Gazoductul Ungheni-Chișinău: Perspective până și după 2020

Tipărește
Data publicării: Vineri, 14 Iunie 2019
Accesări: 1378

Interconectarea pe gaze naturale cu România constituie o prioritate majoră pentru securitatea energetică a Republicii Moldova (Moldova). Finalizarea segmentului de conductă Iași-Ungheni în anul 2014 a confirmat faptul că un asemenea obiectiv energetic este nu doar dezirabil, ci și realizabil. Finalizarea părții birocratice pentru construcția segmentului Ungheni-Chișinău pe 2 mai 2019 a permis demararea propriu-zisă a construcției. Gestionarea corectă a aspectelor investiționale, tehnice (de desfășurare a achizițiilor publice) și chiar (geo)politice poate avea un rol determinant asupra materializării complete a rețelei de transport de gaze naturale din România spre Chișinău.

Din punct de vedere politic, autoritățile moldovenești sunt obligate să prioritizeze aducerea conductei până la Chișinău, unde este cea mai mare cerere de energie. Trebuie să lăsăm la o parte atitudinea politică negativă față de România și Uniunea Europeană (UE), iar atenția decidenților politici și a instituțiilor să se concentreze pe facilitarea și accelerarea conectării la piața de gaze din Vest. Volatilitatea contextului regional nu permite nicio pauză sau amânare pe motive de natură politică și impune operativitate în găsirea soluțiilor pentru barierele tehnice, în limitele cadrului legal național. La nivel investițional, este necesară protejarea operațiunilor de construcție ale companiei române Transgaz SA, atât în România cât și în Moldova, de efectele politicilor bugetar-fiscale ale autorităților române, care pot afecta bugetele alocate pentru construcție. Totodată, este prioritară co-optarea resurselor europene disponibile pentru a facilita operațiunile de construcție. În niciun caz, compania română nu trebuie să primească un tratament exclusivist contrar legislației moldovenești în domeniul achizițiilor publice, protecției mediului înconjurător etc. În materie tehnică, demararea și terminarea construcției necesită o compatibilitate între rigorile (europene) de construcție folosite de companie și standardele tehnice (încă învechite) obligatorii în Moldova. De asemenea, persistă riscul unui deficit de capacități de construcție, la nivel de materiale (conducte) și forță de muncă (personal calificat – sudori, șefi de șantier etc). Ca element transversal pentru întregul proiect de interconectare, este esențială asigurarea unui nivel înalt de transparență a procesului de achiziționare a terenurilor private de-a lungul traseului conductei Ungheni-Chișinău și de construcție propriu-zisă a infrastructurii. Pe de o parte, trebuie prevenite deciziile arbitrare și contestabile în procesul de preluare a terenurilor, care ar putea cauza opoziție la construcția gazoductului. Pe de altă parte, monitorizarea la zi a etapelor de construcție va asigura identificarea blocajelor și înlăturarea lor cât mai operativă, în conformitate cu rigorile normative existente.

Este esențial ca sectorul gazelor în Moldova să fie pe deplin funcțional, transparent și să permită o concurență corectă pentru ca, după ce infrastructura este finalizată, pe conducte să circule gaze. Până la finalizarea proiectului trebuie elaborate reglementările necesare pentru concurență reală în sectorul gazelor și aplicarea completă a Pachetului Trei (inclusiv separarea intereselor furnizorilor de rețele). Construcția gazoductului nu înseamnă înlocuirea monopolului Gazprom cu un monopol românesc, ci concurență între Gazprom și furnizorii din România și Uniunea Europeană. Este necesară creșterea încrederii în independența și competența reglementatorului ANRE; o negociere bună – în limitele actuale – cu Gazprom pentru următorii 2 ani, care să nu închidă piața pentru concurenții români / europeni odată cu finalizarea conductei; și ajungerea la un acord cu Ucraina pentru furnizarea de gaze în regim de urgență în cazul în care gazele rusești nu vor mai fi disponibile înainte de finalizarea interconectorilor (fie că Gazprom va ocoli integral Ucraina în câțiva ani, fie că va decide să întrerupă sau să limiteze furnizarea de gaze către Moldova din orice alte motive). Atât pentru intrarea furnizorilor români și ucraineni în piața moldovenească de gaze, cât și pentru folosirea infrastructurii de gaze din Ucraina (de pildă, capacitățile de înmagazinare) este esențial ca în regiune (Moldova, Ucraina și România) să se aplice fără excepții regulile pieței energetice europene unice.

Conectarea pe gaze naturale cu România face parte dintr-o agendă mai amplă de conectare cu sistemul energetic românesc (“Foile de parcurs în domeniul energetic”), care conține și interconectarea pe energie electrică pe traseul Isaccea-Vulcănești-Chișinău. Accesul real la piața de gaze naturale din România ar spori securitatea energetică a țării, deoarece diversifică atât ruta, originea gazelor naturale livrate și furnizorii, diminuând presiunile geopolitice. Intenția Rusiei de a ocoli tranzitul de gaze către UE prin Ucraina, prin construcția Nord Stream 2 și Turkish Stream, accentuează urgența de a conecta în timp rapid Moldova la rețeaua de transport și sursa de energie din România. Totodată, se impune stabilirea unui dialog strategic în domeniul energetic dintre Moldova și Ucraina la nivel de reglementatori, ministere de resort și operatori de sistem – ideal, cu sprijinul Comisiei Europene. Un asemenea dialog strategic moldo-ucrainean ar include coordonarea proiectelor energetice transfrontaliere, prevenirea situațiilor de criză și gestionarea consecințelor rezultate din acțiunile părților terțe (Rusia). Comisia Europeană, ca un arbitru neutru și credibil, ar putea facilita negocierea între Ucraina și Moldova pe acest subiect, dar și pe altele, în care există diferende între cele două țări ce ar putea fi facilitate de aplicarea directivelor europene – de pildă, complexul hidro de pe Nistru, viteza cu care Ucraina se va conecta la sistemul european ENTSO-E pe energie electrică etc. De asemenea, un asemenea trialog ar sprijini și transparentizarea sectorului energetic în ambele state.

Abandonarea asistenței financiare europene a schimbat status-quo-ul proiectului. Finanțarea inițială din partea BERD și BEI, fiecare cu câte 41 mil. Euro, pentru construcția porțiunii Ungheni-Chișinău completa 10 mil. Euro grant nerambursabil din partea UE, dar impunea și reforme în sectorul energetic. Astfel, decizia autorităților moldovenești de a privatiza compania “Vestmoldtransgaz” are la bază două raționamente majore. În primul rând, prin transmiterea angajamentului de construcție a gazoductului către România, Guvernul moldovenesc a evitat un mecanism nou de “condiționalitate energetică”, cu reforme ale căror implementare prevedea monitorizarea din partea BERD și BEI. Argumentul oficial al autorităților este însă că, pe de o parte, privatizarea constituie o oportunitate de a scuti statul de împrumuturi, iar, pe de altă parte, aceasta poate canaliza investițiile străine spre alte necesități, precum sporirea eficienței energetice.Iar, în al doilea rând, prin privatizarea Vestmoltrasngaz, partea moldovenească de fapt a “concesionat” responsabilitatea pentru un proiect de infrastructură către un investitor privat extern  – Transgaz.Transferul unui asemenea proiect strategic către un investitor străin ar fi devenit un avantaj incontestabil, dacă entitatea dispunea de o independență exhaustivă față de sectorul public. În realitate, investitorul român - Transgaz – este o companie de stat, supusă deciziilor politice ale statului român, care în perioada 2016-2018 a oferit sprijin politic și financiar partidului de la guvernare din Moldova. Mai exact, în timp ce UE își înăsprea instrumentul de condiționalitate față de guvernarea moldoveană, oficialii români i-au alocat un credit în valoare de 150 mil. EUR în perioada august 2016 - septembrie 2017. Pe de altă parte, se poate argumenta, prin faptul că conducta Ungheni-Chișinău nu va aparține nici Moldovagaz, nici autorităților de la Chișinău, se evită riscul ca, de pildă, Gazprom să încerce să obțină controlul asupra acestei conducte în contul datoriei istorice pentru gazele naturale neplătite. Un alt avantaj ar fi creșterea coerenței proiectului de interconexiune, acesta necesitând și realizarea de către Transgaz a unor lucrări în România (gazoductul Onești – Gherăiești – Lețcani și stații de comprimare la Onești și Gherăiești).

Prezentul raport analizează inițiativa de interconectare pe gaze naturale între România și Moldova prin extinderea interconectorului Iași-Ungheni în Moldova, dar și în România. Documentul identifică progresele deja atinse, dar și riscurile ce stau în calea construcției gazoductului atât pe partea românească cât și în Moldova. În primul capitol, raportul pune accentul pe fazele incipiente ale inițiativei de interconectare și examinează circumstanțele geopolitice și legale în care actorii interesați promovează interconectarea moldo-română pe gaze. Al doilea capitol trece în revistă procedura de privatizare a infrastructurii (Vestmoldtransgaz) și indică principalele evoluții în desfășurarea proiectului energetic. Al treilea capitol reflectă asupra situației din sectorul gazelor naturale românesc, dezvoltarea căruia în termeni de producție internă și capacitate de export are un rol esențial pentru funcționalitatea interconectorului. În fine, raportul propune un set de măsuri necesare pentru a asigura construcția unui gazoduct funcțional pe piața energetică din Moldova, până la Chișinău, dar și competitiv la nivelul prețului final stabilit pentru consumatori.

Descarcă publicația (ro) Descarcă publicația (en) Infografic


Acest document este publicat în cadrul proiectului „Reconectați Republica Moldova: Cum să aducem gaz natural în conducta Iași-Ungheni”, implementat de către Centrul Analitic Independent "Expert-Grup", împreună cu Asociația Expert-Forum (București), cu sprijinul financiar oferit de Ambasada Olandei de la Chișinău. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia finanțatorului.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro