Raportul de Stare a Țării 2020

Tipărește
Data publicării: Luni, 19 Octombrie 2020
Accesări: 995

Anul 2020 a fost marcat de pandemia COVID-19, care a prins Republica Moldova nepregătită și ale cărei repercusiuni au amplificat vulnerabilitățile de bază ce țin de starea țării. 

Deja în debutul lui 2020, până la declanșarea crizei pandemice, economia Republicii Moldova începuse să se încetinească, deficitul bugetar deja era planificat în creștere, iar unii indicatori macroeconomici de bază (ex.: exporturile) erau în minus. Pe lângă aceasta, țara a intrat în pandemie cu un nivel scăzut de competitivitate (locul 86 din 141 de state conform Raportului global de competitivitate 2019 (similar cu Ucraina, Tunisia, Sri Lanka și Liban) și de libertate economică (locul 87 din 180 de state conform Indicelui libertății economice 2020 al Fundației Heritage, alături de Belarus și Samoa), precum și un nivel înalt de corupție (locul 120 din 180 de state conform Indicelui privind percepția corupției 2019, realizat de Transparency International, alături de Sierra Leone, Niger și Pakistan). Potrivit sondajelor, nici majoritatea firmelor nu au dat dovadă de pregătire pe măsură, intrând în pandemie fără resurse financiare de rezervă și fără instrumente de guvernanță internă pentru administrarea crizelor, cu un nivel scăzut de înzestrare tehnologică, deținând capacități limitate de gestionare a instrumentelor digitale și cu o minimă diversificare a furnizorilor și canalelor de desfacere. Toate aceste vulnerabilități, care măcinau starea țării de la an la an, s-au agravat substanțial pe fundalul repercusiunilor provocate de pandemie. Astfel, competitivitatea multor companii a fost subminată prin restricționarea accesului la materii prime, piețe de desfacere și capital/resurse financiare, precum și din cauza scăderii productivității muncii; iar calitatea proceselor democratice, a procesului legislativ și a elaborării politicilor publice s-a înrăutățit.

Moldova continuă să piardă din competitivitatea externă și nu reușește să asigure convergența cu vecinii săi și cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Analiza scorurilor țării în funcție de cei mai cunoscuți indici internaționali de comparație care sunt relevanți pentru evaluarea stării țării (PIB pe capita, Indicele Global al Competitivității, Indicele Dezvoltării Umane și Indicele Percepției Corupției) relevă faptul că Moldova și-a înrăutățit poziția în comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est (ECE) și a stagnat în comparație cu vecinii săi (România și Ucraina). Singurele îmbunătățiri pozitive au putut fi observate pentru dinamica PIB-ului pe capital, unde s-a produs o oarecare convergență marginală. Aceasta denotă carențele privind calitatea și durabilitatea creșterii economice pe care Moldova a înregistrat-o în ultimii ani, deoarece nu a permis țării să își îmbunătățească semnificativ competitivitatea externă. În timpul crizei Covid-19, diferența de dezvoltare a țării, comparativ cu regiunea ECE, va continua să crească, ceea ce va afecta negativ starea țării și va genera riscuri semnificative pe termen mediu și lung (de exemplu, eșecul de a concura pentru investiții străine directe în regiune, emigrarea populației cu vârstă aptă de muncă, slaba integrare în lanțurile internaționale de aprovizionare și în procesele de globalizare / regionalizare etc.).

Criza sanitară a developat și criza cronică de încredere între populație și guvernare, care s-a acutizat pe fundalul repercusiunilor sociale și economice ale pandemiei, în paralel cu un răspuns ineficient anticriză din partea Executivului. Coeziunea slabă dintre populație și guvernare a fost mereu o problemă acută, care a definit starea țării de la an la an. Majoritatea sondajelor de opinie relevă faptul că cea mai mare parte a cetățenilor consideră că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită, iar principalele instituții ale statului (partidele politice, Guvernul, Parlamentul și sistemul de justiție) sunt la limita inferioară a încrederii. Aceasta a subminat și mai mult eficiența măsurilor de atenuare și de gestionare a epidemiei - oamenii au ignorat aproape în totalitate cerințele elementare de protecție, cum ar fi purtarea măștilor și respectarea distanței fizice, fapt ce a agravat și mai mult situația pandemică (cerc vicios). Mai mult, măsurile de atenuare a repercusiunilor economice și sociale nu au fost nici suficiente și nici eficiente. Invocând creșterea rapidă a deficitului bugetar, Guvernul nu a reușit să elaboreze un program anticriză complex pentru firme și populație. Cu excepția indemnizațiilor de șomaj (de care a beneficiat un număr limitat de persoane), a amânării cu câteva luni a plăților fiscale, a unui moratoriu pe controale de stat și a unui mecanism de subvenționare a dobânzilor la creditele contractate de companii pentru necesități urgente (care nu s-a bucurat însă de popularitate în rândul sectorului privat), Guvernul nu a putut oferi nici viziune și nici măsuri mai substanțiale pentru a acoperi, cel puțin parțial, pierderile suportate de către companii și populația țării în contextul pandemiei. Dovadă sunt și cifrele, care arată că intervenția totală a fost de circa 0,4-0,5% din PIB, ceea ce este de circa cinci-șase ori mai puțin față de programele anticriză implementate de alte state din regiune.

Pe lângă repercusiunile pandemiei, anul 2020 a fost marcat de secetă, care a scos în prim-plan o altă vulnerabilitate majoră a țării - expunerea sporită la șocurile climatice. Fenomenele climatice extreme (secete, înghețuri, grindină, inundații) devin tot mai frecvente în Republica Moldova, fiind un efect clar al schimbării climei la nivel global în paralel cu un management defectuos al mediului la nivel de țară (corupție, instituții slabe, defrișări ilegale de arbori, administrare proastă a resurselor naturale și a bazinelor acvatice etc.). Neglijarea problemelor de mediu pe parcursul ultimilor ani, manifestată prin sacrificarea obiectivelor de mediu în favoarea celor economice sau a intereselor înguste de grup (advocacy și lobby), este un exemplu clasic de miopie politică de care politicienii și guvernele au dat dovadă mai mereu în Republica Moldova. Efectele acestei neglijențe a obiectivelor de mediu și ale subminării constante a guvernanței și cadrului instituțional din domeniul mediului se fac tot mai resimțite de către economie și țară în general. Seceta din 2020 este un exemplu elocvent în acest sens. Și în raport cu această criză guvernarea nu a dat dovadă de viziune și acțiuni ferme care, pe termen scurt, ar imuniza sectorul agricol față de asemenea șocuri, iar pe termen mediu și lung - ar fortifica actualul cadru instituțional și guvernanța de mediu. Astfel, după mai multe acțiuni de protest, fermierilor le-au fost oferite facilități fiscale și subvenții pentru a putea compensa, cel puțin parțial, pierderile suportate din cauza secetei. În același timp, au rămas aproape ignorate problemele mai fundamentale ce ar spori reziliența sectorului agricol (ex.: implementarea sistemelor moderne de irigare, reorientarea fermierilor spre culturi mai rezistente la condiții de secetă, stimularea agriculturii intensive și cu valoare adăugată sporită, eliminarea aranjamentelor anticoncurențiale în rândul intermediarilor de produse agricole, facilitarea accesului fermierilor la piețele de desfacere). Nici acțiuni ferme ce ar asigura un management mai sustenabil și eficient al mediului nu au fost întreprinse (ex.: fortificarea Agenției de Mediu, a direcțiilor de mediu din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și altor instituții relevante din domeniu, combaterea defrișărilor și creșterea reală a suprafețelor împădurite, reglementarea mai eficientă a exploatării resurselor acvatice etc.). Ignorarea continuă a acestor probleme va vulnerabiliza și pe viitor starea țării, cu repercusiuni tot mai grave asupra sectorului agricol, a finanțelor publice și a mediului înconjurător.

Modul în care autoritățile (nu) au gestionat cele două crize majore ale anului 2020 (pandemia COVID-19 și seceta) relevă o vulnerabilitate fundamentală a țării: un sentiment scăzut de statalitate în rândul guvernanților, dar și al societății. Sentimentul de statalitate se referă la spiritul de apartenență a politicienilor, guvernanților și societății la o țară, sentiment din care derivă din simpla dorință comună ca statul să prospere pe termen lung. Abordarea de gestionare manuală a țării și lipsa politicilor ce ar asigura soluționarea sistemică a problemelor majore de țară, respectiv ar face Republica Moldova mai rezilientă pe termen lung, relevă un sentiment infim, aproape invizibil al statalității. Sentiment care, la rândul său, ar consolida guvernarea, politicienii și societatea în lupta cu COVID-19, în atenuarea efectelor secetei și, în general, ar asigura coeziunea pe marginea subiectelor cu adevărat importante pentru ameliorarea pe termen lung a stării țării (ex.: lupta reală cu corupția, dezvoltarea unui sistem veritabil și funcțional al economiei de piață, un management integru și sustenabil al resurselor naturale etc.). La aceasta se adaugă capturarea agendei de politici de către politicieni, al căror orizont de interese și priorități se limitează la cicluri electorale. Un exemplu elocvent aici este dominarea de către politicieni sau de oficiali de rang înalt (președintele țării, șeful și unii membri ai Executivului) a rolului de comunicatori pe marginea gestionării pandemiei. Aceasta, deși niciunul dintre acești demnitari nu dispune de pregătire în domeniul sănătății sau al comunicării publice. Este un fapt ce a generat dezaprobare în societate, slăbind și mai mult relația de încredere dintre cetățean și autorități/stat. 

Un alt impact al coronacrizei ține de accentuarea inegalităților, care și până la aceasta prezentau importante provocări pentru starea țării. La nivel de companii, au crescut inegalitățile dintre întreprinderile mici și mijlocii, majoritatea din care erau slab pregătite pentru un asemenea șoc, și cele mari, care sunt și mai reziliente grație înzestrării tehnologice, rezervelor de lichidități și contractelor pe termen lung cu furnizorii și clienții. La nivel de populație, indicatorii pieței muncii și ai veniturilor relevă că cel mai mult au fost afectate femeile, tinerii, persoanele cu nivel scăzut de studii și cele cu venituri mici (chintila 1). Respectiv, în lipsa unor politici adecvate de răspuns, coronacriza a agravat inegalitățile economice și sociale din Republica Moldova, fapt ce prezintă repercusiuni majore asupra stării țării: creșterea ratei sărăciei și a tensiunilor sociale, înrăutățirea cadrului concurențial cu impact negativ asupra bunăstării consumatorilor/populației și, nu în ultimul rând, stimularea unui nou val migraționist ce ar putea să se contureze după eliminarea restricțiilor de circulație internațională.

Coronacriza și ineficiența măsurilor de gestionare a acesteia pot stimula un nou val migraționist ce va agrava situația demografică și va conduce la ratarea dividendului demografic. O eventuală creștere a emigrării populației de vârsta aptă de muncă, după eliminarea restricțiilor de circulație internațională, ar putea fi generată de intensificarea interacțiunii oamenilor cu sistemul medical din Republica Moldova, care este unul slab și care a determinat și anterior părăsirea țării. De asemenea, emigrarea ar putea fi determinată de închiderea/restructurarea mai multor afaceri, care va scoate din sistemul economic o bună parte din populația cu vârsta aptă de muncă. Aceasta ar putea conduce la ratarea definitivă a celui de-al doilea dividend demografic, despre care am menționat și în edițiile precedente ale Raportului de Stare a Țării și care constă în apropierea celei mai numeroase cohorte a populației, născute în timpul exploziei demografice din anii ’80, de vârsta cu cea mai mare productivitate și potențial economic. În contextul agravării inegalităților, al limitării oportunităților economice și al ineficienței/inexistenței politicilor anticriză, categoria respectivă de populație, care este și cea mai mobilă, va deveni tot mai înclinată spre emigrare, fapt ce va agrava în continuare situația demografică.

Republica Moldova are nevoie urgent de o strategie anti- și post-criză, cu viziune pe termen scurt și lung, și de măsuri ferme, cu accent pe cei mai vulnerabili. În primul rând, este necesar de majorat anvelopa financiară destinată măsurilor anti- și post-criză. Resursele trebuie identificate atât pe intern (relaxarea politicii monetare prin reducerea normei rezervelor obligatorii, având în vedere mediul inflaționist favorabil, precum și creșterea emisiunilor de valori mobiliare de către stat în situația unui nivel scăzut de îndatorare a acestuia), cât și pe extern (ameliorarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, eficientizarea coordonării asistenței externe și emiterea de euroobligațiuni). Conform celor mai modeste calcule, aceste măsuri ar putea permite mobilizarea a circa un miliard de euro, ceea ce va fi suficient pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemie și pentru asigurarea unei recuperări rapide în perioada post-COVID-19. În al doilea rând, sunt necesare măsuri urgente și ferme în vederea compensării pierderilor suportate de către firme și populație ca urmare a pandemiei. Măsurile cu pricina trebuie să vizeze compensarea directă și imediată a 70-80% din veniturile ratate de către angajații care au fost disponibilizați din cauza pandemiei și garantarea deplină a creditelor contractate de companii pentru scopuri urgente (ex.: onorarea angajamentelor salariale sau/și față de furnizori). În plus, este necesară o schimbare radicală a abordării instituțiilor ce reglementează mediul de afaceri (ex.: Fisc, Agenția Națională a Siguranței Alimentelor etc), prin care accentul să se pună mai curând pe oferirea de consultanță firmelor, decât pe controale și amenzi. În sensul dat, este nevoie de un program de instruire pentru funcționarii acestor instituții, care trebuie să se reprofileze din regulatori în consultanți. În al treilea rând, sunt necesare programe de stat, eventual cofinanțate de către partenerii de dezvoltare, ce ar permite o recuperare mai rapidă post-criză. Aceste programe trebuie să țintească cinci priorități de bază: (i) digitizarea afacerilor (granturi și subvenții pentru dezvoltarea platformelor online de marketing și vânzări, a instrumentelor electronice de plată și instruirea angajaților în vederea gestionării eficiente a mecanismelor digitale); (ii) instruirea angajaților și a șomerilor în vederea recalificării rapide, flexibilizării pieței muncii și accelerării realocării persoanelor disponibilizate din firmele/sectoarele cele mai afectate de criză spre cele care vor reuși să se mențină sau chiar să se dezvolte; (iii) instruiri, consultanță și acțiuni de suport pentru facilitarea accesului companiilor mici și mijlocii la piețe de desfacere; (iv) granturi și subvenții pentru procesatorii care utilizează materia primă locală, fapt ce va susține și producătorii autohtoni de materie primă, precum și va impulsiona crearea de valoare adăugată în economie; și (v) subvenții și garanții de stat pentru creditele menite să sporească nivelul de înzestrare tehnologică a firmelor și orientarea spre activități economice cu valoare adăugată crescută (ex.: procesarea avansată a materiei prime locale). Măsurile respective trebuie să țintească preponderent cele mai vulnerabile grupuri în contextul crizei: Întreprinderile Mici și Mijlocii, dar și femeile, tinerii, persoanele din mediul rural și cele care au cele mai mici venituri.

Descarcă raportul (ro)   Descarcă raportul (en)


 

Aceastǎ publicație a fost realizatǎ de Centrul Analitic Independent „EXPERT-GRUP” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Opiniile exprimate în documentul de fațǎ reprezintǎ exlusiv punctul de vedere al autorilor și nu sunt, în mod obligatoriu, împǎrtǎșite de FES și EXPERT-GRUP. 

EXPERT-GRUP nu își asumǎ luǎri de atitudine colective. Comercializarea publicațiilor FES nu este  permisǎ decât cu aprobarea în scris a Friedrich-Ebert-Stiftung.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce parere aveți despre măsurile Guvernului privind gestionarea efectelor economice și sociale ale pandemiei Covid-19? (alegeți maxim 3)

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: