ZLSAC după 5 ani de implementare: impactul estimat și concluzii pentru următorii 5 ani

Tipărește
credite foto: Uniunea Europeană, 2016 credite foto: Uniunea Europeană, 2016
Data publicării: Joi, 04 Iulie 2019
Accesări: 1302

După 5 ani de implementare a DCFTA, constatăm cu fermitate impactul pozitiv net al acestuia. În perioada 2015-2018, exporturile totale au crescut cu 1,5 miliarde USD sau cu 34% față de 4 ani de până la semnarea DCFTA (2011-2014), fapt ce a compensat pierderile pe piața CSI, fiind o creștere de două ori mai rapidă față de exporturile pe alte piețe. Drept rezultat, Uniunea Europeană și-a consolidat pozițiile drept principală piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Circa 40% din această creștere a fost determinată în mod exclusiv de DCFTA (impactul net), alți factori fiind dinamica economică din România și Germania, importurile din UE, efectul inerțial sau cel sezonier. Astfel, efectul net al DCFTA a constituit circa 600 milioane USD.

Exporturile de produse agroalimentare au beneficiat mai mult de DCFTA în comparație cu cele de produse industriale. În 2015-2018, exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 820 milioane USD față de 2011-2014 (+52%), în timp ce exporturile de produse industriale au crescut cu 761 milioane USD sau cu 26%, în aceeași perioadă. Totodată, impactul net al DCFTA asupra exporturilor de produse agroalimentare a fost de circa 3 ori mai mare față de impactul asupra exporturilor de produse industriale (475 milioane USD față de 128 milioane USD). Aceasta a spulberat definitiv temerile privind potențialul impact negativ al liberalizării comerțului cu UE asupra sectorului agroalimentar, care este mai puțin competitiv. Cauza ține, pe de o parte, de efectul marginal mai sporit al DCFTA asupra exporturilor de produse agroalimentare, în timp ce comerțul cu produsele industriale deja era aproape în totalitate liberalizat până la intrarea în vigoare a DCFTA; pe de altă parte, existența perioadelor de tranziție pentru cele mai vulnerabile sectoare agroalimentare autohtone a permis evitarea unui șoc competitiv asupra producătorilor autohtoni în rezultatul liberalizării comerțului cu UE.

Comerțul dintre Moldova și Uniunea Europeană a devenit mult mai echilibrat grație creșterii rapide a exporturilor pe piața UE și reducerii importurilor de produse industriale din UE. Nivelul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut vizibil de la 47% în medie din 2011-2014 la media de 66% din 2015-2018, în timp ce acest indicator a scăzut dramatic în cazul comerțului cu CSI, iar în raport cu alte state – a crescut de două ori mai lent. Prin urmare, DCFTA a contribuit la atenuarea presiunilor asupra balanței comerciale și, respectiv, asupra contului curent, fiind un element important care securizează stabilitatea macrofinanciară a țării.

Pe lângă performanțele pozitive ale comerțului extern în contextul DCFTA, există îngrijorări privind concentrarea exporturilor fapt ce denotă riscuri privind durabilitatea creșterii de până acum și carențe privind competitivitatea producătorilor autohtoni. În pofida creșterii impresionante a exporturilor, constatăm că peste jumătate din exporturile de produse industriale sunt orientate pe o singură piață (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare sunt orientate doar pe 3 piețe (România, Italia și Marea Britanie). Problema concentrării ține și de structura produselor exportate, iar pe parcursul implementării DCFTA acest nivel de concentrare a crescut. Aceasta relevă o serie de riscuri evidente care derivă din dependența exporturilor de cererea de pe câteva piețe din UE, precum și scoate în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni.

Îngrijorările privind competitivitatea scăzută a producătorilor autohtoni sunt confirmate și de nivelul scăzut de sofisticare tehnologică a exporturilor moldovenești pe piața UE. Astfel, dacă analizăm top-15 categorii de produse exportate (la nivel de 4 cifre, conform clasificării HS) agroalimentare și industriale, care constituie peste 90% din totalul exporturilor spre UE, circa ¾ din totalul exporturilor de produse agroalimentare sunt produse primare, cu un nivel minim sau zero de procesare (produse primare), iar absolut toate produsele industriale exportate sunt low tech (conform clasificării WITS a Băncii Mondiale). Mai mult decât atât, în cazul exporturilor de produse agroalimentare, în pofida creșterilor impresionante a exporturilor de produse primare (ex: semințe de floarea soarelui, grâu sau fructe), au scăzut exporturile de produse cu un nivel mai avansat de procesare (uleiuri din semințe de floarea soarelui, sucuri de fructe sau produse de panificație și patiserie). În cazul exporturilor de produse industriale, peste jumătate din acestea nu poartă originea Republicii Moldova din cauza unui nivel insuficient de procesare, fiind catalogate drept re-exporturi. Este cazul în special a cablurilor electrice pentru industria automotive și a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Prin urmare, în pofida evoluțiilor pozitive din punct de vedere a volumelor de exporturi, constatăm o contribuție mai curând limitată a acestora la generarea de valoare adăugată brută în economie, precum și carențe semnificative de competitivitate.

Pentru următorii 5 ani, politicile publice în contextul implementării DCFTA trebuie să țintească 2 priorități strategice privind creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor pe piața UE. Dinamica și structura exporturilor Moldovei pe piața UE din ultimii ani denotă faptul că primele efecte ale DCFTA s-au propagat mai mult prin intermediul eliminării barierelor tarifare (eliminarea taxelor vamale și aplicarea contingentelor tarifare) și mai puțin prin intermediul investițiilor și competitivității. Prin urmare, în lipsa valorificării mai plenare a oportunităților DCFTA și a unor schimbări sistemice și structurale mai profunde, beneficiile DCFTA observate până acum ar putea avea un caracter temporar, iar carențele fundamentale de competitivitate a producătorilor autohtoni ar putea perpetua. În acest context, politicile publice ar trebui să țintească pentru următorii 5 ani două priorități strategice: (i) asigurarea continuității și ireversibilității creșterii cantitative a exporturior pe piața UE; și (ii) sporirea calității exporturilor pe piața UE prin creșterea diversificării și valorii adăugate generate de acestea pentru economie. În acest sens sunt necere următoarele acțiuni:

  • Promovarea atractivității investiționale a Moldovei peste hotare ar trebui să țintească domenii de producere cu valoare adăuată înaltă, în special în activitățile care folosesc materia primă locală pentru procesare și care asigură un nivel mai înalt de sofisticare tehnologică a exporturilor. Având în vedere constrângerile tot mai evidende privind disponibilitatea forței de muncă, din cauza factorilor demografici și a migrației, este necesară tranziția de la investiții și exporturi bazate pe costul redus al forței de muncă spre investiții care valorifică materia prima locală și implică un transfer tehnologic mai mare. În acest sens, este imperativă implementarea plenară a Strategiei privind atragerea investițiilor și promovarea exporturilor pentru 2016-2020, aceasta conținând toate măsurile de politici specifice în acest sens.
  • Modernizarea infrastructurii calității, prin sporirea eficienței Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în facilitarea exporturilor de produse agroalimentare, precum și modernizarea și extinderea rețelei de laboratoare de certificare a conformității produselor agroalimentare cu cerințele UE. În acest context, este imperativă obținerea permisiunii de a exporta produse de origine animalieră pe piața UE.
  • Elaborarea unor programe de suport tehnic și financiar pentru companii, în special cele mici și mijlocii, în procesul de implementare a standardelor UE.
  • Informarea mai activă în rândul întreprinderilor mici și mijlocii cu privire la cerințele tehnice privind accesul pe piața comunitară. La fel de importantă este și promovarea schimbului de experiență dintre companiile care au reușit să exporte pe piața UE și cele care intenționează să acceadă pe această piață.

Descarcă publicația 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro