorbţie a remiterilor a rezultat, pe de o parte, în susţinerea ritmurilor robuste de creştere economică, iar pe de altă – în acumularea unor dezechilibre majore în sistemul economic moldovenesc.

...şi dezechilibre şi riscuri majore...

Este evident că un model de creştere economică bazat pe remitenţe nu este durabil. De altfel, pentru asigurarea durabilităţii creşterii, veniturile remise trebuie să rezulte nu doar în augmentarea consumului final, ci şi în sporirea investiţiilor şi oportunităţilor de angajare în sistemul economic. Ceea ce nu este cazul Republicii Moldova: companiile locale au eşuat să răspundă cererii interne de consum tot mai mare, doar o mică parte a remitenţelor este investită, iar piaţa muncii a rămas anemică toţi aceşti ani. Evident, nu putem ignora efectul multiplicator al veniturilor remise de emigranţi care se manifestă în sistemul economic. În acelaşi timp, autorităţile moldovene nu s-au grăbit să folosească oportunităţile oferite de creşterea puternică a veniturilor remise, care ar putea avea o contribuţie mai mare la capitolul investiţiilor în sectorul real şi care ar putea deveni o resursă importantă pentru creşterea consumului producţiei companiilor locale. Respectiv, în condiţiile unei legături slabe între influxul tot mai mare al remitenţelor şi creşterea sectorului real, aspectele negative ale remitenţelor devin tot mai evidente, iar dezechilibre economice tot mai vădite. Cele mai importante dezechilibre sunt:

  • expansiunea deficitului comercial (creşterea galopantă a importurilor pentru satisfacerea cererii interne pe fundalul incapacităţii companiilor locale de a acoperi segmente importante ale acesteia);
  • expansiunea consumului a sporit presiunile inflaţioniste;
  • aprecierea monedei naţionale faţă de valutele străine a înrăutăţit poziţia exportatorilor moldoveni;
  • „supraîncălzirea” pieţei imobilului, o destinaţie sigură pentru investirea remiterilor;
  • exodul forţei de muncă calificate, urmată de un deficit acut al acesteia în Republica Moldova. Alături de climatul de afaceri deficient, deficitul forţei de muncă calificate împiedică serios venirea companiilor străine şi dezvoltarea companiilor locale.

În afară de această, rata de sărăcie a încetat să se mai comprime din 2005, iar remiterile tot mai mult sunt recepţionate de straturile mai asigurate ale populaţiei moldoveneşti.

Pe acest fundal tot mai pregnant se conturează o serie de riscuri majore vis-a-vis de sistemul economic şi social din Republica Moldova. Într-o perspectivă de durată medie şi lungă, am evidenţia următoarele riscuri:

  1. aprofundarea dezechilibrelor macroeconomice precum înrăutăţirea continuă a balanţei comerciale, supraaprecierea leului, etc. Totodată, o eventuală micşorare bruscă a influxului de remiteri ar putea rezulta în contracţia cererii interne şi, deci, a creşterii economice în condiţiile stagnării sectorului real şi exporturilor.
  2. umflarea „balonului” pe piaţa imobilului. Piaţa de imobil va rămâne supraîncălzită în timpul apropiat. Totodată, combinarea ofertei excesive cu o eventuală comprimare a cererii (de pildă, din cauza reunificării familiilor emigranţilor peste hotare) poate rezulta în spargerea „balonului” şi recesiunea sectorului de construcţii.
  3. deficitul forţei de muncă calificate. Deficitul forţei de muncă devine un obstacol important în calea dezvoltării economice în Republica Moldova. Perpetuarea ritmurilor actuale de exod al forţei de muncă calificate va periclita perspectivele creşterii economice şi atragerii investiţiilor străine în ţară.
  4. prăbuşirea sistemului naţional de pensii. Schimbări demografice de îmbătrânire a populaţiei şi ieşirea emigranţilor din sistemul contribuţiilor sociale face actualul sistem de pensii nesustenabil în perspectivă de lungă durată. Autorităţile, pare-se, nu au fost capabile să abordeze această problemă într-o manieră coerentă.
  5. dezvoltarea culturii de dependenţă. Intrări sigure şi constante de venit în bugetul gospodăriilor casnice de pe urma remiterilor descurajează participarea membrilor acestor gospodării la procesele de producere. În rezultat, avem mai puţină forţă de muncă activă. Aceasta cultură a dependenţei de veniturile remise de emigranţi este deosebit de periculoasă în cazul tinerilor.
  6. hazardul moral al guvernării. Creşterea şi bugetul public finanţaţi în mod stabil prin remitenţe permite guvernanţilor să evite implementarea reformelor structurale necesare, dar riscante din punct de vedere social. Cu atât mai mult că asemenea model de creştere este foarte convenabil grupurilor de interese ce reprezintă, de pildă, importatorii care beneficiază de leul forte şi cererea de consum în creştere. În mod paradoxal, cetăţenii nesatisfăcuţi cu rezultatele actului de guvernare şi plecaţi pentru muncă peste hotare, contribuie, prin remiterile lor, la perpetuarea stării de lucruri din societate şi perpetuarea guvernării ineficiente. Se formează un „cerc vicios” care poate să nu fie depăşit prin intermediul procedurilor electorale democratice.

...iar autorităţile ezită să abordeze problemă în ansamblu...

Deocamdată, autorităţile moldovene nu au demonstrat o abordare complexă în domeniul migraţiei şi remitenţelor, ci au lansat doar o serie de programe cu impact mai mult sau mai puţin modest ce se implementează cu susţinerea şi/sau parteneriat cu organizaţiile internaţionale. Însă, elaborarea unei politici cuprinzătoare este o strictă necesitate. Din punctul nostru de vedere, o asemenea politică trebuie să se axeze pe câţiva piloni, dintre care menţionăm:

  1. Asigurarea climatului economic şi investiţional favorabil. Indiferent de provenienţă, străină sau locală, investiţiile au nevoie de condiţii prielnice. Aceasta înseamnă continuarea reformelor ce urmăresc micşorarea imixtiunii administrative în procesele economice, debirocratizarea, combaterea corupţiei şi acces egal la justiţie.
  2. Facilitarea încadrării emigranţilor reveniţi în activitatea economică din ţară. Mulţi migranţi ce revin acasă nu cunosc suficient oportunităţile de afaceri, nu dispun de deprinderi necesare pentru iniţierea acestora sau au nevoie de asistenţă în angajarea în câmpul muncii. Un program special ce urmăreşte reintegrarea emigranţilor fie prin angajare, fie prin instruirea în iniţierea afacerilor ar putea juca un rol important în accelerarea dezvoltării economice în Republica Moldova.
  3. Stabilirea contactelor şi comunicarea cu diaspora moldoveană de peste hotare. Autorităţile trebuie să stabilească şi să menţină contactele cu diaspora moldoveană. Această diasporă trebuie mereu informată despre evoluţiile politice şi economice, şi despre noile oportunităţi de afaceri din Republica Moldova. Asemenea eforturi ar putea maximiza implicarea comunităţilor de moldoveni din afara ţării în procesele economice şi sociale din patrie.
  4. Negocierea cu ţările-gazdă a unor acorduri bilaterale privind protecţia socială. Existenţa unui număr mare de emigranţi care nu-şi plătesc contribuţiile sociale în Moldova, dar care, atunci când vor reveni în ţară, vor trebui să beneficieze de plăţi din sistemul moldovenesc de protecţie socială periclitează durabilitatea acestuia. Reincluderea cetăţenilor moldoveni în sistemul naţional de protecţie socială este o strictă necesitate pentru asigurarea capacităţii statului de a-şi onora obligaţiile sociale.

Spre fericire, sau nefericire, fenomenul migraţiei şi remitenţelor va rămâne un factor important în dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova pe mulţi ani înainte. Astfel, depăşirea inerţiei şi abordarea acestei probleme în mod sistematic şi coerent de către autorităţile Republicii Moldova reprezintă o necesitate de neomis. Mai târziu poate fi ... prea târziu.

În trimestrele 1 și 2 ale anului 2012, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a publicat 17 hotărâri care se referă la auditul bugetului raional, gestionarea patrimoniului public de autoritățile raionale precum și unele întreprinderi de stat și la regularitatea gestionării resurselor publice de către unele Ministere. Practic în toate rapoartele Curții au fost depistate denaturări semnificative. Documentul pe care l-am elaborat sintetizează cele mai majore iregularități și ineficiențe, care țin de (i) disfuncționalitatea procedurilor ce încadrează achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor precum și efectuarea investițiilor capitale; (ii) practicile curente neregulamentare și ineficiente de acordare a suplimentelor și premiilor salariale; (iii) și nu în ultimul rând, controlul intern defectuos care nu asigură transparența operațiunilor pe care entitățile respective le derulează.

În acest document, pe baza raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2011, ne-am propus să analizăm cât de transparent sunt elaborate rapoartele de executare a bugetului de stat de către Guvernul Republicii Moldova și cât de informative sunt acestea, care sunt punctele forte și neajunsurile procesului în forma în care derulează astăzi și cum ar putea fi îmbunătățit acest proces. Evaluarea este bazată pe cele mai bune practici internaționale în raportarea bugetară. Concluzia generală este că procesul de raportare pe executarea bugetului este unul formalist, baza exclusiv pe indicatori financiari și nu este acordată atenție evaluării performanțelor în cheltuirea banilor publici pentru atingerea scopurilor de politici. Una din recomandările-cheie ale acestui raport este ca Guvernul să elaboreze și să publice un Raport pentru Cetățeni asupra executării bugetului de stat, în care să arate cum resursele și patrimoniul public au fost utilizate în modul cel mai bun posibil pentru atingerea țintelor de dezvoltare importante pentru cetățeni și companiile private  - reducerea sărăciei, creșterea ocupării, asigurarea unui mediu de afaceri încurajator.

Asigurarea transparenței este o obligație a Guvernului și un instrument în sporirea eficienței și eficacității în utilizarea resurselor de stat. Scopul cercetării reflectate în prezentul document este de a efectua o evaluarea cantitativă și calitativă privind transparența procesului bugetar în Republica Moldova și de a obține o imagine mai clară referitor la poziția Republicii Moldova față de alte țări din lume. Evaluarea este făcută pe baza unei metodologii standard - Open Budget Index, elaborată de International Budget Partnership. Documentul evaluează calitatea procesului participativ la toate etapele procesului bugetar. În general, pozițiile Republicii Moldova nu sunt proaste, dar practicile nu sunt uniforme la toate etapele procesului bugetar. Sunt aduse o serie de recomandări de politici pentru autoritățile relevante în vederea sporirii transparenței procesului bugetar și asigurării unei participări calitative a publicului larg în acest proces.

Pagina anterioară12345
Pagina 5 din 5

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro