Testarea opțiunilor de politici pentru combaterea evaziunii fiscale folosind perspective comportamentale. Rezultate comparative ale experimentelor comportamentale efectuate în Moldova și în Franța

Tipărește
Data publicării: Marți, 18 Februarie 2020
Accesări: 1481

Am folosit jocurile economice în condiții de laborator controlate pentru a izola efectul mai multor factori asupra conformării fiscale: (i) moralul fiscal, (ii) denunțarea, (iii) probabilitatea de auditare, și (iv) severitatea sancțiunii în cazul evaziunii fiscale nedetectate. Primul rezultat evident din experimentele efectuate în Moldova și în Franța este că moralul fiscal pare să fie mai ridicat în Moldova. Acest rezultat este surprinzător, având în vedere că dimensiunea economiei subterane este mai mare în Moldova decât în Franța. Cu toate acestea, este important de reţinut că economia subterană este afectată de moralul fiscal, dar și de calitatea instituțiilor. În aceste experimente am controlat calitatea instituțiilor. Experimentatorul a jucat rolul autorității centrale. După cum s-a menționat mai sus, experimentatorul este privit în general ca o autoritate legitimă în acest tip de experimente. Prin urmare, dacă ar fi să schimbăm calitatea instituțiilor, rezultatele pot fi complet diferite. Este important de reţinut deci faptul că moralul fiscal este relativ ridicat în Moldova pentru o anumită calitate a instituțiilor.

Rezultatele obținute din experimentele economice asupra evaziunii fiscale, efectuate în Moldova și în Franța, clarifică politicile care ar putea reduce comportamentele necinstite în rândul populației. În primul rând, constatările privind nivelul moralului fiscal în Moldova sugerează că, având setul potrivit de instituţii, oamenii din Moldova sunt dispuși să respecte legislația fiscală la niveluri cvasi-optime. În mod ideal și pe termen lung, autoritățile publice ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea calității instituțiilor oficiale – de exemplu, o transparență sporită în alocarea resurselor publice, un proces de decizie colectiv care ține cont de preferințele cetățenilor și reducerea corupției în rândul funcţionarilor publici. Însă pe termen scurt, autoritățile publice ar putea, de asemenea, să comunice mai bine despre proiectele publice importante finanțate din impozitele publice. Informarea publică relevantă cu privire la bunurile publice poate modifica preferințele și convingerile oamenilor cu privire la reprobabilitatea morală a evaziunii fiscale.

Pe lângă moralul fiscal și calitatea instituțiilor, rezultatele acestor experimente economice demonstrează importanța informării sociale. Datele arată clar că deciziile de conformare fiscală ale oamenilor sunt corelate cu deciziile celorlalți membri ai grupului. O constatare importantă este că participanții din Moldova sunt deosebit de sensibili la informațiile sociale negative. Într-adevăr, observarea unor evaziuni fiscale reduce semnificativ ratele de conformare fiscală.

Oamenii tind să copieze un comportament pozitiv și negativ, ceea ce înseamnă că există o corelație puternică între rata de declarare a unei persoane și rata medie de declarare a celorlalți din grupul respectiv. Mai important, comportamentul negativ este mai contagios decât comportamentul pozitiv: este suficient ca un grup să observe o evaziune fiscală (chiar și la niveluri scăzute) pentru ca membrii grupului să adopte activ un comportament necinstit (ceea ce duce la o cascadă de comportamente necinstite). Există multe situații în viața reală în care oamenii fac schimb de diverse informații, inclusiv informații despre cazuri în care cineva din rețeaua unei persoane a adoptat o formă de comportament antisocial (evaziune fiscală, mituirea unui funcționar public). Rareori asistăm la situații în care cineva prezintă cu mândrie modul în care a respectat pe deplin legislația fiscală (sau o altă formă de regulă formală). Autoritățile publice trebuie să implementeze politici orientate spre actualizarea convingerilor cetățenilor cu privire la prevalența evaziunii fiscale în comunitatea lor. De exemplu, mesajele de informare socială similare cu cele utilizate de Hallsworth și colab. (2017) pot fi un mod rentabil de a influența convingeri și comportamente.

Când cetățenii își pot observa reciproc comportamentul social pozitiv și negativ, denunțarea poate contribui la reducerea frecvenței comportamentului necinstit. Într-adevăr, mesajele de informare socială pot fi completate cu un program de denunțare. Dacă într-o comunitate ajung informații negative și membrii acesteia îi pot denunța autorităților fiscale pe cei care nu își declară toate veniturile, s-ar putea reduce drastic frecvența evaziunii fiscale. Beneficiile potențiale ale introducerii unui program de denunțare trebuie să fie ponderate cu costurile marginale ale funcționării unui astfel de program (ar trebui să fie alocate resurse publice preluării apelurilor de la denunțatori și investigării rapoartelor denunțătorilor). Cu toate acestea, experimentele economice efectuate în Moldova arată că simpla amenințare de denunțare poate acționa ca un stimulent puternic pentru evitarea evaziunii fiscale. De fapt, experimentele efectuate în Moldova arată că participanții sunt foarte sensibili la auditare, într-un mediu în care alții pot denunța. Prin urmare, deși introducerea unui program de denunțare ar necesita investiții publice inițiale pentru a asigura funcționarea sa corectă, datele sugerează că programul poate funcționa ca o simplă amenințare pe termen lung și ar necesita mai puține resurse publice.       

Spre deosebire de ceea ce ar prevedea teoria economică, conformarea fiscală nu poate fi obținută printr-o creștere drastică a sancțiunilor, menținând probabilitatea de detectare la niveluri foarte scăzute. Prin urmare, este important ca contribuabilii să știe că există șanse rezonabile ca declarațiile lor fiscale să fie auditate. În mod similar, creșterea probabilității de detectare de la 20% la 40%, reducând simultan sancțiunea de la 50% din impozitele datorate la 25%, nu este o politică eficientă pentru reducerea evaziunii fiscale.

Datele experimentale indică faptul că politica optimă în privința detectării și sancțiunii este atunci când autoritățile publice pun în aplicare o combinație echilibrată de probabilitate a detectării și mărime a sancțiunii. Prin urmare, cele două sunt mai degrabă completări decât înlocuitori. Motivația principală din spatele manipulării experimentale a probabilității de detectare a fost testarea predicției economice standard conform căreia autoritățile fiscale pot cheltui mai puține resurse pentru monitorizare, având sancțiuni foarte mari. Cazul extrem este atunci când probabilitatea de detectare este aproape de zero – și astfel puține resurse sunt alocate monitorizării – în timp ce sancțiunea este extrem de mare. Datele din experimentele noastre arată clar că autoritățile publice trebuie să asigure o probabilitate de detectare rezonabilă, însoțită de o sancțiune rezonabil de mare. Este important însă să rețineți că sancțiunile prea mari pot eșua, deoarece oamenii le pot considera ca fiind nedrepte. 

 Descarcă publicația Descarcă publicația (en)  

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce acțiuni sunt necesare pentru a susține companiile pe timp de coronacriză (alegeți maxim 3)?

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: