Alegerile din Republica Moldova: între statul capturat şi influenţa rusească

Tipărește
sursa foto: romaniatv.net sursa foto: romaniatv.net
Data publicării: Joi, 28 Februarie 2019
Accesări: 415

Mai puțin de 1,5 milioane de cetățeni au votat la alegerile parlamentare de săptămâna trecută, constituind doar 49% din numărul total de alegători, cu aproximativ 200.000 mai puțini, comparativ cu anul 2014. Nici politicile populiste introduse de Guvern în 2018 și nici referendumul consultativ privind reducerea numărului de parlamentari, care a avut loc în aceeași zi cu alegerile, nu au avut un impact prea mare asupra creşterii ratei de participare la aceste alegeri.

Conform sistemului electoral mixt, aprobat în vara anului 2017, voturile cetățenilor au mers doar către patru partide politice, în baza listelor de partid și în baza circumscripțiilor uninominale,după cum vedem în tabelul de mai jos:

         foto alegeri update

Partidul Socialiștilor susţinut de președintele pro-rus Igor Dodon a devenit partidul care a obţinut cele mai multe locuri în noul legislativ, circa 35 la număr, ceea ce reprezintă un număr mai mic decât cel prezis de sondaje, mai mare însă comparativ cu cele 25 de locuri câștigate la alegerile din 2014. Partidul Democrat susținut de oligarhul Vladimir Plahotniuc a obţinut 30 de locuri, depășind prezicerile sondajelor și într-o mai măsură mai mică, depășind blocul electoral ACUM, condus de Maia Sandu, care a câștigat 26 de locuri și a reuşit să acceadă în Parlament pentru prima oară. Cea mai mare surpriză au fost cele 7 locuri obținute de partidul condus de Ilan Şor, principalul suspect în frauda bancară din anul 2016.

Luând în considerație cele patru partide care au intrat în noul legislativ, forţele care au condus coaliţiile proeuropene în perioada anilor 2009-2014, cum ar fi PLDM şi PL nu au obţinut suficiente voturi pentru a intra în Parlament. Cu toate acestea, unii dintre membrii acestora au avut de câștigat fiind în prezent membri ai blocului electoral ACUM. Un rezultat dramatic a înregistrat Partidul Comunist, care a obţinut mai puţin de 4%, abandonând astfel viaţa politică, cel puţin, la nivel naţional. Sistemul electoral mixt a ajutat la direcționarea voturilor către democrați și Partidul Șor. În plus, combinația dintre controlul instituțiilor ca urmare a „capturării statului”, retorica populistă puternică și diferitele politici orientate spre favorizarea angajaților din sectorul public și a populației rurale au determinat creșterea numărului de voturi pentru democrați. Concomitent, Partidul Șor a adunat voturi care puteau să meargă la socialiști – aproximativ 100 000 de voturi și, prin urmare, 7 mandate. Factorul rus și voturile din regiunea separatistă transnistreană, unde 33 029 de cetățeni au votat pentru prima dată, nu au fost suficient de puternice pentru a-i apropia pe socialiști de o majoritate în Parlamentul nou ales. Alegătorii din regiunea separatistă au votat pe ambele dimensiuni ale sistemului mixt. Pe listele de partid ei i-au favorizat în mare parte pentru Socialiști – 17 021 de voturi, iar pe circumscripțiile electorale uninominale au votat 2 candidați independenți care urmează să reprezente regiunea.

Forțele de opoziție – Blocul ACUM – au criticat rezultatele, anunțând chiar și proteste. Totuși, este puțin probabil ca proteste în masă să aibă loc, copiind cumva protestele postelectorale care au avut loc cel mai recent în Armenia. În timp ce observatorii independenți au raportat aproximativ 500 de cazuri de nereguli, OSCE/ODHR a declarat că alegerile au fost „competitive”, „drepturile fundamentale fiind, în general, respectate”. Oficialii europeni au reacționat fără întârziere, recunoscând timid, dar oficial, legitimitatea alegerilor. Această abordare are la bază mai multe motive. În primul rând, opoziția a câștigat o reprezentare puternică, chiar dacă ponderea acesteia nu este suficientă pentru a conduce o coaliție de guvernare. În al doilea rând, puterea din cadrul noului Parlament este răspândită uniform între partide, ceea ce presupune crearea unor coaliții care, probabil, ar trebui să rupă monopolul puterii pe care o dețin Democrații. În al treilea rând, publicul nu are prea multe motive de nemulțumire față de rezultate, altfel ar fi izbucnit proteste post-electorale în masă. UE a dorit probabil să evite o de-legitimizare externă a alegerilor, în scopul menținerii unui nivel minim de stabilitate în țară. Cu toatea acestea, Bruxelles-ul a subliniat că parteneriatul cu Republica Moldova trebuie să se bazeze pe condiționalitate și pe supremația legii.

Ce urmează?

Curtea Constituțională trebuie să valideze mai întâi rezultatele alegerilor. Cu toate acestea, Democrații au declarat că încep negocierile de formare a coaliției de guvernare, chiar dacă sunt pe locul doi după numărul de mandate. Democrații vizează în primul rând Partidul lui Șor și candidații independenți, cu care au 40 de mandate în legislativ. Ar mai avea nevoie de cel puțin 11 voturi pentru a desemna Președintele Parlamentului și Guvernul. Plahotniuc a atenționat despre faptul că democrații nu văd o posibilă alianță cu Blocul ACUM, care a respins scenariile de a se alătura unei coaliții cu Partidul Democrat condus de oligarhi. Astfel, voturile necesare pentru crearea unei noi coaliții de guvernare ar putea veni de la Socialiști, însă scenariul ca ei să se alăture unei coaliții cu democrații nu este încă evident. Dacă în decurs de două luni nu se formează un Guvern, Parlamentul poate iarăși să fie dizolvat pentru alegeri noi, care pot avea loc odată cu alegerile locale planificate pentru această vară. Democrații au cheltuit deja resurse uriașe la ultimele alegeri, iar eventualele alegeri anticipate vor fi o lovitură grea pentru ei. Atât socialiștii, cât și Blocul ACUM înțeleg că acest lucru le întărește poziția. 

Există două modalități prin care democrații ar putea evita un impas: să caute deputați din partea Partidului Socialiștilor, a căror susținere ar putea să o cumpere, sau să facă concesii semnificative în materie de politici pentru a forma o coaliție pe față cu Socialiștii. 

Descarcă editorialul (en)


Acest editorial a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere ale UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Ucraina, Moldova și Georgia", condus de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup (Moldova), Institutul de Cercetare Economică și Consultanță Politică (Ucraina) și centrul de consultanță ,,Reformatics” (Georgia), cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA). Opiniile exprimate în acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere CEPS și SIDA.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro