Imprimă această pagină

Criza COVID-19: cum își finanțează Republica Moldova deficitul bugetar?

sursa foto: freepick.com sursa foto: freepick.com
Data publicării: Vineri, 24 Aprilie 2020
Accesări: 5692

Contextul

Pe lângă amenințările la adresa sănătății populației, criza generată de pandemia COVID-19 prezintă primele provocări la nivel economic. Măsurile de carantină și cele de distanțare socială au redus semnificativ din activitatea firmelor, prognozele de creștere economică la nivel mondial fiind semnificativ revizuite în direcția unei recesiuni globale de circa 3%. Economia Republicii Moldova nu este o excepție, mai mute sectoare înregistrând deja o scădere drastică a vânzărilor și a veniturilor din cauza imposibilității de a desfășura activitatea obișnuită. Pe lângă aceasta, finanțele publice sunt puse la grea încercare - pe de o parte sunt afectate de reducerea încasărilor din taxe și impozite, pe de altă parte cresc cheltuielile pentru susținerea sectorului medical. De asemenea, Guvernul nu poate lăsa economia reală fără suport, cheltuielile pentru susținerea agenților economici și a populației urmând să crească considerabil.

În condiții de stare de urgență instituită în rezultatul răspândirii COVID-19, Guvernul și Parlamentul au aprobat o rectificare semnificativă a bugetului. Rectificarea are la bază un scenariu macro-economic oarecum optimist, cu o descreștere a PIB-lui în termeni reali de (doar) 3,0% față de anul 2019, o inflație medie anuală de 2,8% și un curs mediu MDL/USD de circa 19 lei. Chiar și așa, veniturile bugetului public național se vor diminua semnificativ, cu mai bine de 7,5 mlrd. MDL în timp ce cheltuielile vor crește cu circa 1,3 mlrd. MDL. În acest context, deficitul bugetar ar urma să atingă valoarea de 16,2 mlrd. MDL ceea ce este mai mult decât dublu estimat inițial (7,4 mlrd. MDL la momentul aprobării Legii bugetului de stat pentru anul 2020).

Deși nivelul actual al datoriei din sectorul public nu este unul care să creeze probleme, în condițiile actuale orice cheltuială trebuie minuțios justificată. Concomitent cu revizuirea programelor existente de cheltuieli, Guvernul a inclus un șir de programe noi în vederea susținerii sectorului ocrotirii sănătății cu impact imediat, dar și pe termen mai lung. De asemenea, sunt prevăzute programe de cheltuieli care sunt menite să atenueze impactul negativ al pandemiei asupra agenților economici și asupra populației. Drept surse de finanțare a masurilor prevăzute vor servi creditele atrase din partea organizațiilor financiare internaționale și credite bilaterale de la guvernele altor țări. Astfel sunt menționați creditori precum Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Uniunea Europeană (UE) și Guvernul Federației Ruse.

Miezul problemei

În contextul unei situații excepționale Republica Moldova are la dispoziție mai multe opțiuni de finanțare a deficitului bugetar. Instituirea stării de urgență este un motiv larg acceptat de extindere a cheltuielilor bugetare peste limitele impuse de legislația bugetar – fiscală. Dacă pe plan intern opțiunile de finanțare sunt limitate (împrumuturi de la bănci, privatizări sau indirect bani de la BNM) atunci pe plan extern paleta de creditori în condițiile date devine mult mai diversificată. În contextul pandemiei COVID-19, instituțiile financiare internaționale cum ar fi FMI și Banca Mondială au pus la dispoziția membrilor miliarde de dolari prin instrumente de creditare rapide, ieftine și fără careva condiționalități de reformă. Pentru Moldova, suportul anunțat de cele două instituții se ridică la circa 300 mil. USD. De asemenea, ca răspuns la criză, UE a anunțat sprijin nerambursabil atât pentru țările membre cât și pentru cele asociate. Pentru țara noastră deja a fost anunțat un suport financiar nerambursabil de circa 87 mil. EUR și posibilitatea acordării unei asistențe de circa 100 mil. EUR.

Pe lângă suportul financiar de la FMI și UE, autoritățile recurg și la creditori mai puțin tradiționali care pot afecta relațiile externe ale țării noastre atât din punct de vedere financiar, cât și politic și chiar geopolitic. Recent, Moldova a semnat un Acord de finanțare de 200 mil. EUR cu Guvernul Federației Ruse care deși este prezentat ca răspuns și suport în contextul pandemiei COVID-19, acesta mai degrabă are menirea de a susține proiectele electorale anunțate încă la început de an. O bună parte din resursele financiare (1,3 mlrd MDL) au fost deja incluse în proiectul de rectificare a bugetului pentru implementarea Proiectului „Program de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse”, ceea ce nu este altceva decât un nou program de ”Drumuri bune”. Evident nu punem la îndoială că orice lucrări publice de infrastructură vor ajuta oarecum agenții economici în perioadă de criză, totuși cea mai delicată întrebare rămâne oportunitatea acestor lucrări și modul de realizare în contextul existenței mai multor condiționalități.

Acordul de credit semnat cu Guvernul Federației Ruse ridică mai multe semne de întrebare atât asupra unor prevederi financiare cât și asupra unor condiționalități nefinanciare. Chiar dacă este menționat că este un credit pentru suport bugetar, Guvernul nu poate utiliza acești bani așa cum crede de cuviință, ci doar pentru susținerea unor proiecte de dezvoltare comune și cu implicarea companiilor din această țară. Astfel, Guvernul pare să nu aibă posibilitatea evaluării individuale a oportunității proiectelor, decizia urmând a fi luată împreună cu partea rusă. O altă prevedere care merită o atenție deosebită și explicații suplimentare ține de consolidarea tuturor datoriilor parții moldovenești, și aceasta fără o claritate în privința situației la zi cu toate obligațiile active ale Republicii Moldova față de Federația Rusă. Astfel de obligații nu pot fi acceptate fără alăturarea expresă a listei obligațiilor existente. În cele din urmă, condițiile de rambursare, inclusiv dobânda acestui credit, par a fi printre cele mai dure din lista tuturor acordurilor de finanțare pe care țara noastră le are în vigoare la moment, sau care sunt la o etapă avansată de aprobare.

Acordul semnat cu partea rusă în esență nu poate fi comparat cu nici un instrument de finanțare acordat de alți creditori, fie în contextul crizei COVID-19 sau a altor împrumuturi cu destinație bugetară. Totuși, pentru o imagine mai clară asupra acestui aspect, în comentariu sunt prezentate principalele condițiile de atragere a finanțării din partea diferitor parteneri externi, cu accent pe fondurile atrase recent de la instituțiile financiare internaționale (creditori multilaterali) și a celor contractate de la alți parteneri pe cale bilaterală.

Accesează comentariul

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
FaLang translation system by Faboba