Imprimă această pagină

Criza COVID-19: Companiile de stat, între incertitudine și oportunități

Data publicării: Joi, 10 Decembrie 2020
Accesări: 861

Studiul „Criza COVID-19: companiile de stat între incertitudine și oportunități” a fost realizat în contextul unor evoluții neașteptate a activității economice urmare a răspândirii virusul SARS-CoV-2, cunoscut pe plan mondial drept pandemia COVID-19.

Pentru a limita răspândirea virusului, marea majoritate a statelor au recurs la măsuri de carantină și distanțare socială fără precedent, neimaginabile până acum câteva luni, care afectează desfășurarea mai multor tipuri de activități economice. Pe măsură ce timpul trece și nu există încă o soluție medicală împotriva virusului, par a fi întrunite toate condițiile unei crize economice de amploare – scăderea accentuată a PIB-ului, falimente și șomaj în creștere. Drept răspuns la aceasta, intervenția largă a statului este văzută drept cheia redresării economice, chiar și de cei care în trecut considerau statul o amenințare în adresa pieței libere. Acceptul general este acela că „instrumentele ordinare nu sunt suficiente pentru a face față acestor vremuri neordinare” iar „companiile de stat sunt parte a efortului guvernelor de redresare a situației atât pe plan medical cât și economic”.

Pornind de la experiența internațională în contextul crizei COVID-19, scopul acestui studiu este de a determina în ce condiții companiile de stat autohtone pot deveni un instrument de depășire a crizei și accelerare a recuperării economice. Astfel, analiza își concentrează atenția asupra situației companiilor de stat autohtone și cum acestea au fost afectate de pandemie, care este rolul lor în perioade de criză și ce măsuri ar putea să întreprindă Guvernul pentru a le susține și a maximiza caracterul distinct al acestora față de operatorii economici privați.  

Termenul de „companii de stat” utilizat în cadrul studiului se referă în mod particular la cele două tipuri de entități economice de stat: (I) Întreprinderi de stat și (II) Societăți pe acțiuni cu capital de stat. Cu toate acestea, în sens extins și în unele situații specifice, referințele pot include și entitățile ce prestează servicii de interes economic general (SIEG).  Totodată, în unele situații se utilizează forma juridică distinctă a celor două tipuri de entități, inclusiv cu menționarea aportului statului în capitalul social (majoritar sau minoritar). Pentru realizarea scopului, autorii au analizat cadrul legislativ și de politici relevant sectorului, rapoartele periodice de monitorizare prezentate de anumite autorități, precum și cele mai recente studii în domeniu. În același timp, cercetarea impactului pandemiei asupra companiilor de stat a fost realizată utilizând metode de cercetare cum ar fi chestionarea și interviurile aprofundate cu reprezentanți din sector. Totodată, concluziile și ipotezele studiului au fost consultate cu principalii actori și părți interesate, printre care autorități ale statului, parteneri externi, actori politici și companii de stat. 

Studiul este structurat în patru capitole care urmăresc logica evenimentelor din ultima perioadă și anume: 

Capitolul I „Sectorul companiilor de stat, încotro...?” –  prezintă situația companiilor de stat de până la declanșarea pandemiei, cu accent pe indicatorii bilanțieri, rezultatele financiare și problemele sistemice din sector.   

Capitolul II „Companiile de stat în perioada pandemiei Covid-19 – evaluează cum companiile de stat au fost afectate de pandemia COVID-19 și cât de pregătite sunt acestea pentru a face față unei crize economice.  

Capitolul III „Rolul companiilor de stat în perioade de criză” – descrie abordarea la nivel mondial asupra companiilor de stat în perioade de criză și evaluează în ce condiții cele autohtone pot deveni un instrument de depășire a crizei economice. 

Capitolul IV „Susținerea companiilor de stat în perioade de criză” – prezintă eventualele măsuri ce ar putea fi întreprinse de guvern pentru a susține companiile de stat și a maximiza caracterul distinct al acestora, și anume avantajele față de operatorii economici privați, în baza recomandărilor organizațiilor internaționale de profil. 

Descarcă studiul integral 

Descarcă infografic

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
FaLang translation system by Faboba