MEGA, ediția XXI „Economia și finanțele publice în perioadă electorală: concluziile anului 2019 și prognoze pentru 2020”

Tipărește
Data publicării: Joi, 30 Ianuarie 2020
Accesări: 2122

După un an economic relativ favorabil, anul 2020 aduce mai multe provocări macroeconomice, cu riscuri esențiale pentru sistemul finanțelor publice. Per ansamblu, creșterea economică în 2020 se va tempera comparativ cu rezultatul înregistrat în 2019. Astfel, după ce în 2019 economia a crescut cu circa 4,5-5%, în 2020 PIB-ul va avansa cu circa 3,5-4%. Majoritatea sectoarelor economice vor cunoaște creșteri lente în 2020. Cea mai semnificativă încetinire va fi în construcții. Sectorul care a fost liderul creșterii în 2019, cu o ascensiune a valorii adăugate apropiate de 20%, în 2020 va avansa cu circa 2%. Pe de altă parte, comerțul va fi sectorul care va pierde mai puțin din turație și va asigura cea mai mare contribuție la creșterea PIB-ului în 2020. O primă cauză a acestei decelerări economice se referă la disiparea completă în 2020 a efectelor reducerii ratei contribuțiilor sociale plătite de patron. Deși relaxarea politicii monetare și creșterea consumului vor stimula dinamica investițiilor private, acestea nu vor mai beneficia de impulsul generat de diminuarea presiunii fiscale din 2019. De asemenea, încetinirea avansului economic din UE (principalul partener comercial al Republicii Moldova) va duce la moderarea ritmurilor de creștere a exporturilor moldovenești, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice. Politica bugetară expansionistă va stimula extinderea cererii interne, prin majorarea investițiilor publice și a salariilor bugetare, însă aceasta va fi acoperită preponderent din import, agravând în continuare problema deficitului contului curent. Totodată, modalitatea de finanțare a deficitului bugetar ar putea avea implicații negative în cazul în care Guvernul va recurge activ la împrumuturi din partea băncilor, fapt ce va submina creditarea sectorului real. 

Anul 2019 a fost un an deosebit de complicat pentru bugetul național din perspectiva multiplelor presiuni la care a trebuit să facă față sistemul finanțelor publice. În primul rând, efectele reformei fiscale, deși pozitive prin natura lor, au afectat esențial echilibrul bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale. În al doilea rând, drept urmare a reformei sistemului unic de salarizare, guvernul a trebuit să facă față angajamentelor financiare care depășeau cu mult limitele prudenței fiscale. Doar reluarea asistenței financiare externe în toamna anului 2019, în paralel cu sub-executarea cheltuielilor investiționale a permis încadrarea deficitului bugetar în limitele bugetar-fiscale stabilite prin lege. În același timp, Guvernul nu a reușit să atragă decât o mică parte din granturile pentru susținerea bugetară directă și pentru finanțarea investițiilor capitale stabilite pentru 2019. Astfel, finanțarea deficitului s-a produs preponderent din contul surselor interne – emiterea noilor valori mobiliare de stat și contractarea creditelor directe de la instituțiile financiare și nefinanciare.

În anul 2020, cheltuielile publice vor crește mai rapid decât veniturile bugetare în contextul unui nou an electoral. Prognozăm că în anul 2020 veniturile totale ale bugetului public național vor crește cu circa 1% f-a-p, în timp ce pentru cheltuieli anticipăm o creștere de aproximativ 4% f-a-p. Deși a fost reluată finanțarea externă, aceasta este una parțială (segmentată sectorial) și lentă, condiționată de o serie de obligațiuni pe care Guvernul cel puțin formal nu și le-a asumat. În aceste condiții, inevitabil va avea loc reducerea cheltuielilor bugetare care depind direct de sursele externe de finanțare. Astfel, deficitul bugetar anual pentru 2020 se va încadra în limitele de 2,5 – 3,4% din PIB. În același timp, există anumite semnale că Guvernul va implementa o serie de măsuri în vederea atenuării riscurilor în adresa finanțelor publice (ex: plățile sociale și salariale vor fi indexate la cotă minimă, proiectele de lege fiind consultate în acest sens la guvern). La fel, având în vedere rata scăzută a cheltuielilor investiționale din ultimii 3 ani, cel mai probabil acestea vor fi revizuite și implementate selectiv, în funcție de impactul politic al acestora. În rezultat, estimăm că cheltuielile bugetare se vor diminua, cu aproximativ 5,2% față de nivelul prognozat. Per ansamblu, recomandăm guvernului să reducă deficitul bugetar la circ 1,5% din PIB prin ajustarea corespunzătoare a cheltuielilor bugetare planificate pentru 2020. Estimările noastre indicată asupra faptului că această măsură nu va afecta cererea internă și dinamica economică, în schimb va consolida reziliența sistemului de finanțe publice și credibilitatea politicii bugetar-fiscale.

În contextul incertitudinii privind finanțarea deficitului bugetar din surse externe, emisiunea de euroobligațiuni poate servi atât o oportunitate pentru dezvoltarea țării, cât și o sursă majoră de risc – depinde de modalitatea în care Guvernul va implementa acest instrument de finanțare. Emisiunea de euroobligațiuni este un instrument care ar putea fi utilizat de către Guvern în vederea finanțării anumitor proiecte infrastructurale în contextul incertitudinii finanțării din partea partenerilor de dezvoltare. În acest context, este important ca Guvernul să identifice în baza unui proces transparent și competitiv o instituție cu reputație ireproșabilă pe plan internațional care se va ocupa de plasarea euroobligațiunilor, după modelul emisiilor recente ale Ucrainei și României. În același timp, atragem atenția că recurgerea la instituții/brokeri cu reputație dubioasă sau/și care nu implementează cele mai noi standarde cu privire la combaterea spălării banilor și care nu vor putea asigura integritatea creditorilor, ar putea cauza riscuri imense de imagine pentru țară și ar putea atrage țara în scheme de creditare păgubitoare pentru dezvoltarea pe termen lung a țării. În acest sens, este foarte important de monitorizat aceste procese, iar în cazul contractării, să fie asigurată și monitorizarea utilizării/administrării resurselor atrase. Nu în ultimul rând, este necesar de menționat că emisiunea de euroobligațiuni în nici un caz nu trebuie privită drept instrument de înlocuire a asistenței financiare din partea partenerilor de dezvoltare, ci ar trebui să fie complementară în vederea mobilizării resurselor adiționale pentru stimularea dezvoltării durabile a țării.

În 2020 devine și mai relevantă prioritatea implicării mai active a societății civile în formarea și monitorizarea proceselor bugetare, la nivel central și local. Având în vedere contextul electoral, deficitul bugetar destul de înalt planificat pentru 2020, precum și tentația Guvernului să recurgă la emisiune de euroobligațiuni ca și mecanism de finanțare a proiectelor investiționale (și implicit de acoperire a unei părți a deficitului bugetar), există riscuri evidente privind alunecarea sistemului finanțelor publice în aranjamente clientelare, cu implicații negative asupra eficienței utilizării banilor publici. În acest context, este importantă mobilizarea societății civile și a populației în general în formarea și monitorizarea proceselor bugetare, la nivel central și local. Aceasta trebuie să devină și o prioritate esențială a comunității donatorilor, în vederea sporirii transparenței și deschiderii cadrului bugetar pentru cetățeni, începând cu transparentizarea cheltuielilor bugetare la nivel de instituții (inclusiv, actualizarea bazei de date BOOST), continuând cu organizarea de consultări reale și largi pe marginea aspectelor fiscale și bugetare și fortificarea capacităților societății civile în vederea participării active și constructive în procesele bugetare. Fortificarea guvernanței în sistemul finanțelor publice este cheia asigurării eficienței acestora, iar participarea activă a populației în procesele bugetare este fundamentală pentru acest deziderat.

O sursă importantă de riscuri pentru creșterea economică în 2020 derivă din temperarea creșterii economice externe. Economia Republicii Moldova a început deja să resimtă temperarea cererii externe. Astfel, exporturile sunt pe linia de plutire doar grație livrărilor spre Turcia, în timp ce exporturile spre UE au scăzut în contextul unei conjuncturi nefavorabile pe piața dată, iar cele spre CSI au înregistrat majorări doar datorită reexporturilor de medicamente. Pe lângă aceste evoluții îngrijorătoare, mai constatăm și un șir de carențe ce țin de concentrarea exporturilor atât în profil geografic, cât și sub aspectul structurii produselor exportate. Acest lucru este agravat de faptul că exporturile date înglobează în sine o valoare adăugată destul de joasă (fie produse agricole primare, fie produse industriale prelucrate în regim de lohn), scoțând astfel în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni, fapt ce subminează sustenabilitatea exporturilor per ansamblu. Incertitudinile existente pe plan mondial subminează perspectivele comerciale investiționale pentru perioadele următoare. De altfel, anticiparea stagnării prețurilor la produsele alimentare la nivel internațional, dictată de majorarea disponibilităților la export, precum și temperarea industriei automotive din UE va amplifica efectele negative asupra creșterii exporturilor moldovenești spre această direcție. În timp ce condițiile comerciale de pe piața CSI (în speță Federația Rusă) rămân încă incerte, iar perspectivele modificării acestora deocamdată sunt ancorate doar în promisiunile preelectorale. Toate acestea, vor dezechilibra balanța de plăți, iar contractarea investițiilor străine și declinul asistenței externe, nu vor mai fi capabile să echilibreze componentele deficitului de cont curent, fapt ce ar putea pune presiuni asupra monedei și datoriei externe.

O altă sursă de provocări ține de menținerea independenței băncii centrale, în contextul unor semnale de tentative de interferență din partea factorului politic și a intereselor de business în politica monetară a acesteia. Deși sunt anumite riscuri inflaționiste, cum ar fi politica bugetară expansionistă, dinamica prețurilor internaționale la petrol sau condițiile climaterice nefaste, cel mai probabil dinamica prețurilor în 2020 va fi marcată de un anumit trend dezinflaționist moderat, însă inflația nu va coborî sub limita de jos a coridorului țintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p.). Totuși, BNM a început să relaxeze politica monetară, abordare care cel mai probabil va continua și pe parcursul anului 2020. Însă, în contextul abundenței de lichidități din sistemul bancar, efectele acesteia asupra creditării sectorului real vor fi limitate și întârziate în timp, iar principalul beneficiar imediat va fi Guvernul în urma reducerii costurilor de finanțare a deficitului bugetar. Astfel, o politică monetară relaxată, pe fundalul unei politici bugetare expansioniste și a unei creșteri economice relativ stabile (de circa 3,5%), denotă o potențială sursă de riscuri macrofinanciare, precum și riscuri de presiuni politice asupra BNM. Independența autorității monetare a fost la fel pusă la încercare în contextul unor inițiative privind sustragerea unei părți din rezervele valutare și utilizarea acestor surse de către Guvern în scopuri investiționale. O posibilă realizare a acestei intenții va diminua independența funcțională a BNM și va crea riscuri enorme pentru securitatea economiei naționale. În acest sens, este importantă menținerea independenței autorității monetare care este baza asigurării stabilității macrofinanciare.

Șocurile climaterice devin tot mai frecvente, ceea ce expune sectorul agricol și economia în ansamblu, la riscuri majore. Insuficiența de precipitații în paralel cu temperaturile anormal de înalte din această iarnă alimentează riscuri privind producerea unor înghețuri masive în 2020 sau/și inundații și alte anomalii climaterice. Acestea riscă să compromită producția agricolă, ceea ce s-ar putea transpune în recesiunea sectorului agricol, reducerea ocupării în acest sector care este și principalul angajator în Republica Moldova, și să submineze producția și exporturile sectorului agroindustrial din cauza materiei prime limitate. Drept rezultat, în cazul materializării riscurilor menționate, agricultura ar putea crește mult mai lent decât nivelul prognozat, fapt ce va lovi și în creșterea economică din 2020. Per ansamblu, constatăm vulnerabilitatea sectorului agricol și, respectiv, a economiei naționale în ansamblu în raport cu schimbările climaterice și șocurile generate de acest fenomen, care tind să se intensifice de la an la an. În acest sens, este necesar de sporit reziliența sectorului agricol față de anomaliile climaterice prin stimularea investițiilor în infrastructura și echipamentul necesar fermierilor pentru a se proteja împotriva temperaturilor extreme sau precipitațiilor abundente, stimularea dezvoltării asigurărilor în agricultură, popularizarea practicilor privind agricultura intensivă și sporirea accesului fermierilor la surse de apă și sisteme inteligente de irigare.

O altă sursă de provocări în adresa creșterii economice ține de înrăutățirea situației demografice în paralel cu înăsprirea condițiilor pe piața muncii. Analiza pieței muncii denotă perpetuarea situației aparent paradoxale când sunt înregistrate în același timp rate scăzute de ocupare și șomaj. Aceasta se explică prin creșterea ponderii populației inactive, din cauza migrației externe (factorul principal), îmbătrânirii populației (creșterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) și creșterii inactivității la unele categorii din populație (femei). Totodată, aceste tendințe au pus presiuni crescânde pe piața muncii. Înăsprirea condițiilor pe piața muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forței de muncă, care nu poate compensa creșterea cererii din partea agenților economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidență amplificarea decalajelor dintre cererea și oferta forței de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016 – 2019 numărul acestora practic s-a dublat. Migrația externă a populației face să fie simțit deficitul nu doar a forței de muncă calificate, dar și celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor și atragerea investițiilor. În acest sens este necesar de eficientizat sistemele de prognoză a necesităților privind forța de muncă din partea firmelor și flexibilizarea sistemului educațional în corespundere cu actualizarea permanentă a prognozelor respective. În general, este necesară o colaborare mai strânsă între sistemul educațional și angajatori, atât la nivel de școli/universități și firme, cât și la nivelul instituțiilor publice (Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării).

O sursă importantă de risc ține și de eventualele privatizări grăbite și netransparente ale unor importante active ale statului. Deja au apărut anumite semnale privind înclinația Guvernului să privatizeze anumite întreprinderi de stat importante, fapt ce ar putea servi drept sursă de finanțare a deficitului bugetar în 2020. Deși, de principiu, salutăm intențiile de a transmite în gestiune privată activele statului, atragem atenția că orice privatizare trebuie să fie operată în conformitate cu cele mai înalte standarde de transparență, concurență și buna guvernare. Procesele respective nu trebuie derulate în grabă, ci într-un mod deschis, consultativ și bine calculat. Nici nu trebuie privite drept sursă de finanțare a deficitului bugetar, ci mai curând o oportunitate de atragere a investițiilor private, modernizare a întreprinderilor și sporirea competitivității economiei naționale. În acest sens, este importantă participarea activă a societății civile și comunității donatorilor în monitorizarea proceselor de privatizare a activelor statului în vederea asigurării credibilității, dar și a eficienței acestora.

Descarcă publicația Descarcă publicația (en)


Acest document este elaborat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acţionează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!