Realitatea Economică, mai 2019 (#59)

Tipărește
Evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (media mobilă, ultimele 12 luni)) Evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (media mobilă, ultimele 12 luni))
Data publicării: Joi, 30 Mai 2019
Accesări: 1827

În pofida unei stabilizări economice după o perioadă de decelerare, în a doua jumătate a anului condițiile economice s-ar putea înrăutăți. În primele luni ale anului curent, observăm o anumită modificare în evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (IAT), calculat trimestrial de către Expert-Grup. După o lungă perioadă de scădere, indicele și-a schimbat traiectoria și a început să crească. Astfel, mai mulți indicatori economici monitorizați prezintă anumite evoluții pozitive, însă riscurile persistă. În particular, în T1:19 exportul de mărfuri și-a reluat creșterea după ce la finele anului 2018 s-a înregistrat o scădere. De asemenea, în T1:19 se atestă o accelerare a creditării sectorului privat, iar în contextul campaniei electorale Guvernul a majorat cheltuielile bugetare cu anumite efecte pozitive, dar temporare, asupra consumului și creșterii economice. Drept urmare, anticipăm că în prima jumătate a anului se va păstra o traiectorie pozitivă: în T1:19 Produsul Intern Brut ar putea crește în jur de 4% f-a-p, iar în T2:19 avansarea ar putea depăși nivelul de 5%.

Totodată, persistă o serie de riscuri pentru creșterea economică, pe fundalul evoluțiilor externe și efectelor adverse ale politicilor expansioniste promovate de Guvern în context electoral. Începând cu Aug:18 transferurile migranților moldoveni de peste hotare sunt în scădere. Reducerea influxului de valută în paralel cu un deficit înalt al balanței comerciale a determinat deprecierea monedei naționale. Deprecierea a fost stimulată și de creșterea cheltuililor bugetare în context electoral, care au stimulat cererea internă, ceea ce a determinat creșterea importului și, implicit, a deficitului balanței comerciale. Această evoluție, împreună cu recolta redusă la mai multe culturi agricole în 2018, vor alimenta dinamica inflaționistă în 2019, fapt ce va genera provocări importante pentru banca centrală. Rata anuală a inflației a crescut de la 2,2% în Ian:19 la 3,2% în Apr:19, iar până la finele anului aceasta ar putea crește până la 8-9%. Este necesar să remarcăm faptul că pe lângă presiunile inflaționiste, politicile expansioniste ale Guvernului vor determina și creșterea deficitului bugetar – evoluție vizibilă, deja, în T1:19. Sporirea riscurilor inflaționiste și dezechilibrarea finanțelor publice ar putea determina aplicarea unor politici economice mai dure în perioada post-electorală: majorarea unor taxe și/sau impozite, reducerea cheltuielilor bugetare și/sau creșterea împrumuturilor guvernamentale de la bănci, cu efecte asupra creșterii costurilor deservirii datoriei de stat interne și repercusiuni asupra creditării sectorului real. Aceste evoluții vor avea efecte adverse asupra dinamicii economice, care ar putea încetini în a doua jumătate a anului 2019 și pe parcursul anului 2020.  

Perpetuarea instabilității politice constituie un alt factor de risc pentru creșterea economică. Cauza ține de suspendarea multor proiecte investiționale private și a partenerilor de dezvoltare, până la formarea noului Guvern, precum și de amânarea reformelor și măsurilor de stabilizare economică necesare în perioada post-electorală.

Descarcă publicaţia (ro)     Descarcă publicaţia (en)    Accesează aplicaţia interactivă


logo Sweden     Finanţat de Suedia

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro