Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova

Tipărește
sursa foto: freepick.com sursa foto: freepick.com
Data publicării: Luni, 11 Martie 2019
Accesări: 2171

Scopul acestei analize este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Aceasta reiterează importanța accelerării implementării prevederilor Acordului de Asociere cu UE.

Uniunea Europeană reprezintă principalul partener economic al Republicii Moldova. Mai bine de un deceniu cea mai mare parte a exporturilor moldovenești este orientată spre piața UE. Astfel, dinamica economică din UE a devenit un factor fundamental ce influențează evoluția exportului de mărfuri și servicii din Moldova. De asemenea, livrările de produse spre UE a constituit un stabilizator pentru exporturile moldovenești și a contribuit la neutralizarea șocurilor negative provenite de pe alte piețe.

Uniunea Europeană este principala destinație pentru mărfurile și serviciile moldovenești, iar exportul de mărfuri spre această piață a fost, practic, în continuă expansiune. Între 2000 și 2018, valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil USD de la 1,86 mild USD. Din 2006 piața europeană reprezintă principala destinație pentru produsele din Republica Moldova (Figura 1). În perioada 2006-2014 ponderea Uniunii Europene (UE) în exportul de mărfuri a variat în jurul nivelului de 50%. După crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, cota exportului spre UE este în creștere și s-a majorat de la 61,9% în 2015 la 68,8% în 2018. Exportul spre CSI a fost afectat negativ de măsurile prohibitive impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013 (interdicțiile pentru exportul de vinuri), și, apoi, în 2014 (introducerea tarifelor vamale și interzicerea exportului fructelor și produselor din carne), precum și de recesiunea economică din Ucraina (dintre anii 2013-2015) și Belarus (în 2015 și 2016). După embargoul din 2006 livrările pe piața CSI s-au relansat și în 2012 au atins nivelul maxim de 928,1 mil USD. Însă, din 2013, asistăm, la o reducere continuă a exportului spre această regiune (în 2018 furnizările de mărfuri constituiau doar 44,8% din valoarea anului 2012). În general, exporturile spre alte țări, au o tendință ascendentă. Totuși, în 2015 s-a atestat o descreștere foarte mare, după care livrările de bunuri spre alte state au revenit la tendința de creștere. În rezultatul acestor evoluții ponderea exporturilor spre CSI s-a diminuat constant, iar cota livrărilor spre alte țări s-a majorat. Astfel, în 2018 din totalul exportului de bunuri, livrările spre CSI au reprezentat 15,4%, iar cota altor țări a fost de 15,8%.

Cererea din partea UE a reprezentat un stabilizator pentru exportul moldovenesc, în contextul șocurilor negative din alte surse. În linii mari, contribuția UE la creșterea exportului a fost pozitivă. O abatere de la această tendință îl reprezintă anul 2009, când cererea din partea UE a contribuit negativ la majorarea exportului. Totuși, în 2009, pe fonul crizei economice, toate piețele au contribuit negativ la dinamica exportului. De asemenea, stagnarea economică din UE din 2012 și 2013 a cauzat o influență minoră asupra creșterii exportului. În alți ani impactul negativ al șocurilor de pe alte piețe a fost surclasat de contribuția pozitivă a UE. În acest sens trebuie de menționat anii 2006, 2013 și 2014, când în contextul măsurile restrictive impuse de Federația Rusă exportul moldovenesc a crescut datorită exporturilor pe piața UE.

În concluzie, succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Peste jumătate din performanța exporturilor depinde de dinamica economică din UE, care, la rândul său, generează un șir de efecte indirecte: stimularea investițiilor, majorarea salariilor, creșterea ocupării. Această constatare reiterează importanța strategică a implementării plenare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE, în vederea valorificării oportunităților Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. 

Descarcă comentariul

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro